{"id":10535,"date":"2024-04-20T21:02:56","date_gmt":"2024-04-20T21:02:56","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=10535"},"modified":"2024-04-21T14:10:14","modified_gmt":"2024-04-21T14:10:14","slug":"cronica-de-carte-in-lucru-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/04\/20\/cronica-de-carte-in-lucru-11\/","title":{"rendered":"Cronic\u0103 de carte \u00een lucru"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Masa pl\u0103cerii<\/em> \u2013 o parafraz\u0103 (dup\u0103 Masa t\u0103cerii<\/em>, celebra lucrare a lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i) care sugereaz\u0103 agrementul spiritual pe care autorul l-a cunoscut \u00een compania conlocutorilor lui \u2013 este cea mai recent\u0103 apari\u021bie editorial\u0103 a reputatului jurnalist, Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu. Aceast\u0103 carte (Editura Universit\u0103\u021bii din Vest, Timi\u0219oara, 2023) este o colec\u021bie de conversa\u021bii cu unele dintre cele mai reprezentative figuri literare \u201eale Republicii Literelor din afara Rom\u00e2niei\u201d, dup\u0103 cum subliniaz\u0103 autorul \u00een Cuv\u00e2nt \u2013 \u00eenainte<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

            Prima interlocutoare, Catherine Cusset, distins\u0103 cu ordinul Chevaliere de l’Ordre des Arts et des Lettres\u201d, la activ, cu \u0219aisprezece romane publicate, sus\u021bine, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul interviului: \u201eLiteratura este sensul vie\u021bii \u0219i sensul vie\u021bii este literatura\u201d. Aceast\u0103 viziune reflect\u0103 pasiunea \u0219i devotamentul s\u0103u pentru arta scrisului. Dialogul se ini\u021biaz\u0103 de la Cel\u0103lalt pe care-l adoram<\/em>, considerat de criticii literari drept cel mai bun roman din Fran\u021ba \u00een 2016. \u00cen general, c\u0103r\u021bile lui Catherine Cusset se inspir\u0103 din realitate \u0219i exploreaz\u0103 teme complexe \u0219i profunde. De asemenea, este remarcabil faptul c\u0103, \u00een general, ac\u021biunea romanelor ei, inclusiv a celui de fa\u021b\u0103, Cel\u0103lalt pe care-l adoram<\/em>, se petrece \u00een Rom\u00e2nia: \u201eRomanul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul unui personaj c\u00e2t se poate de real \u2013 scriu despre via\u021ba \u0219i despre moartea, prin sinucidere, a unui foarte bun prieten. Iar acest prieten, pentru c\u0103 era apropiat de familia noastr\u0103, mi-a cunoscut so\u021bul \u0219i mi-a cunoscut socrii. Cu to\u021bii rom\u00e2ni!\u201d. Prin intermediul c\u0103r\u021bilor sale, Catherine Cusset aduce un tribut literaturii \u0219i culturii, subliniind importan\u021ba povestirii ca mijloc de a deslu\u0219i sensurile ad\u00e2nci ale vie\u021bii. Conversa\u021bia cu ea dezv\u0103luie o perspectiv\u0103 unic\u0103 asupra literaturii contemporane.<\/p>\n\n\n\n

Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu poart\u0103 o discu\u021bie captivant\u0103 despre teme precum iubirea, istoria, puterea \u0219i credin\u021ba, cu Simon Sebag Montefiore, unul dintre cei mai cunoscu\u021bi scriitori \u0219i istorici la ora actual\u0103, ale c\u0103rui lucr\u0103ri despre Stalin – \u0219i, \u00een sens larg, despre teroarea din Uniunea Sovietic\u0103 – sau cele despre al\u021bi lideri de mare for\u021b\u0103 ai Rusiei (Romanovii sau Ecaterina cea Mare, bun\u0103oar\u0103) sunt bestselleruri \u00een zeci de \u021b\u0103ri. \u00cent\u00e2lnirea dintre Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu \u0219i Simon Sebag Montefiore aduce \u00een prim-plan insighturi profunde \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aspecte esen\u021biale ale existen\u021bei