{"id":11407,"date":"2024-10-27T11:21:04","date_gmt":"2024-10-27T11:21:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=11407"},"modified":"2024-10-27T11:21:04","modified_gmt":"2024-10-27T11:21:04","slug":"limbaje-creatoare-cronica-de-carte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/10\/27\/limbaje-creatoare-cronica-de-carte\/","title":{"rendered":"Limbaje creatoare. Cronic\u0103 de carte"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Volumul Solomon Marcus \u0219i limba perfect\u0103<\/em><\/strong> (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2024) de Cassian Maria Spiridon<\/strong> se structureaz\u0103 \u00een dou\u0103 sec\u021biuni distincte: Arta \u0219i \u0219tiin\u021ba lui Solomon Marcus<\/em><\/strong> \u0219i Solomon Marcus \u0219i limba perfect\u0103<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prima parte, autorul urm\u0103re\u0219te s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 variatele aspecte ale operei lui Solomon Marcus, explor\u00e2nd vastitatea \u0219i complexitatea contribu\u021biilor acestuia \u00een multiple domenii. Solomon Marcus a l\u0103sat o amprent\u0103 semnificativ\u0103 nu doar \u00een \u0219tiin\u021bele exacte, unde rigoarea \u0219i precizia sunt esen\u021biale, dar \u0219i \u00een sfera umanist\u0103, abord\u00e2nd cu aceea\u0219i minu\u021biozitate \u0219i profunzime domenii precum poezia, filosofia \u0219i lingvistica. Aceast\u0103 polivalen\u021b\u0103 a g\u00e2ndirii arat\u0103 capacitatea lui de a conecta lumi aparent disparate \u0219i de a construi o punte \u00eentre matematic\u0103 \u0219i cultur\u0103, \u00eentre logic\u0103 \u0219i art\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria <\/strong>Spiridon consider\u0103 c\u0103 interviul (acordat de Solomon Marcus<\/strong> \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d, \u00een anul 2003) este o cheie pentru a deslu\u0219i g\u00e2ndirea interdisciplinar\u0103 a lui Marcus, care reune\u0219te at\u00e2t \u0219tiin\u021ba, c\u00e2t \u0219i arta \u00eentr-o form\u0103 superioar\u0103 de exprimare a umanit\u0103\u021bii. Interviul relev\u0103, astfel, aspecte esen\u021biale ale operei \u0219i filosofiei lui Solomon Marcus: \u201eVorbind despre transcenden\u021b\u0103 ca paradigm\u0103 universal\u0103, Solomon Marcus, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, aten\u021bioneaz\u0103 asupra nevoii de transcenden\u021b\u0103 ce ne define\u0219te ca oameni \u0219i, apel\u00e2nd la etimologia lui \u201etrans\u201d cu al s\u0103u \u201edincolo\u201d, urmat de scand-o<\/em>\/ –um<\/em> \/ -ere<\/em> \/ a te sui, a te urca, a te c\u0103\u021b\u0103ra -, ne \u00eentoarce la copil\u0103rie \u0219i la dorin\u021ba permanent\u0103 a copilului de a se c\u0103\u021b\u0103ra, de a urca – o ambi\u021bie ce trebuie cultivat\u0103 \u0219i \u00eendrumat\u0103. Solomon Marcus este un \u00eendrum\u0103tor, unul dintre pu\u021binii cunosc\u0103tori ai limbii perfecte\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Volumul tratat de Cassian Maria Spiridon<\/strong> este Singur\u0103tatea matematicianului<\/em><\/strong>, \u00een care interlocutorul s\u0103u, Solomon Marcus<\/strong>, face o trimitere la poetul Rainer Maria Rilke<\/strong>\u0219i la sfatul acestuia din Scrisori c\u0103tre un t\u00e2n\u0103r poet<\/em><\/strong>: \u201eLimbajul matematic realizeaz\u0103 de multe ori un proces de optimizare semiotic\u0103, asem\u0103n\u0103tor celui poetic\u201d. \u00cen acele epistole, Rilke \u00eei sugereaz\u0103 t\u00e2n\u0103rului aspirant la gloria literar\u0103 s\u0103 se cerceteze pe sine \u00eensu\u0219i \u00een mod profund, p\u00e2n\u0103 \u201e\u00een ad\u00e2ncul inimii sale\u201d. Cassian Maria Spiridon reliefeaz\u0103 aceast\u0103 paralel\u0103 \u00eentre \u00eendemnul lui Rilke c\u0103tre poet \u0219i viziunea lui Marcus asupra cercet\u0103rii \u0219i crea\u021biei \u0219tiin\u021bifice, eviden\u021biind solitudinea ca un element necesar \u00een procesul de auto-descoperire, precum \u0219i importan\u021ba asum\u0103rii unei responsabilit\u0103\u021bi morale fa\u021b\u0103 de propriul act creator, fie el artistic sau \u0219tiin\u021bific: \u201ePanoram\u00e2nd condi\u021bia unei duble singur\u0103t\u0103\u021bi a matematicianului, una impus\u0103 de el ca autor, alta cea resim\u021bit\u0103 \u00een via\u021ba social\u0103, pledeaz\u0103 \u00eentru necesitatea \u0219i splendorile matematicii. Pariul educa\u021biei matematice se refer\u0103 la faptul c\u0103 modul de g\u00e2ndire pe care mizeaz\u0103 aceast\u0103 disciplin\u0103 are o valoare universal\u0103, deci este folositor \u00een orice alt\u0103 disciplin\u0103 \u0219i \u00een orice domeniu al vie\u021bii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Limbajul matematic reprezint\u0103, prin natura sa, un spa\u021biu privilegiat \u00een care rela\u021biile anaforice \u0219i cataforice se manifest\u0103 necontenit, oferind un cadru de coeziune \u0219i continuitate conceptual\u0103. \u00cen mod surprinz\u0103tor, observ\u0103 Solomon Marcus, un fenomen similar se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een poezie, acolo unde dimensiunea local\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 solidaritate cu aceea global\u0103. Totu\u0219i, aceast\u0103 solidaritate nu beneficiaz\u0103 de rigoarea precis\u0103, aproape infailibil\u0103, pe care limbajul matematic o impune prin claritatea sa intrinsec\u0103. \u00cen poezie, leg\u0103tura dintre local \u0219i global este marcat\u0103 de o ambiguitate profund\u0103, deschis\u0103 unei multitudini de explic\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Ambiguitatea acestei rela\u021bii \u00een poezie devine un motor al creativit\u0103\u021bii \u0219i permite cititorului s\u0103 exploreze multiple niveluri de semnifica\u021bie, iar textul poetic, la r\u00e2ndul s\u0103u, se transform\u0103 \u00eentr-un c\u00e2mp de semne deschise reinterpret\u0103rii. De fapt, leg\u0103tura dintre local \u0219i global \u00een poezie nu este doar ambigu\u0103, ci \u0219i esen\u021bial\u0103, capabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i modifice \u00een\u021belesurile \u00een func\u021bie de contextul cultural, istoric sau emo\u021bional al celui care cite\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timp ce matematica aspir\u0103 spre un adev\u0103r universal, inexorabil \u0219i obiectiv, poezia se hr\u0103ne\u0219te din polisemie \u0219i subiectivitate, \u00een care orice raport \u00eentre local \u0219i global poate oscila \u00eentre o intui\u021bie personal\u0103 sau o reflec\u021bie colectiv\u0103. Mai mult, acest raport \u00een liric\u0103 poate fi v\u0103zut \u0219i ca o reflectare a condi\u021biei umane, \u00een care individul se raporteaz\u0103 constant la \u00eentreg, iar microcosmosul vie\u021bii interioare reverbereaz\u0103 \u00een macrocosmosul lumii exterioare. De asemenea, rela\u021bia dintre local \u0219i global poate deveni o expresie a tensiunii dintre particular \u0219i universal, dintre fragilitatea momentului \u0219i permanen\u021ba idealului, o dialectic\u0103 limpede, care evoc\u0103 nu doar interpretarea literar\u0103, ci \u0219i un profund act de