{"id":10252,"date":"2024-02-11T14:54:16","date_gmt":"2024-02-11T14:54:16","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=10252"},"modified":"2024-02-11T14:54:16","modified_gmt":"2024-02-11T14:54:16","slug":"explorand-subtilitatile-fictiunii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/02\/11\/explorand-subtilitatile-fictiunii\/","title":{"rendered":"Explor\u00e2nd subtilit\u0103\u021bile fic\u021biunii"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Metamorfozele fic\u021biunii. Eseuri \u0219i cronici<\/em> (Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, Cluj \u2013 Napoca, 2024), cel mai recent volum semnat de Rodica Grigore, este despre <em>Istoria \u0219i istoriile personale<\/em>, respectiv <em>Realitatea fic\u021biunii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen prefa\u021ba intitulat\u0103 <em>Din nou despre c\u0103r\u021bi<\/em>, autoarea sus\u021bine c\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 sec\u021biuni, volumul acesta reune\u0219te eseuri \u0219i cronici dedicate \u201eunor c\u0103r\u021bi pe care le-am citit \u0219i recitit \u00een ultimii ani\u201d. Titlul primei p\u0103r\u021bi, <em>Istoria \u0219i istoriile personale<\/em>, sugereaz\u0103 un cadru tematic complex, care examineaz\u0103 intersec\u021bia dintre istoria colectiv\u0103 \u0219i experien\u021bele individuale. \u00cen primul r\u00e2nd, termenul \u201eIstoria&#8221; vizeaz\u0103 evenimentele \u0219i procesele istorice majore care au modelat societatea \u0219i au influen\u021bat cursul omenirii \u00een ansamblu. Acesta poate include perioade \u0219i epoci istorice, evenimente politice, sociale, economice sau culturale, precum \u0219i transform\u0103ri semnificative \u00een lume. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u201eistoriile personale&#8221; pot include amintiri, tr\u0103iri \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri individuale, dar \u0219i interpret\u0103ri subiective ale evenimentelor istorice, percepute \u0219i filtrate prin lentila experien\u021bei personale, de c\u0103tre scriitori. Astfel, afl\u0103m despre Romain Gary, una dintre \u201evocile reprezentative ale literaturii franceze din veacul trecut, un scriitor ale c\u0103rui crea\u021bii nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 suscite interesul publicului cititor, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan unele teme considerate adesea tabu \u00een Hexagon. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de pild\u0103, \u00een <em>Marele vestiar<\/em> (<em>Le grand vestiaire<\/em>, 1948)\u201d. Un destin asem\u0103n\u0103tor a avut \u0219i P W\u0142adys\u0142aw Szpilman, care \u201enu a fost scriitor, ci muzician. Cu toate acestea, paginile pe care le-a scris despre anii crun\u021bi ai Celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, despre lag\u0103rele de exterminare \u0219i despre situa\u021bia evreilor polonezi \u00een Europa au devenit una dintre m\u0103rturiile cele mai impresionante ale ultimei jum\u0103t\u0103\u021bi de veac. E drept c\u0103 la faima mondial\u0103 a <em>Pianistului<\/em>, titlul sub care sunt cunoscute acum amintirile lui Szpilman, a contribuit \u0219i filmul realizat \u00een 2002, \u00een regia lui Roman Pola\u0144ski (cu Adrien Brody \u0219i Thomas Kretschmann \u00een rolurile principale), recompensat cu numeroase premii (Oscar, BAFTA \u0219i Palme d\u2019Or) \u0219i devenit un imens succes de public\u201d. Rodica Grigore se opre\u0219te \u0219i asupra altor nume (J\u00f3zef Mackiewicz, Khaled Hosseini, Goran Vojnovi\u0107, Javier Cercas sau Guzel Iahina).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>Realitatea fic\u021biunii<\/em>, denumirea p\u0103r\u021bii secunde a c\u0103r\u021bii, indic\u0103 o analiz\u0103 a interac\u021biunii dintre dou\u0103 domenii aparent opuse sau distincte: realitatea \u0219i fic\u021biunea. \u00cen general, prin \u201erealitate\u201d \u00een\u021belegem lumea \u00eenconjur\u0103toare, precum \u0219i experien\u021bele concrete \u0219i tangibile pe care le tr\u0103im \u00een via\u021ba de zi cu zi. \u201eFic\u021biunea&#8221; se refer\u0103 la lumi inventate, la pove\u0219ti \u0219i la imagina\u021bie, la opere literare sau artistice care nu sunt bazate pe evenimente reale sau pe fapte verificabile. Prin