{"id":10022,"date":"2023-12-08T09:29:04","date_gmt":"2023-12-08T09:29:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=10022"},"modified":"2023-12-08T09:29:04","modified_gmt":"2023-12-08T09:29:04","slug":"baltagul-de-mihail-sadoveanu-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/12\/08\/baltagul-de-mihail-sadoveanu-2\/","title":{"rendered":"Baltagul de Mihail Sadoveanu"},"content":{"rendered":"\n

Romanul tradi\u0163ional, interbelic, realist, mitic<\/strong><\/p>\n\n\n\n

       Romanul ,,Baltagul\u201d de Mihail Sadoveanu, publicat \u00een 1930, prezint\u0103 monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaic\u0103 a p\u0103storilor, av\u00e2nd \u00een prim-plan c\u0103utarea \u015fi pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

       Romanul<\/em><\/strong> este o crea\u0163ie epic\u0103 \u00een proz\u0103 de mari dimensiuni, cu o ac\u0163iune complex\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 pe mai multe planuri \u00een timp \u015fi spa\u0163iu, antren\u00e2nd un num\u0103r mare de personaje puternic individualizate.<\/p>\n\n\n\n

        Prin multitudinea aspectelor \u00eenf\u0103\u0163isate, romanul ofer\u0103 o imagine ampl\u0103 asupra vie\u0163ii. Opera \u201cBaltagul\u201d este structurat\u0103 pe dou\u0103 coordonate fundamentale<\/em><\/strong>: aspectul realist<\/em> (reconstituirea monografic\u0103 a lumii pastorale \u015fi c\u0103utarea adev\u0103rului) \u015fi aspectul mitic<\/em> (sensul ritual al gesturilor personajului principal). Orizontul mitic include modul de \u00een\u0163elegere a lumii de c\u0103tre personaje, tradi\u0163iile pastorale, dar \u015fi comuniunea omului cu natura \u015fi mitul marii treceri (moartea).<\/p>\n\n\n\n

         Titlul<\/strong> este semnificativ, baltagul<\/strong> fiind un obiect simbolic:<\/em><\/strong> arma crimei \u015fi instrumentul<\/strong>  cu care se va \u00eenf\u0103ptui actul justi\u0163iar, reparator<\/strong>. De remarcat, c\u0103 \u00een roman baltagul  lui Lipan, \u00eendepline\u015fte cele dou\u0103 func\u0163ii, iar baltagul t\u00e2n\u0103rului Gheorghi\u0163\u0103 se p\u0103streaz\u0103 neatins de s\u00e2ngele uciga\u015filor.<\/p>\n\n\n\n

         Nara\u0163iunea<\/em><\/strong> se face la persoana a treia, iar naratorul omniprezent \u015fi omniscient<\/em><\/strong> prezint\u0103 \u00een mod obiectiv lumea satului de munte \u015fi ac\u0163iunile Vitoriei. Secven\u0163ele narative sunt legate<\/em> prin \u00eenl\u0103n\u0163uire \u015fi alternan\u0163\u0103<\/em><\/strong>. Nara\u0163iunea este preponderent\u0103, dar pasajele descriptive fixeaz\u0103 diferite aspecte ale cadrului s\u0103u, elemente de portret fizic individual sau colectiv. Nara\u0163iunea este nuan\u0163at\u0103 de dialog.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

         Timpul<\/strong> derul\u0103rii ac\u0163iunii este vag precizat prin repere temporale ,,aproape de Sf.Andrei\u2019\u2019, ,,\u00cen postul mare\u201d, ,,10 martie\u201d. Cadrul ac\u0163iunii este satul M\u0103gura Tarc\u0103ului, zona Dornelor \u015fi a Bistri\u0163ei, dar \u015fi cel de c\u00e2mpie, Criste\u015fti, \u00een Balta Jijiei. Fiind un roman realist<\/em><\/strong>, pentru verdicitate<\/em><\/strong>, traseul urmat de Vitoria \u00eempreun\u0103 cu Gheorghi\u0163\u0103, pe urmele lui Nechifor, con\u0163ine numele unor localit\u0103\u0163i existente pe hart\u0103.<\/p>\n\n\n\n

