{"id":11337,"date":"2024-10-12T05:57:53","date_gmt":"2024-10-12T05:57:53","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=11337"},"modified":"2024-10-12T05:57:53","modified_gmt":"2024-10-12T05:57:53","slug":"cronica-de-carte-in-lucru-16","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/10\/12\/cronica-de-carte-in-lucru-16\/","title":{"rendered":"Cronic\u0103 de carte \u00een lucru"},"content":{"rendered":"\n

Celula cotidian\u0103, despre care s-a scris \u00een cazul lui Bacovia, este spa\u021biul originar (de la care va porni \u00een explorare cosmic\u0103) al poetului Mihai Firic\u0103, \u00een volumul de liric\u0103, intitulat Dragostea cu parfum de migdale amare<\/em> (Editura Vinea, Bucure\u0219ti, 2022). Autorului i se pare c\u0103 locuie\u0219te \u00eentr-un stup, ai c\u0103rui pere\u021bi de cear\u0103 \u00eei percep mai repede rug\u0103ciunile, dec\u00e2t Dumnezeu \u00censu\u0219i, care i-a dictat peniten\u021ba de a sta pe coji de nuc\u0103. Convingerea aceasta are cel pu\u021bin dou\u0103 cauze posibile: fie Interoga\u021biile fire\u0219ti: fie de\u021bine ceva \u00een suflet, ineluctabil \u0219i pe care nu l-a exprimat, fie se uit\u0103 la femeie adorat\u0103, \u0219tiind ceva aproximativ \u00eempov\u0103r\u0103tor \u0219i nu-i m\u0103rturise\u0219te, pentru a nu anihila misterul care-l \u021bintuie\u0219te \u00een t\u0103cere: \u201eTu z\u00e2mbe\u0219ti doar seara. \/ Pere\u021bi de cear\u0103 absorb rug\u0103ciunea, \/ pe coji de nuc\u0103 stau de vorb\u0103 cu Dumnezeu, \/ silabisesc \u00een \u0219oapt\u0103, m\u00e2ng\u00e2i cuvintele\u201d (Tu z\u00e2mbe\u0219ti doar seara<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 o temere a unui eu \u00eenfrigurat de a se adresa femeii \u0219i lui Dumnezeu. Tabloul de blocaj comunicativ este completat cu impresia \u00eenstr\u0103in\u0103rii sfin\u021bilor, care au primit ranguri celeste; ei nu mai sunt utili lui Dumnezeu, fiindc\u0103 au sosit \u00een preajma Lui, a celui suprem, cu \u00eensu\u0219iri umane, precum \u00eenfumurarea recognoscibil\u0103 la oamenii care cap\u0103t\u0103 func\u021bii importante. Implicit, ei \u00ee\u0219i compromit statura \u0219i condi\u021bia auxiliar\u0103 divinit\u0103\u021bii, dar nu primesc peniten\u021b\u0103, nu sunt detecta\u021bi astfel de c\u0103tre st\u0103p\u00e2nul lor. E posibil s\u0103 fie acesta un motiv al t\u0103cerii \u00een sine a poetului? (\u201eSfin\u021bii \u00eemi erau prieteni \u00eenainte de a fi sus-pu\u0219i, \/  l\u00e2ng\u0103 El s\u0103-i fie de folos la o adic\u0103 \/ \u2013 \u00eemi deveniser\u0103 inutili oricum. \/ Poate c\u0103 unii vor reveni prin dec\u0103dere, \/ se vor ascunde printre r\u0103d\u0103cini t\u00e2njind dup\u0103 lumin\u0103\u201d).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul volumului, t\u0103cerea eului liric poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ordinea cosmic\u0103 \u0219i divin\u0103 alterat\u0103, un act de reflec\u021bie \u00een fa\u021ba transform\u0103rilor spirituale care au distorsionat rela\u021biile dintre om, sfin\u021bi \u0219i Dumnezeu. Aceast\u0103 tem\u0103 a \u00eenstr\u0103in\u0103rii \u0219i a e\u0219ecului comunicativ ad\u00e2nce\u0219te dimensiunea metafizic\u0103 a poeziei lui Firic\u0103, propun\u00e2nd o lectur\u0103 critic\u0103 a sacralit\u0103\u021bii \u0219i a spa\u021biului dintre om \u0219i transcenden\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Regenerarea condi\u021biei sfin\u021bilor la \u201escar\u0103 de tubercule\u201d aduce \u00een discu\u021bie o viziune poetic\u0103 similar\u0103 cu aceea a lui Arghezi sau Brumaru, unde sacralitatea \u0219i rena\u0219terea nu sunt procese transcendentale tradi\u021bionale, ci fenomene organice, telurice. \u00cen aceast\u0103 paradigm\u0103, dec\u0103derea sfin\u021bilor cap\u0103t\u0103 o valen\u021b\u0103 aproape vegetal\u0103, ei \u201erenasc\u201d din p\u0103m\u00e2nt, ca ni\u0219te r\u0103d\u0103cini spirituale, o ipotez\u0103 arghezian\u0103 \u00een care divinul \u0219i umanul se \u00eenfr\u0103\u021besc \u00eentr-un ciclu perpetuu de putrefac\u021bie \u0219i regenerare. Firic\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 dec\u0103dere este, de fapt, un proces natural, similar mor\u021bii, dar \u0219i rena\u0219terii, \u00eentr-o