{"id":10141,"date":"2024-01-02T10:51:43","date_gmt":"2024-01-02T10:51:43","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=10141"},"modified":"2024-01-02T14:21:31","modified_gmt":"2024-01-02T14:21:31","slug":"memoria-exilului-cronica-de-carte-in-lucru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/01\/02\/memoria-exilului-cronica-de-carte-in-lucru\/","title":{"rendered":"Memoria exilului. Cronic\u0103 de carte (\u00een lucru)"},"content":{"rendered":"\n

O adev\u0103rat\u0103 istorie literar\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te universitarul Florea Firan, cu aceast\u0103 lucrare de amploare, Memoria emigra\u021biei<\/em> (Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2023, 708 p.). \u00cen maniera instituit\u0103 de G. C\u0103linescu \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne, de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em>, de consfin\u021bire a detaliilor biobibliografice, \u00eenso\u021bite de ierarhiz\u0103ri \u0219i de opinii critice asupra operelor vizate, sunt prezenta\u021bi, \u00een ordine alfabetic\u0103, nu mai pu\u021bin de o sut\u0103 de scriitori.<\/p>\n\n\n\n

\u201eMemoria emigra\u021biei\u201d este un concept care se refer\u0103 la amintirile \u0219i experien\u021bele legate de fenomenul migra\u021biei. Aceast\u0103 memorie poate cuprinde emo\u021biile, provoc\u0103rile, tradi\u021biile, obiceiurile \u0219i schimb\u0103rile culturale tr\u0103ite de emigran\u021bi \u00een timpul procesului de adaptare \u00eentr-un mediu nou. Ea poate fi p\u0103strat\u0103 \u0219i transmis\u0103 prin intermediul pove\u0219tilor, tradi\u021biilor, artei \u2013 acesta este motivul pentru care un capitol este dedicat operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i -, obiectelor sau documentelor care reflect\u0103 parcursul \u0219i impactul migra\u021biei asupra scriitorilor \u0219i comunit\u0103\u021bilor lor.   <\/p>\n\n\n\n

Cartea Memoria emigra\u021biei<\/em> prezint\u0103 \u0219i opiniile diferi\u021bilor scriitori cu privire la propriile lor emigr\u0103ri, oferind o perspectiv\u0103 profund\u0103 asupra impactului acestor experien\u021be asupra crea\u021biei lor literare.<\/p>\n\n\n\n

Un prim motiv literar constatat la autorii antologa\u021bi este acela pe care profesorul Florea Firan \u00eel nume\u0219te \u201eruperea de \u021bar\u0103\u201d: \u201enevoi\u021bi s\u0103 apuce drumul exilului pentru a se putea manifesta \u00eentr-o zon\u0103 fertil\u0103, a tuturor posibilit\u0103\u021bilor, pentru a se \u00eemplini, departe de cenzur\u0103, directive \u0219i constr\u00e2ngeri de tot felul, pu\u021bini au reu\u0219it, totu\u0219i, s\u0103 se realizeze pe m\u0103sura talentului lor, tr\u0103ind poate singura dram\u0103 adev\u0103rat\u0103, aceea a creatorului vis\u00e2nd la o mereu adev\u0103rat\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 imposibila \u00eentoarcere\u201d. Mircea Eliade (cunoscut ca fiind un important eseist, romancier \u0219i istoric al religiilor) a avut un interes profund pentru temele identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i culturale. \u00cen scrierile sale, Eliade a explorat concepte legate de ruptura sau desp\u0103r\u021birea de \u021bar\u0103 \u00een contextul unei identit\u0103\u021bi culturale \u0219i na\u021bionale, a analizat aspecte legate de nostalgia pentru patrie, impactul exilului sau separ\u0103rii fizice asupra individului \u0219i modul \u00een care acestea pot afecta psihologia uman\u0103. De asemenea, g\u00e2nditorul Emil Cioran, \u00een eseurile \u0219i operele sale filosofice, a examinat adesea ideea c\u0103 leg\u0103tura cu p\u0103m\u00e2ntul natal \u0219i cultura de origine poate avea un profund impact emo\u021bional \u0219i spiritual asupra scriitorului, asupra oric\u0103rui om \u00een general.<\/p>\n\n\n\n