introspec\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Textualitatea, intertextualitatea \u0219i hipertextualitatea, concepte teoretizate de g\u00e2nditori precum Jacques Derrida, Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Julia Kristeva \u0219i Mihail Bahtin, \u00ee\u0219i g\u0103sesc, dup\u0103 cum afirm\u0103 academicianul Marcus, o prezen\u021b\u0103 natural\u0103 \u00een matematic\u0103: \u201e\u00cenl\u0103tura\u021bi primele zece pagini dintr-o carte de matematic\u0103 \u0219i \u00eentreaga \u00een\u021belegere a textului risc\u0103 s\u0103 se destrame\u201d, deoarece no\u021biunile fundamentale expuse la \u00eenceput sus\u021bin \u0219i explic\u0103 dezvolt\u0103rile ulterioare. \u00centr-adev\u0103r, textele matematice sunt caracterizate, mai mult dec\u00e2t orice alt tip de scriere, de fenomenele de dependen\u021b\u0103 la distan\u021b\u0103, unde fiecare sec\u021biune se leag\u0103 intim de restul lucr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Acest fenomen de dependen\u021b\u0103 la distan\u021b\u0103, specific matematicii, se manifest\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i \u00een poezie, unde elementele locale – un vers, o imagine – se leag\u0103 subtil de ansamblul textului \u0219i contribuie la \u00een\u021belegerea sensului global. Fiecare detaliu poart\u0103 o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 profund\u0103 \u0219i este indispensabil pentru arhitectura general\u0103 a operei, astfel \u00eenc\u00e2t omiterea unui fragment poate altera dramatic percep\u021bia \u00eentregului. Aceasta este una dintre ideile remarcate de Cassian Maria Spiridon \u00een expozeul ini\u021bial.<\/p>\n\n\n\n

Alt\u0103 idee esen\u021bial\u0103, pe care Cassian Maria Spiridon insist\u0103 (aceea de a recunoa\u0219te matematicii  capacitatea remarcabil\u0103 de a aprofunda structurile prozodice, precum \u0219i tipologiile narativit\u0103\u021bii \u0219i geometria teatral\u0103), \u00ee\u0219i are punctul de plecare \u00een volumul Poetica matematicii<\/em>, \u00een care \u201eSolomon Marcus vede \u00een Pius Servien un precursor al poeticii matematice, aser\u021biune argumentat\u0103 prin apel la Estetica<\/em> publicat\u0103 \u00een 1953 la Paris. Esen\u021bial\u0103 la autorul Esteticii<\/em> este teoria sa asupra celor doi poli ai limbajului total: limbajul \u0219tiin\u021bific \u0219i limbajul liric\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, se subliniaz\u0103 c\u0103, \u00een ciuda acestor abilit\u0103\u021bi analitice, matematica nu pot revendica o prerogativ\u0103 de a facilita accesul la inefabilul poetic. Solomon Marcus argumenteaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 o limit\u0103 \u00een care structura matematic\u0103 poate contribui la \u00een\u021belegerea artei, iar criteriile de evaluare a calit\u0103\u021bii artistice a unui poem nu pot fi reduse la formule riguroase sau la analize structurale. Poezia, a c\u0103rei natur\u0103 este profund subiectiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, transcende analizele logice, av\u00e2nd o dimensiune inefabil\u0103 care sfideaz\u0103 orice \u00eencercare de cuantificare sau clasificare. Astfel, Cassian Maria Spiridon eviden\u021biaz\u0103 o distinc\u021bie fundamental\u0103 \u00eentre rigorile matematicii \u0219i fluiditatea creativ\u0103 a poeziei, pentru c\u0103 fiecare domeniu de\u021bine propriile sale regnuri de relevan\u021b\u0103 \u0219i de adnotare.<\/p>\n\n\n\n