combinarea acestor dou\u0103 concepte, titlul sugereaz\u0103 o examinare a modului \u00een care fic\u021biunea poate s\u0103 reflecte sau s\u0103 influen\u021beze percep\u021bia noastr\u0103 asupra vie\u021bii \u0219i a modului \u00een care realitatea poate s\u0103 se infiltreze \u0219i s\u0103 influen\u021beze lumea fic\u021bional\u0103. Nikolai Leskov (1831-1895), scriitor rus, este unul dintre acei oameni de litere \u201ecare au fost, pe r\u00e2nd, aprecia\u021bi, ignora\u021bi, uita\u021bi, iar apoi redescoperi\u021bi. El a lansat o formul\u0103 literar\u0103 considerat\u0103 mult\u0103 vreme \u0219i de c\u0103tre mul\u021bi exege\u021bi drept demodat\u0103 \u0219i destul de greu accesibil\u0103 publicului de secol XX, \u0219i anume nara\u021biunea picaresc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ry\u016bnosuke Akutagawa (1892-1927), unul dintre cei mai importan\u021bi scriitori niponi, va trece \u201ede la tematica istoric\u0103 pe care o reg\u0103sim \u00een scrierile sale de \u00eenceput la medita\u021bia lucid\u0103 cu privire la noile raporturi dintre Orient \u0219i Occident, la evalu\u0103ri implicite ale dificult\u0103\u021bilor maturiz\u0103rii (personale sau na\u021bionale), la punerea \u00een discu\u021bie a resorturilor frumuse\u021bii \u0219i a rela\u021biei complicate dintre art\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 \u0219i chiar la dificilul domeniu al autofic\u021biunii\u201d. <em>Moartea lui Isus<\/em>, cartea care \u00eencheie trilogia alegoric\u0103 \u0219i marele proiect narativ la care J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel \u0219i de dou\u0103 ori c\u00e2\u0219tig\u0103tor al prestigiosului Booker Prize, a lucrat \u00een ultimul deceniu, relateaz\u0103, dup\u0103 cum \u201ecititorul afl\u0103 chiar din titlu, tragicul sf\u00e2r\u0219it al lui David, neobi\u0219nuitul protagonist pe care scriitorul \u00eel impusese \u00eenc\u0103 din volumele precedente. Plin de trimiteri livre\u0219ti \u2013 de la Cervantes ori Dostoievski la textul biblic \u2013, romanul lui Coetzee reprezint\u0103 \u0219i o uluitoare lec\u021bie de lectur\u0103 pe care autorul o pune \u00een scen\u0103. C\u0103ci rolurile personajelor din textele citite de David, mai ales cele ale lui Don Quijote \u0219i Sancho, se schimb\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, cartea <em>Metamorfozele fic\u021biunii. Eseuri \u0219i cronici<\/em> reprezint\u0103 o contribu\u021bie semnificativ\u0103 la analiza mecanismelor narative \u0219i a transform\u0103rilor fic\u021bionale din literatura contemporan\u0103. Prin abordarea sa complex\u0103 \u0219i detaliat\u0103, Rodica Grigore eviden\u021biaz\u0103 modul \u00een care fic\u021biunea evolueaz\u0103 \u0219i se adapteaz\u0103 \u00een raport cu schimb\u0103rile sociale, culturale \u0219i tehnologice. \u00cen plus, se ofer\u0103 cititorilor instrumentele necesare pentru a \u00een\u021belege procesele creative \u0219i implica\u021biile lor \u00een construc\u021bia lumii fictive. &nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Metamorfozele fic\u021biunii. Eseuri \u0219i cronici (Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103, Cluj \u2013 Napoca, 2024), cel mai recent volum semnat de Rodica Grigore, este despre Istoria \u0219i istoriile personale, respectiv Realitatea fic\u021biunii. \u00cen prefa\u021ba intitulat\u0103 Din nou despre c\u0103r\u021bi, autoarea sus\u021bine c\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 sec\u021biuni, volumul acesta reune\u0219te eseuri \u0219i cronici dedicate \u201eunor c\u0103r\u021bi pe &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/02\/11\/explorand-subtilitatile-fictiunii\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Explor\u00e2nd subtilit\u0103\u021bile fic\u021biunii<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10252","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10252"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10253,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10252\/revisions\/10253"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10252"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10252"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10252"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}