         Romanul este structurat \u00een 16 capitole<\/strong> cu ac\u0163iune desf\u0103\u015furat\u0103 cronologic<\/em> fiind structurat\u0103 \u00een momente ale subiectului. Expozi\u0163iunea<\/strong> este precedat\u0103 de o explica\u0163ie \u00een legatur\u0103 cu geneza neamurilor omene\u015fti. Tot \u00een expozi\u0163iune sunt prezentate locul \u015fi timpul ac\u0163iunii, satul de munte M\u0103gura Tarc\u0103ului, toamna t\u00e2rziu.Vitoria Lipan, so\u0163ia lui Nechifor Lipan, st\u0103tea pe prispa casei \u015fi torcea cu g\u00e2ndul la so\u0163ul ei, plecat de mult timp la Dorna, pentru o afacere cu oi.<\/p>\n\n\n\n

         Intriga<\/strong> const\u0103 \u00een nelini\u015ftea femeii care cere sfaturi p\u0103rintelui D\u0103nil\u0103, caut\u0103 explica\u0163ii la baba Maranda, vr\u0103jitoare satului, apoi \u00eel cheam\u0103 pe Gheorghi\u0163\u0103, fiul ei, care se afl\u0103 \u00een \u0163inuturile Jijiei cu oile la iernat, astfel pl\u0103nuind s\u0103 plece \u00een c\u0103utarea so\u0163ului. \u00ce\u015fi aranjeaz\u0103 treburile gospod\u0103re\u015fti, o duce pe fiica ei, Minodora, la m\u00e2n\u0103stire, \u00eei face lui Gheorghi\u0163\u0103 un baltag \u015fi la \u00eenceputul lui martie, pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea lui Nechifor.<\/p>\n\n\n\n

         Desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii<\/strong> \u00eei prezint\u0103 pe cei doi \u015fi drumul parcurs de ei, precum \u015fi \u00eent\u00e2lnirea cu oameni noi. \u00cen satul Sabasa g\u0103se\u015fte \u00een gospod\u0103ria unor oameni pe Lupu, c\u00e2inele lui Nechifor, care \u00eei duce la r\u00e2pa unde erau osemintele so\u0163ului s\u0103u. Din momentul acesta \u015fi p\u00e2n\u0103 la pedepsirea vinova\u0163ilor are loc punctul culminant<\/strong>. Femeia  \u00eendepline\u015fte datinile crestine\u015fti, respect\u00e2nd datina \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii. \u00cen timpul praznicului, Vitoria \u00eel provoac\u0103 la m\u0103rturisire pe Calistrat Bogza, criminalul.<\/p>\n\n\n\n

          Deznod\u0103m\u00e2ntul<\/strong> o \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 pe Vitoria f\u0103c\u00e2nd planuri de viitor: s\u0103 \u00ee\u015fi recupereze turma furat\u0103, s\u0103 o duc\u0103 pe Minodora la morm\u00e2ntul tat\u0103lui s\u0103u \u015fi s\u0103-\u015fi continuie via\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

           Personajul principal<\/em><\/strong>, Vitoria este realizat prin tehnica brasoreliefului \u015fi individualizat prin caracterizarea direct\u0103 \u015fi indirect\u0103. Portretul fizic relev\u0103 frumuse\u0163ea femeii prin tehnica detaliului semnificativ: ,,Nu mai era t\u00e2n\u0103r\u0103, dar avea o frumuse\u0163e neobi\u015fnuit\u0103 \u00een privire. Ochii \u00eei str\u0103luceau ca-ntr-o u\u015foar\u0103 cea\u0163\u0103 \u00een dosul genelor lungi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

           Natura devine o cutie de rezonan\u0163\u0103 a sentimentelor femeii<\/em>, \u00eendrum\u00e2nd-o \u00een c\u0103utarea so\u0163ului s\u0103u: la Dorna, dar \u015fi la Crucea Talienilor, v\u00e2ntul o anun\u0163\u0103 c\u0103 se afl\u0103 pe drumul cel bun. Personajul secundar, Gheorghi\u0163\u0103 reprezint\u0103 genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 care trebuie s\u0103 ia locul tat\u0103lui s\u0103u. Romanul poate fi considerat ini\u0163iatic, deoarece prezint\u0103 drumul spre maturizarea lui Gheorghi\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

             Nechifor Lipan este caracterizat \u00een absen\u0163\u0103 prin retrospectiv\u0103 \u015fi simbolizeaz\u0103 destinul muritor al oamenilor. Apar \u015fi personaje episodice, cum ar fi Minodora, fiica Vitoriei receptiv\u0103 la nout\u0103\u0163ile civiliza\u0163iei, care este trimis\u0103 la m\u00e2n\u0103stire pentru purificare, dar mai apar \u015fi alte personaje ca mo\u015f Pricop, care simbolizeaz\u0103 ospitalitatea, p\u0103rintele D\u0103nila, care reprezint\u0103 autoritatea spiritual\u0103 \u00een satul arhaic, baba Maranda, toate aceste personaje fiind reprezentative pentru lumea satului arhaic.<\/p>\n\n\n\n

