De dou\u0103zeci de ani \u0219i mai bine, se desf\u0103\u0219oar\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, sub direc\u021bia prof. univ. dr. Florea Firan, Colocviile Scrisul Rom\u00e2nesc. Comunic\u0103rile pe o tem\u0103 dat\u0103, apar\u021bin\u00e2nd scriitorilor din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, sunt adunate, ulterior, \u00eentr-o carte, fapt care atest\u0103 audien\u021ba evenimentului.<\/p>\n\n\n\n
Prima parte a volumului Omul sau Opera?<\/em> (Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2023) cuprinde textele comunic\u0103rilor de la sesiunea \u0219tiin\u021bific\u0103 din cadrul Colocviilor (comunic\u0103ri \u021binute \u00een 3 octombrie 2023). Partea a II-a include r\u0103spunsurile autorilor la Ancheta pe tema respectiv\u0103, coordonat\u0103 de Carmen Firan, publicate \u00een numerele 7 \u0219i 8 \/ 2023 ale revistei \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d. \u00cen finalul \u201evolumului o serie de imagini foto-color ilustreaz\u0103 aspecte de la desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor cultural \u2013 \u0219tiin\u021bifice \u0219i artistice \u0219i de la lansarea volumului Memoria Emigra\u021biei<\/em> de Florea Firan cu prilejul inaugur\u0103rii Muzeului C\u0103r\u021bii Exilului Rom\u00e2nesc de pe l\u00e2ng\u0103 Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Alexandru \u0219i Aristia Aman\u201d (Florea Firan).<\/p>\n\n\n\n \u00cen propria-i comunicare, intitulat\u0103 Omul sau Oper\u0103?<\/em>, universitarul Florea Firan, antologatorul volumului, lanseaz\u0103 dou\u0103 direc\u021bii ale dezbaterii. Prima se refer\u0103 la scriitorii de mare valoare care, \u00een contexte nu neap\u0103rat inexorabile, au \u201eabdicat de la demnitate, au f\u0103cut concesii\u201d, iar a doua vizeaz\u0103 numele care, dimpotriv\u0103, nu au acceptat pactul cu sistemul \u0219i au ales calea str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii, form\u00e2nd ceea ce frecvent se nume\u0219te \u201emigra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen misterioasa \u00eenl\u0103n\u021buire de cifre din subtitlul comunic\u0103rii Florea Firan 90 \u2013 40 \u2013 70<\/em>, Adrian Cioroianu se refer\u0103 la v\u00e2rsta \u00eemplinit\u0103 de cur\u00e2nd de c\u0103tre omul de cultur\u0103, Florea Firan: \u201ecifra 40 are mai multe semnifica\u021bii. La v\u00e2rsta de 40 de ani, dl Firan era proasp\u0103t doctorand al prestigiosului Institut de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d din Bucure\u0219ti \u0219i, totodat\u0103, d\u0103duse via\u021b\u0103\u201d Festivalului \u0219i Concursului Na\u021bional de Folclor \u201eMaria T\u0103nase\u201d \u0219i Zilelor Al. Macedonski \u0219i \u201etot de numele dlui Firan se lega atunci \u00eenfiin\u021barea Teatrului de Operet\u0103 din Craiova, ca \u0219i \u2013 un lucru mai pu\u021bin cunoscut \u2013 ini\u021biativa \u0219i demersurile sale \u00een realizarea statuii lui Mihai Viteazul\u201d. Cifra \u201e70 are semnifica\u021bia ei: la cump\u0103na anilor 2002 \u2013 2003, dl FF a mai (re)n\u0103scut, cu neast\u00e2mp\u0103rul s\u0103u caracteristic, dou\u0103 alte institu\u021bii de cultur\u0103: mai \u00eent\u00e2i Editura Scrisul Rom\u00e2nesc (2002)\u201d, iar mai apoi revista \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d, relansat\u0103 \u00een ianuarie 20023, a c\u0103rei \u201eserie nou\u0103 apare de atunci cu punctualitate de metronom\u201d. Gabriela P\u0103s\u0103rin prezint\u0103 c\u00e2teva dintre c\u0103r\u021bile profesorului Florea Firan, \u00een studiul Florea Firan \u0219i Opera. Repere ale perenit\u0103\u021bii la v\u00e2rsta neodihnei spiritului<\/em>: \u201eCel care a scris inconfundabil Profiluri \u0219i structuri literare<\/em> va avea \u00een timp un Portret ca