umane \u0219i ale evolu\u021biei societ\u0103\u021bii. Discu\u021bia lor subliniaz\u0103 importan\u021ba \u00een\u021belegerii trecutului \u0219i a impactului acestuia asupra prezentului: \u201eVedem, de asemenea, c\u00e2t de u\u0219or \u00ee\u0219i face r\u0103ul loc \u00een istorie \u0219i \u00een via\u021ba de zi cu zi; at\u00e2t de u\u0219or, \u00eenc\u00e2t substituie normalitatea \u0219i ajunge s\u0103 fie v\u00e2ndut ca fiind normalitate. \u00cen acela\u0219i timp, vedem c\u00e2t de fragil\u0103 este etica. Toate acestea sunt de studiat \u0219i de \u00een\u021beles. Pentru c\u0103 a \u00een\u021belege chestiuni de acest fel \u00eenseamn\u0103 a fi mai bine preg\u0103ti\u021bi pentru a \u00een\u021belege chiar \u0219i lumea de ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ant\u00f3nio Lobo Antunes, un scriitor portughez cu o forma\u021bie de medic psihiatru, s-a dedicat \u00een \u00eentregime activit\u0103\u021bii literare, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1985. Motivul principal care l-a condus c\u0103tre aceast\u0103 alegere l-a reprezentat experien\u021ba traumatizant\u0103 de care a avut parte ca medic militar \u00een R\u0103zboiul din Angola (\u00eentre 1971 \u2013 1973). Motivul secundar, care l-a alimentat pe primul, a fost de natur\u0103 ideatic\u0103, anume acela \u201ede a scrie p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m\u00e2na care scrie devine fericit\u0103\u201d ori acest proces necesit\u0103 timp pentru a fi realizat pe deplin. Opera sa literar\u0103, descris\u0103 drept \u201efastuoas\u0103” de Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu, este extrem de apreciat\u0103 \u0219i tradus\u0103 \u00een numeroase limbi, inclusiv \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu multe titluri. Atunci c\u00e2nd este \u00eentrebat despre importan\u021ba m\u0103rii \u00een opera lui, Ant\u00f3nio Lobo Antunes afirm\u0103 c\u0103 acest interes de natur\u0103 acvatic\u0103 este o expresie a dragostei lui pentru \u021b\u0103rile care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc o limb\u0103 cu origini comune, cum ar fi latina. Sentimentul de conexiune cultural\u0103 \u0219i lingvistic\u0103 se oglinde\u0219te \u00een scrierile sale, unde marea devine un simbol al trecutului \u0219i al leg\u0103turilor universale \u00eentre oameni \u0219i culturi: \u201e\u00cemi place foarte mult \u0219i marea de aici, de la dumneavoastr\u0103, Marea Neagr\u0103. C\u00e2ndva am fost la Neptun, pentru un premiu. Da, \u00eemi place mult marea. Apa, de fapt. Nu doar marea, ci vecin\u0103tatea apei. Portugalia este o \u021bar\u0103 special\u0103, e \u00eenconjurat\u0103 de mult\u0103 ap\u0103. E o \u021bar\u0103 special\u0103, care a trecut prin multe evenimente istorice \u00een ultimul secol, printr-o dictatur\u0103. Seam\u0103n\u0103, de fapt, \u00een mai multe privin\u021be, cu \u021bara dumneavoastr\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ludmila Uli\u021bkaia este o voce marcant\u0103 \u00een literatura contemporan\u0103, recunoscut\u0103 ca una dintre cele mai importante scriitoare feminine la nivel mondial. C\u0103r\u021bile ei s-au bucurat de un succes remarcabil, fiind v\u00e2ndute \u00een peste trei milioane de exemplare \u0219i traduse \u00een peste treizeci de limbi. Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu o prezint\u0103 \u00een mod elocvent, accentu\u00e2nd dedicarea \u0219i pasiunea ei pentru scris. Ludmila Uli\u021bkaia, aflat\u0103 acum \u00een refugiu la Berlin ca urmare a invaziei Rusiei \u00een Ucraina, vorbe\u0219te despre experien\u021ba scrisului \u0219i despre momentul potrivit pentru a aborda proza, consider\u00e2ndu-se un autor atipic din cauza debutului s\u0103u t\u00e2rziu \u00een lumea literar\u0103, la v\u00e2rsta de cincizeci de ani. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere i-a permis s\u0103 scrie liber \u0219i f\u0103r\u0103 presiunea dorin\u021bei de faim\u0103 sau de recunoa\u0219tere. Pentru Ludmila Uli\u021bkaia, succesul nu a fost niciodat\u0103 un \u021bel. Ea afirm\u0103 c\u0103 fiecare reu\u0219it\u0103 a sa a fost privit\u0103 ca o \u00eent\u00e2mplare fericit\u0103. Aceast\u0103 abordare sincer\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de compromisuri a definit vocea \u0219i stilul s\u0103u literar, consacr\u00e2nd-o ca un exponent al artei autentice \u0219i libere: \u201eFiecare succes al meu, desigur, m-a bucurat foarte mult, dar mereu l-am privit ca pe o \u00eent\u00e2mplare. (…). Niciodat\u0103 nu am avut \u00een minte ideea de a-mi cuceri o audien\u021b\u0103, un public care s\u0103 m\u0103 citeasc\u0103 mai mult\u0103 lume. Niciodat\u0103 nu am g\u00e2ndit a\u0219a. Eu \u0219tiam c\u0103 aceasta \u00eenseamn\u0103 fericirea: c\u0103 munca mea nu a\u0219teapt\u0103 recompense materiale\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Pascal Bruckner, romancier \u0219i eseist, este una dintre figurile majore ale intelectualit\u0103\u021bii franceze din ultimele patru-cinci decenii \u0219i exprim\u0103 o viziune curajoas\u0103 asupra viitorului literaturii: \u201eFemeile vor salva literatura\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, el dezv\u0103luie procesul s\u0103u de crea\u021bie, travers\u00e2nd grani\u021ba dintre eseistic\u0103 \u0219i literatur\u0103: \u201eDar dac\u0103 am dou\u0103 creiere, deci dou\u0103 registre? Glumesc, desigur. Dar nu este mai pu\u021bin adev\u0103rat c\u0103, oamenii te asimileaz\u0103 fie unui eseist, fie unui romancier. \u0218i, de fapt, foarte pu\u021bini oameni scriu \u00een ambele genuri. Nu \u0219tiu dac\u0103 sunt singurul, dar cu siguran\u021b\u0103 sunt printre pu\u021binii din Fran\u021ba care scriu \u0219i roman \u0219i filosofie. Pe de alt\u0103 parte, s\u0103 scriu a\u0219a \u2013 \u00een aceste dou\u0103 limbaje diferite, cu tehnici de discurs diferite \u2013 reprezint\u0103 un pariu de-al meu. nu e foarte confortabil, dar, la sf\u00e2r\u0219itul zilei, lucrurile merg de fapt bine pentru mine. Se leag\u0103 cumva \u0219i m\u0103 stimuleaz\u0103 s\u0103 continui s\u0103 o fac\u201d.  <\/p>\n\n\n\n

Johann Hari este recunoscut ca unul dintre cei mai distin\u0219i jurnali\u0219ti de limb\u0103 englez\u0103 la nivel global, ale c\u0103rui contribu\u021bii literare se concentreaz\u0103 pe teme de mare actualitate, cum ar fi consumul de droguri \u0219i problematica r\u0103zboiului \u00eempotriva drogurilor din Statele Unite, precum \u0219i impactul noilor tehnologii \u00een societate. Aceste subiecte au fost dezb\u0103tute \u0219i \u00een alte formate, incluz\u00e2nd conferin\u021be, simpozioane \u0219i interviuri specializate. Johann Hari nu doar documenteaz\u0103 aceste probleme fundamentale, cum ar fi depresia \u0219i izolarea social\u0103, ci ofer\u0103 \u0219i variante constructive \u0219i solu\u021bii poten\u021biale pentru a le rezolva: \u201ePo\u021bi schimba circumstan\u021bele. Po\u021bi schimba cauzele. Dac\u0103, de pild\u0103, le dai oamenilor mai mult control la lucru, pot deveni mai pu\u021bin depresivi. Dac\u0103 oamenii se adun\u0103 \u00een grupuri \u0219i discut\u0103 despre ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een via\u021b\u0103 \u2013 acesta este un experiment pe care profesional Kasser l-a realizat, apropo de valorile nes\u0103n\u0103toase -, dac\u0103 \u00eei faci s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 despre momente cu adev\u0103rat pline de sens din via\u021ba lor, asta ar putea reduce depresia \u0219i anxietatea\u201d. Prin intermediul lucr\u0103rilor sale, el examineaz\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 modalit\u0103\u021bi de a dep\u0103\u0219i aceste provoc\u0103ri contemporane, aduc\u00e2nd lumin\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103 \u00eentr-o serie de probleme dificile.<\/p>\n\n\n\n