Alt element de analiz\u0103 pentru Florea Firan \u00eel reprezint\u0103 felul \u00een care scriitorii din exil \u201e\u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 sau \u00ee\u0219i revendic\u0103 originile rom\u00e2ne\u0219ti continu\u00e2nd s\u0103 scrie, unii \u00een limba matern\u0103, al\u021bii \u00een cea adoptat\u0103, \u00een ambele medii culturale\u201d. Ca istoric \u0219i critic literar, Florea Firan consemneaz\u0103, \u00een cazul Ninei Cassian (poet\u0103 \u0219i traduc\u0103toare), ale c\u0103rei opere reflect\u0103 adesea experien\u021ba exilului \u0219i identitatea rom\u00e2neasc\u0103: \u201eIntimidat\u0103 de campania declan\u0219at\u0103 \u00eempotriva ei, Nina Cassian trece \u00een extrema poeziilor realist \u2013 socialiste \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1956 public\u0103 mai multe volume \u00een care va sacrifica valoarea artistic\u0103 \u00een compromisul cu ideologia comunist\u0103 aflat\u0103 la putere\u201d; cu volumul V\u00e2rstele anului<\/em> (1957), Nina Cassian revine la o perioad\u0103 de echilibru c\u00e2nd \u00ee\u0219i schimb\u0103 discursul poetic\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O parte \u00eensemnat\u0103 a lucr\u0103rii profesorului Florea Firan este consacrat\u0103 literaturii vii (care \u00eenc\u0103 se pl\u0103smuie\u0219te) a exilului. Desigur, exist\u0103 mai mul\u021bi scriitori rom\u00e2ni care tr\u0103iesc \u00een exil \u0219i care au reu\u0219it s\u0103-\u0219i p\u0103streze \u0219i s\u0103-\u0219i revendice originea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een operele \u0219i activit\u0103\u021bile lor. Iat\u0103 c\u00e2\u021biva dintre ace\u0219tia. Herta M\u00fcller, laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 (2009), recunosc\u00e2ndu-i-se astfel contribu\u021bia deosebit\u0103 la literatura contemporan\u0103 \u201eprin abordarea temelor complexe ale supravie\u021buirii sub un regim opresiv \u0219i a impactului acestuia asupra individului \u0219i societ\u0103\u021bii\u201d, a emigrat \u00een Germania \u00een anii ’80, din cauza presiunii regimului comunist. Scrierile sale, precum romanul Leag\u0103nul respira\u021biei<\/em>, reflect\u0103 adesea experien\u021ba opresiunii politice \u0219i a exilului. Proeminent\u0103 scriitoare rom\u00e2no-american\u0103, Carmen Firan s-a remarcat prin contribu\u021bia sa la literatura contemporan\u0103, av\u00e2nd un repertoriu vast care include poezie, proz\u0103, eseuri \u0219i dramaturgie. C\u0103r\u021bile sale au fost publicate at\u00e2t \u00een limba rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een englez\u0103, \u0219i au primit aprecieri din partea criticilor literari. Printre operele sale, se num\u0103r\u0103 The Second Life, In The Most Beautiful Life<\/em> \u0219i Rock and Dew<\/em>. Carmen Firan, al c\u0103rei stil literar este apreciat pentru sensibilitatea profund\u0103, pentru capacitatea de a transpune \u00een cuvinte complexitatea emo\u021biilor \u0219i a experien\u021belor umane, este considerat\u0103 unul dintre reprezentan\u021bii importan\u021bi ai literaturii rom\u00e2ne \u00een diaspora \u0219i un promotor al culturii \u0219i valorilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een afara grani\u021belor \u021b\u0103rii. Norman Manea, alt scriitor important, despre care Florea Firan afirm\u0103: \u201eNorman Manea apar\u021bine deopotriv\u0103 culturii rom\u00e2ne \u0219i celei universale\u201d, a predat literatur\u0103 la diverse universit\u0103\u021bi din Statele Unite ale Americii. Andrei Codrescu (\u201eunul dintre cei mai importan\u021bi scriitori rom\u00e2ni din diaspora\u201d \u2013 Florea Firan) editeaz\u0103 revista de avangard\u0103 poetic\u0103\u00a0\u201eExquisite Corpse: A Journal of Letters and Life<\/a>\u201d. \u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

Unii dintre autorii inclu\u0219i \u00een cartea Memoria migra\u021biei<\/em> sunt cunoscu\u021bi de c\u0103tre cititorul rom\u00e2n (\u0219i datorit\u0103 portretelor literare pe care Florea Firan li le-a dedicat \u00een revista \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d), al\u021bii \u201epot fi considera\u021bi o revela\u021bie, iar descoperirea lor, o bucurie intelectual\u0103\u201d. Un asemenea nume (totu\u0219i, destul de sonor) ar fi cel al Roxanei Eminescu, n\u0103scut\u0103 St\u0103tescu: \u201eDin 1961 \u00ee\u0219i schimb\u0103 numele dup\u0103 al mamei, Eminescu. Critic \u0219i istoric literar, eseist, traduc\u0103toare, Roxana Eminescu, din motive politice, ia calea exilului \u00een 1981, mai \u00eent\u00e2i \u00een Portugalia, apoi \u00een Fran\u021ba unde se stabile\u0219te definitiv \u00een 1984\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, a\u0219a cum Florea Firan scrie \u00een Introducere<\/em>, literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een emigra\u021bie, are diversitate \u0219i for\u021b\u0103, originalitate \u0219i manifest\u0103ri artistice uneori nea\u0219teptate, \u00eembog\u0103\u021bind patrimoniul nostru na\u021bional\u201d, datorit\u0103 abnega\u021biei fiec\u0103rui scriitor rom\u00e2n emigrat, de a se afirma \u00een \u021bara de adop\u021bie. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O adev\u0103rat\u0103 istorie literar\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te universitarul Florea Firan, cu aceast\u0103 lucrare de amploare, Memoria emigra\u021biei (Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2023, 708 p.). \u00cen maniera instituit\u0103 de G. C\u0103linescu \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne, de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, de consfin\u021bire a detaliilor biobibliografice, \u00eenso\u021bite de ierarhiz\u0103ri \u0219i de opinii critice asupra operelor vizate, sunt prezenta\u021bi, … Continu\u0103 lectura Memoria exilului. Cronic\u0103 de carte (\u00een lucru)<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10141","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10141"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10146,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10141\/revisions\/10146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}