formul\u0103 care aduce \u00een prim-plan o viziune ciclic\u0103 a existen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 analiz\u0103m din perspectiv\u0103 critic\u0103, starea de dec\u0103dere \u0219i rena\u0219tere a sfin\u021bilor nu echivaleaz\u0103 unei patologii afective, ci unei etape fire\u0219ti \u00eentr-o cosmologie mai ampl\u0103. Este pertinent\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 aceast\u0103 stare ar putea func\u021biona drept masc\u0103 a autorului pentru a atrage empatia cititorilor. Jocul de imagini creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 \u00een care lectorul poate reg\u0103si propria suferin\u021b\u0103. Aceast\u0103 melancolie este \u00eens\u0103 mai profund\u0103 dec\u00e2t simpla dorin\u021b\u0103 de a atrage empatia. Poetul nu se lamenteaz\u0103 pentru a primi compasiune, ci exploreaz\u0103 temele universale ale pierderii, mor\u021bii \u0219i rena\u0219terii \u00eentr-o form\u0103 complex\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Refuzul cosmic devine punctul de cotitur\u0103 spre reorientarea c\u0103tre planul terestru. \u00cen locul probelor divine a\u0219teptate, poetul descoper\u0103 o lume terestr\u0103 mai accesibil\u0103, poate chiar vindec\u0103toare, unde rela\u021biile interumane \u0219i elementele materiale ale vie\u021bii ofer\u0103 un refugiu \u0219i o nou\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie. Se poate observa apropierea de o liric\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului, similar\u0103 celei argheziene, unde dimensiunea teluric\u0103 \u00ee\u0219i revendic\u0103 locul central, \u00een contrast cu t\u0103cerea aparent\u0103 a divinit\u0103\u021bii. Planeta \u00eens\u0103\u0219i devine astfel un spa\u021biu de reconectare \u0219i reg\u0103sire, \u00een care literatorul poate transforma ceea ce p\u0103rea inabordabil \u00een experien\u021b\u0103 imediat\u0103, tangibil\u0103 \u0219i plin\u0103 de sens: \u201enoaptea e rece, are stele rotunde \u0219i palide, \/ se desface \u00een zeci de petale diminea\u021ba \/ c\u00e2nd nu ne mai \u0219tim numele\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lirica unui astfel de poet, \u00een care planul terestru devine mai prietenos \u0219i sursa transcendental\u0103 este pus\u0103 \u00een umbr\u0103, figura mitologic\u0103 a Dalilei sufer\u0103 o inversare semnificativ\u0103 a rolului. Dac\u0103, \u00een mitul originar, ea este asociat\u0103 cu manopera \u0219ireat\u0103 de a \u00eenl\u0103tura for\u021ba b\u0103rbatului, t\u0103ind simbolic p\u0103rul lui Samson, \u00een aceast\u0103 viziune liric\u0103, Dalila \u00ee\u0219i rateaz\u0103 determinarea: \u201e\u00cenot \u00eentr-o puzderie de cioburi str\u0103lucitoare \u2013 \/ o pas\u0103re care ne acoper\u0103 cu aripile \u00eentinse \/ ne love\u0219te cu clon\u021bul de aur \u2013 \/ nu-\u021bi vei aminti numele meu \/ c\u00e2nd vei privi fotografia decolorat\u0103 \u0219i \u00eeng\u0103lbenit\u0103. \/ Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd femeile tinere \u00ee\u0219i taie p\u0103rul \/ \u0219i-l poart\u0103 v\u00e2ntul de colo p\u00e2n\u0103 colo\u201d. Aceast\u0103 inversiune de roluri ar putea sugera o reinterpretare a dinamismului dintre b\u0103rbat \u0219i femeie, \u00een care ac\u021biunea de vulnerabilizare nu mai este unilateral\u0103. Poetul submineaz\u0103 expectativele mitice. Figura feminin\u0103 apare \u00eentr-o lumin\u0103 mai fragil\u0103, iar acest gest poate sugera o reconfigurare a rela\u021biilor dintre genuri sau o medita\u021bie mai larg\u0103 asupra echilibrului dintre for\u021b\u0103 \u0219i pierdere. \u00cen acest fel, Dalila devine un simbol nu doar al tr\u0103d\u0103rii, ci \u0219i al fragilit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n\n\n\n