Dialogul cu Etgar Keret este \u00eentotdeauna incitant \u0219i plin de provoc\u0103ri, conform observa\u021biilor lui Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu, datorit\u0103 diversit\u0103\u021bii activit\u0103\u021bilor artistice desf\u0103\u0219urate de acesta. Etgar Keret este cunoscut pentru activitatea lui ampl\u0103 \u00een lumea literaturii, fiind scriitor, scenarist, regizor \u0219i autor de benzi desenate. Prin varietatea \u0219i calitatea sa artistic\u0103, Etgar Keret a ob\u021binut numeroase premii \u0219i este considerat unul dintre cei mai importan\u021bi autori de proz\u0103 scurt\u0103 din contemporaneitate. Lucr\u0103rile lui Etgar Keret, traduse \u00een parte de editurile Humanitas \u0219i Humanitas Fiction, impresioneaz\u0103 prin arta de a povesti. Acest autor recurge la  subtilit\u0103\u021bi narative \u0219i tehnici inovatoare de construc\u021bie a pove\u0219tilor. Keret de\u021bine abilitatea de a dezvolta teme grave cu umor \u0219i sensibilitate, oferind cititorilor o experien\u021b\u0103 literar\u0103 memorabil\u0103 \u0219i provocatoare: \u201eCred c\u0103 \u00eentotdeauna scriu cumva pentru a-mi reaminti cine sunt \u0219i ce fac \u0219i de ce tr\u0103iesc via\u021ba pe care o tr\u0103iesc. Dar pot s\u0103 mai spun un lucru despre scris: scrisul este alchimie pur\u0103. Iei durerea \u0219i frustrarea din via\u021b\u0103, din care faci ceva frumos \u0219i pozitiv\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu aceast\u0103 carte de interviuri, Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu \u00eempline\u0219te un periplu cultural deosebit, deschiz\u00e2nd, pentru cititorii rom\u00e2ni, o poart\u0103 c\u0103tre lumea literaturii contemporane de prestigiu. Interviurile au fost realizate \u00eentr-un cadru intim, creativ, \u00een propriile locuin\u021be ale interlocutorilor s\u0103i, permi\u021b\u00e2nd un acces unic la g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile acestora. Acest mod de a interac\u021biona \u0219i de a cunoa\u0219te personalitatea celor intervieva\u021bi adaug\u0103 o not\u0103 special\u0103 c\u0103r\u021bii. Calitatea subiectelor abordate este de o \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 intelectual\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Masa pl\u0103cerii \u2013 o parafraz\u0103 (dup\u0103 Masa t\u0103cerii, celebra lucrare a lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i) care sugereaz\u0103 agrementul spiritual pe care autorul l-a cunoscut \u00een compania conlocutorilor lui \u2013 este cea mai recent\u0103 apari\u021bie editorial\u0103 a reputatului jurnalist, Cristian P\u0103tr\u0103\u0219coniu. Aceast\u0103 carte (Editura Universit\u0103\u021bii din Vest, Timi\u0219oara, 2023) este o colec\u021bie de conversa\u021bii cu unele dintre … Continu\u0103 lectura Cronic\u0103 de carte \u00een lucru<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-10535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10535"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10535\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":10544,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10535\/revisions\/10544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}