un mozaic de voci cu ecou \u00een cultura umanit\u0103\u021bii\u201d. Constantin Cuble\u0219an scrie despre Marile orgolii ale scriitorilor<\/em> Mihai Eminescu, Al. Macedonski, Eugen Barbu, Marin Preda, Marin Mincu \u0219i Marian Popa. \u00cen grupajul de Poeme<\/em>, Andrei Codrescu identific\u0103 Un argument pentru evadare<\/em> \u0219i c\u00e2teva Prepara\u021bii de voiaj<\/em>, \u00een timp ce Elena \u0218tefoi re\u00eentrege\u0219te lirica prezent\u0103 \u00een volum, cu teme fundamentale, precum rolul literaturii: \u201eA\u0219a e, literatura face oric\u00e2nd orice \/ s\u0103 intre-n istorie\u201d (Nevinova\u021bii<\/em>). Gheorghe P\u0103un explic\u0103 interoga\u021bia Autorul sau opera?<\/em> prin cazul singular al lui Urmuz, care a fost \u00een via\u021b\u0103 aproape ca protagoni\u0219tii din Pagini bizare<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Mihai Firic\u0103 sus\u021bine implicarea scriitorilor \u00een via\u021ba urbei, printr-o comunicare cu titlu metaforic, Iluzia clopotului de sticl\u0103<\/em>. Carmen Firan atrage aten\u021bia asupra simbiozei dintre om \u0219i oper\u0103, pe care o nume\u0219te ferm \u0218i Omul, \u0219i Opera<\/em>: \u201e\u00een memoria emo\u021bional\u0103, cred c\u0103 r\u0103m\u00e2ne omul, \u00een istoria literaturii sau artelor, c\u00e2\u0219tig\u0103 opera\u201d. Adrian S\u00e2ngeorzan aduce un Tribut scriitorilor<\/em>, ale c\u0103ror c\u0103r\u021bi i-au marcat tinere\u021bea: Petru Dumitriu, Miller, Ovidius Naso, Knut Hamsun \u0219.a.<\/p>\n\n\n\n Au mai avut interven\u021bii deosebit de consistente: Rodica Grigore, Ioan Lascu, Adina Dini\u021boiu, Mihai Ene, Oana B\u0103luic\u0103, Emanuel D. Florescu, Florentina Anghel, Dumitru Drinceanu, Geo Constantinescu, Adriana Iliescu, Marinela Belu-Cap\u0219a, Tania Jilavu, Radu Polizu, Emilian \u0218tef\u00e2r\u021b\u0103 \u0219i subsemnatul.<\/p>\n\n\n\n La Ancheta din revista \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d, au r\u0103spuns: Daniel Cristea-Enache, R\u0103svan Petrescu, Paul Cernat, Corina \u0218uteu, Gabriel Co\u0219oveanu, Ovidiu Pecican, Ioana Ieronim, Petru Clej, Adina Dini\u021boiu, Odilia Ro\u0219ianu, Alexandru Uiuiu \u0219i Peter Demeny <\/p>\n\n\n\n Opera \u00een sine poate fi admirat\u0103 pentru frumuse\u021bea sa, pentru ideile sau mesajele pe care le transmite, pentru inova\u021bie sau pentru modul de a influen\u021ba \u0219i de a inspira. \u00cen acela\u0219i timp, cunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea omului din spatele operei pot influen\u021ba \u0219i modifica percep\u021bia asupra acesteia. Exist\u0103 cazuri \u00een care omul \u0219i opera sa sunt \u00een \u00eentregime separate, iar aprecierea operei poate s\u0103 nu fie afectat\u0103 de ac\u021biunile, comportamentul sau personalitatea creatorului, iar \u00een\u021belegerea acestora poate ad\u0103uga ad\u00e2ncime \u0219i context operei.<\/p>\n\n\n\n Deci, ce este de apreciat mai mult, omul sau opera lui, poate fi subiectiv \u0219i poate depinde de preferin\u021bele individuale, de momentul cultural \u0219i de interpretarea personal\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De dou\u0103zeci de ani \u0219i mai bine, se desf\u0103\u0219oar\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, sub direc\u021bia prof. univ. dr. Florea Firan, Colocviile Scrisul Rom\u00e2nesc. Comunic\u0103rile pe o tem\u0103 dat\u0103, apar\u021bin\u00e2nd scriitorilor din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, sunt adunate, ulterior, \u00eentr-o carte, fapt care atest\u0103 audien\u021ba evenimentului. Prima parte a volumului Omul sau Opera? (Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2023) cuprinde … Continu\u0103 lectura O interoga\u021bie de ad\u00e2ncime: Omul sau Opera? Cronic\u0103 de carte<\/span>