              Romanul are caracter monografic<\/strong>, deoarece \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 via\u0163a muntenilor, ocupa\u0163iile, tradi\u0163iile, obiceiurile \u015fi principalele lor tr\u0103s\u0103turi: oameni muncitori, veseli, iubitori. Tr\u0103s\u0103turile personajului colectiv<\/em><\/strong>, muntenii sunt surprinse \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een legenda pe care obi\u015fnuia s\u0103 o spun\u0103 Lipan, rememorat\u0103 de Vitoria: ,,Via\u0163a muntenilor e grea mai ales via\u0163a femeilor. Uneori stau v\u0103duve \u00eenainte de vreme ca d\u00e2nsa\u2026\u201d.<\/p>\n\n\n\n

              Romanul<\/strong> poate fi considerat un roman mitic<\/strong> deoarece preia \u015fi dezvolt\u0103 motivele principale din balada \u201cMiori\u0163a\u201d,<\/em><\/strong> care ilustreaz\u0103 unul dintre cele patru mituri fundamentale ale rom\u00e2nilor – mitul existen\u0163ei pastorale la rom\u00e2ni care eviden\u0163iaz\u0103 motivul leg\u0103turii omului cu natura \u015fi concep\u0163ia despre via\u0163\u0103 \u015fi moarte a omului din popor. Acestui motiv i se al\u0103tur\u0103 dou\u0103 mituri universale<\/em><\/strong>, al c\u0103l\u0103toriei \u015fi cel al c\u0103utarii.<\/p>\n\n\n\n

            Romanul are ca mod predominant de expunere nara\u0163iunea<\/em><\/strong>, relatarea f\u0103c\u00e2ndu-se at\u00e2t de naratorul obiectiv<\/em><\/strong>, c\u00e2t \u015fi de personaje<\/em><\/strong>, pentru c\u0103 autorul apeleaz\u0103 la rememorare<\/strong>. Dialogul <\/em><\/strong>este \u015fi el prezent \u00een oper\u0103 \u015fi se realizeaz\u0103 \u00eentr-o diversitate de tonuri, c\u00e2nd insinuant,  persuasiv, pentru c\u0103 munteanca vrea s\u0103 afle ve\u015fti despre so\u0163ul ei, c\u00e2nd hot\u0103r\u00e2t, drastic, neiertator fa\u0163\u0103 de copii sau fa\u0163\u0103 de cei care i se \u00eempotrivesc sau \u00eencearc\u0103 s-o \u00eempiedice \u00een realizarea scopului propus. \u00censu\u015firile morale sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate prin intermediul monologului interior<\/em><\/strong>, pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 zbuciumul interior al Vitoriei Lipan, preocup\u0103rile \u015fi grijile ei permanente. Exist\u0103 \u00een roman \u015fi pasaje descriptive<\/em><\/strong> care nu au \u00een vedere spa\u0163iul nara\u0163iunii, ci reliefeaz\u0103 manifest\u0103rile naturii, diferitele ei ipostaze \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu st\u0103rile suflete\u015fti ale personajelor sau evidentiaz\u0103 direct unele tr\u0103s\u0103turi caracteristice ale acestora.<\/p>\n\n\n\n

           Romanul \u201cBaltagul\u201d este deopotriv\u0103 una dintre capodoperele sadoveniene \u015fi ale prozei rom\u00e2ne\u015fti datorit\u0103 conciziei, dinamismului ac\u0163iunii \u015fi armoniei compozi\u0163iei, Sadoveanu realiz\u00e2nd prin aceast\u0103 oper\u0103, o veritabil\u0103 monografie a satului rom\u00e2nesc de la munte.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Romanul tradi\u0163ional, interbelic, realist, mitic        Romanul ,,Baltagul\u201d de Mihail Sadoveanu, publicat \u00een 1930, prezint\u0103 monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaic\u0103 a p\u0103storilor, av\u00e2nd \u00een prim-plan c\u0103utarea \u015fi pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.        Romanul este o crea\u0163ie epic\u0103 \u00een proz\u0103 de mari dimensiuni, cu o ac\u0163iune complex\u0103, desf\u0103\u015furat\u0103 pe … Continu\u0103 lectura Baltagul de Mihail Sadoveanu<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[11],"tags":[],"class_list":["post-10022","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-bacalaureat"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10022","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10022"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10022\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10023,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10022\/revisions\/10023"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10022"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10022"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10022"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}