Dedublat \u00een eu liric, Mihai Firic\u0103 \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de martor al unui simbol str\u0103vechi, turnul Babel, reinterpretat \u00een cheia modernit\u0103\u021bii \u0219i a condi\u021biei poetice. Versul \u201eM-am trezit \u0219i uitasem toate limbile p\u0103m\u00e2ntului\u201d (Acolo unde nu te g\u0103sesc<\/em>) reflect\u0103 o criz\u0103 identitar\u0103, \u00een care pierderea limbajului \u2013 simbol al coeren\u021bei \u0219i al unit\u0103\u021bii interioare \u2013 devine o manifestare a alien\u0103rii contemporane. Firic\u0103 se percepe ca un m\u0103rturisitor al celor care, asemenea constructorilor din mitul biblic, au \u00eencercat s\u0103 ating\u0103 transcendentul prin mijloace concrete, \u00eens\u0103 au e\u0219uat \u00een mod dramatic, \u00eentr-o \u00eencercare de ascensiune imposibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Motivul identitar, reflectat \u00een tr\u0103darea rutinei de c\u0103tre figura feminin\u0103 (\u201eAsta mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd nu te g\u0103sesc l\u00e2ng\u0103 mine\u201d), reveleaz\u0103 o dependen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 \u0219i spiritual\u0103 fa\u021b\u0103 de prezen\u021ba celuilalt. Recurgerea la motivul metempsihozei reprezint\u0103 o metafor\u0103 a \u00eencerc\u0103rii perpetue de re\u00eemplinire, de reinventare \u00een diverse \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri existen\u021biale, chiar \u0219i cele aparent inferioare, cum ar fi aceea de insect\u0103. Metamorfoza sa imaginar\u0103 \u00eentr-o creatur\u0103 mic\u0103, de condi\u021bie umil\u0103, contureaz\u0103 o complex\u0103 medita\u021bie asupra condi\u021biei umane \u0219i a iubirii, iar speran\u021ba unei re\u00eencarn\u0103ri \u00een forme diverse devine o modalitate de a face fa\u021b\u0103 imposibilit\u0103\u021bii realiz\u0103rii idealurilor pe care existen\u021ba curent\u0103 nu le poate oferi: \u201e\u00cempachetez visul de insect\u0103 \/ \u00een mii de gesturi cu care vreau s\u0103 te surprind\u201d este un vers ce denot\u0103 efortul de a-\u0219i exprima iubirea printr-o multitudine de forme \u0219i gesturi, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acestea sunt limitate sau neconven\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Ghetoul roz<\/em>, Mihai Firic\u0103 se configureaz\u0103, de asemenea, ca un homo historicus. <\/em>El <\/em>exploreaz\u0103 o tem\u0103 grav\u0103, pun\u00e2nd accent pe amnezia istoric\u0103. Ecourile Holocaustului sunt transpuse \u00eentr-o imagine dureroas\u0103: \u201eHai \u00een vagon, \/ mi-au strigat, \/ pe l\u00e2ng\u0103 gardul de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103 tiptil-tiptil \/ bra\u021b la bra\u021b cu mor\u021bii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Poetul transpune experien\u021be universale, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd acestea se afl\u0103 dincolo de realitatea perceptibil\u0103. Mihai Firic\u0103 exprim\u0103 viziunea unei dedubl\u0103ri corporale \u0219i spirituale \u2013 \u201eMi-am v\u0103zut trupul plutind, \/ zburam paralel l\u00e2ng\u0103 mine, un eu dublu\u201d \u2013, viziune care se apropie de ceea ce mul\u021bi oameni au descris ulterior st\u0103rilor de moarte clinic\u0103 sau liminare prin care au trecut. Dedublarea sugereaz\u0103 o introspec\u021bie profund\u0103, o investigare a marginilor con\u0219tiin\u021bei \u0219i a fiin\u021bei, specific\u0103 unei sensibilit\u0103\u021bi creative care acceseaz\u0103 teritorii simbolice \u0219i metafizice. Dintr-o perspectiv\u0103 psihologic\u0103, aceast\u0103 capacitate poate reflecta o imaginare disociativ\u0103<\/strong>, o modalitate prin care eul liric \u00ee\u0219i deconstruie\u0219te sinele pentru a ob\u021bine o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a condi\u021biei umane, a mortalit\u0103\u021bii \u0219i a rela\u021biei dintre trup \u0219i suflet.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Celula cotidian\u0103, despre care s-a scris \u00een cazul lui Bacovia, este spa\u021biul originar (de la care va porni \u00een explorare cosmic\u0103) al poetului Mihai Firic\u0103, \u00een volumul de liric\u0103, intitulat Dragostea cu parfum de migdale amare (Editura Vinea, Bucure\u0219ti, 2022). Autorului i se pare c\u0103 locuie\u0219te \u00eentr-un stup, ai c\u0103rui pere\u021bi de cear\u0103 \u00eei percep … Continu\u0103 lectura Cronic\u0103 de carte \u00een lucru<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11337"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11337\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11338,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11337\/revisions\/11338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}