O idee inedit\u0103, formulat\u0103 de Cassian Maria Spiridon \u00een abordarea operei lui Solomon Marcus, este c\u0103 \u201eat\u00e2t literatura, c\u00e2t \u0219i matematica sunt fiice ale miturilor, av\u00e2nd de la acestea func\u021bia de simbolizare \u0219i capacitatea de a se situa \u00eentr-un univers de fic\u021biune care mediaz\u0103 rela\u021bia cu lumea real\u0103\u201d. Acest unghi de vedere sugereaz\u0103 c\u0103 ambele specialit\u0103\u021bi irump din aceea\u0219i surs\u0103 mitologic\u0103, folosind simboluri \u0219i nara\u021biuni pentru a construi sensuri semnificative \u0219i pentru a examina realit\u0103\u021bi complexe. Ini\u021bial, literatura a fost cea care a preluat \u0219i a dezvoltat aceste mituri, cre\u00e2nd universuri fic\u021bionale care reflect\u0103 \u0219i reinterpreteaz\u0103 experien\u021bele umane. Ulterior, matematica a adoptat alt aspect al miturilor, acela al transgres\u0103rii a ceea ce ast\u0103zi numim logic\u0103 tradi\u021bional\u0103. Aceast\u0103 transgresare se refer\u0103 la capacitatea ambelor discipline de a dep\u0103\u0219i limitele conven\u021bionale ale g\u00e2ndirii \u0219i de a oferi perspective inovatoare asupra realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Literatura \u0219i matematica devin, \u00een viziunea lui Cassian Maria Spiridon, dou\u0103 laturi ale acelea\u0219i monede, fiecare av\u00e2nd rolul de a exprima complexitatea \u0219i misterul lumii, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd par, la prima vedere, s\u0103 opereze pe baze diferite: \u201eAxiomatic, poetica este studiul expresiilor poetice cu ajutorul celor \u0219tiin\u021bifice; adev\u0103ratul termen de referin\u021b\u0103 \u00een investigarea limbajului poetic nu este limbajul uzual, ci limbajul \u0219tiin\u021bific, deoarece figurile intereseaz\u0103, \u00eentr-un text poetic, numai \u00een m\u0103sura \u00een care ele reprezint\u0103 conota\u021bii, iar gradul de conectivitate se apreciaz\u0103 \u00een raport cu limbajul \u0219tiin\u021bific al lui Servien, despre care se poate ar\u0103ta c\u0103 este pur denotatuv\u201d. Aceast\u0103 conexiune \u00eentre cele dou\u0103 ramuri invit\u0103 la o reconsiderare a metodei \u00een care abord\u0103m at\u00e2t arta, c\u00e2t \u0219i \u0219tiin\u021ba, pun\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 natura lor interdependent\u0103 \u0219i creativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lucrarea Solomon Marcus \u0219i limba perfect\u0103<\/em><\/strong>, Cassian Maria<\/strong> Spiridon aduce un omagiu savantului Solomon Marcus \u0219i, totodat\u0103, pune la dispozi\u021bie un veritabil ghid intelectual, care invit\u0103 cititorul s\u0103 descopere o \u201elimb\u0103 perfect\u0103\u201d, capabil\u0103 s\u0103 treac\u0103 dincolo de limitele fiec\u0103rui domeniu \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Volumul Solomon Marcus \u0219i limba perfect\u0103 (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2024) de Cassian Maria Spiridon se structureaz\u0103 \u00een dou\u0103 sec\u021biuni distincte: Arta \u0219i \u0219tiin\u021ba lui Solomon Marcus \u0219i Solomon Marcus \u0219i limba perfect\u0103. \u00cen prima parte, autorul urm\u0103re\u0219te s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 variatele aspecte ale operei lui Solomon Marcus, explor\u00e2nd vastitatea \u0219i complexitatea contribu\u021biilor acestuia \u00een … Continu\u0103 lectura Limbaje creatoare. Cronic\u0103 de carte<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11407"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11409,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11407\/revisions\/11409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}