{"id":11435,"date":"2024-11-02T09:56:57","date_gmt":"2024-11-02T09:56:57","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=11435"},"modified":"2024-11-02T09:56:57","modified_gmt":"2024-11-02T09:56:57","slug":"despre-urmuz-astazi-algazy-grummer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2024\/11\/02\/despre-urmuz-astazi-algazy-grummer\/","title":{"rendered":"Despre Urmuz, ast\u0103zi: Algazy & Grummer"},"content":{"rendered":"\n

Epoc\u0103 a unei fervori literare f\u0103r\u0103 precedent, perioada interbelic\u0103 este dominat\u0103 de dou\u0103 curente culturale: modernismul<\/strong>,<\/strong> sus\u021binut de Eugen Lovinescu prin teoretiz\u0103rile despre sincronism, \u0219i tradi\u021bionalismul, ale c\u0103rui <\/strong>figuri emblematice au fost Nicolae Iorga, Nichifor Crainic \u0219i Cezar Petrescu.<\/p>\n\n\n\n

Dintre scriitorii rom\u00e2ni, Urmuz (pseudonim literar al lui Demetru Dem. Demetrescu \u2013 Buz\u0103u) este singurul care inventeaz\u0103 \u00een domeniul absurdului, fapt pe care Perpessicius \u00eel observ\u0103, afirm\u00e2nd despre prozele acestuia c\u0103 sunt \u201eun joc voluntar \u0219i amuzant\u201d. Curentul absurdului nu impunea limite \u0219i nici anume surse de inspira\u021bie, dimpotriv\u0103 \u2013 p\u0103rea a fi perimetrul perfect de asimilare \u0219i de g\u0103zduire a tot ceea ce \u00een structura omului se reveleaz\u0103 anacronic \u0219i halucinant. Estetica altui curent literar nu permite evaziunea accidental\u0103 \u00een universul unui ego artistic (unde emergen\u021ba imaginarului colectiv predispune la metamorfoze noi) \u0219i crearea, din pasta aceea a tr\u0103irilor primordiale, trezite de varii secven\u021be stradale, a unor personaje liliputane, cu abilit\u0103\u021bi de robo\u021bi rudimentari, care, \u00eenc\u0103 din faza embrionar\u0103, dispuneau de un automatism care p\u0103rea s\u0103-i anime mai mult dec\u00e2t pe urma\u0219ii lui Adam.<\/p>\n\n\n\n

Urmuz r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un adept al absurdului cu o manier\u0103 distinctiv\u0103, oferind o estetic\u0103 a detaliului care accentueaz\u0103, cu rafinament, gestul infim, transformat \u00een element de importan\u021b\u0103 cardinal\u0103 \u00een cadrul decorativ al nara\u021biunii. Acolo unde ac\u021biunea nu constituie un obiectiv pentru autor, scriitura devine scena unor personaje de esen\u021b\u0103 dual\u0103: sunt fiin\u021be care par, simultan, impersonale \u0219i animate, uneori aspre \u0219i reci, sc\u00e2r\u021b\u00e2ind parc\u0103 sub greutatea propriilor metamorfoze, alteori reveren\u021bioase \u0219i ceremonioase, asemenea unor nobili \u00eentr-o fastuoas\u0103 scen\u0103 public\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 dinamic\u0103 surprinz\u0103toare este, \u00een esen\u021b\u0103, expresia unei simbioze \u00eentre organic \u0219i mecanic, o alchimie de uman \u0219i ma\u0219in\u0103 care d\u0103 na\u0219tere unui soi de fiin\u021b\u0103 hibrid\u0103, definibil\u0103 mai cur\u00e2nd prin aptitudinile sale paradoxale. Urmuz contureaz\u0103 o tipologie sui-generis a automatismului \u0219i a alien\u0103rii, \u00eentr-o manier\u0103 inconfundabil\u0103, unde natura heteroclit\u0103 a personajelor sale transcende conven\u021bia realismului, situ\u00e2ndu-se \u00eentr-un registru al \u201eumanului mecanicizat\u201d. Astfel, autorul opereaz\u0103 cu un limbaj care nu doar define\u0219te absurdul, ci \u00eel confer\u0103 unei tradi\u021bii literare moderne, prin nuan\u021be \u0219i tehnici elaborate, care l-ar plasa \u00eentre inova\u021bia simbolic\u0103 \u0219i avangardismul primitiv al ma\u0219inilor.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi<\/em>, G. C\u0103linescu subliniaz\u0103 pionieratul lui Urmuz \u00een cadrul literaturii absurdului, plas\u00e2ndu-l \u00eenaintea \u0219i \u00een afara influen\u021bei exercitate de suprarealismul lui Andr\u00e9 Breton. De\u0219i G. C\u0103linescu nu traseaz\u0103 o linie de demarca\u021bie clar\u0103 \u00eentre suprarealism \u0219i absurd, el recunoa\u0219te autonomia operelor lui Urmuz, care marcheaz\u0103 o direc\u021bie proprie \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, datorit\u0103 dimensiunii inovatoare care anticipeaz\u0103 chiar experien\u021bele suprarealiste franceze. Observa\u021bia lui C\u0103linescu \u2013 \u201eSuprarealismul rom\u00e2n este, prin Urmuz, anterior celui francez \u0219i independent\u201d \u2013 reafirm\u0103 aportul rom\u00e2nesc \u00een valorificarea absurdului, ancorat \u00eentr-un univers al hazardului \u0219i al discontinuit\u0103\u021bii. Urmuz nu doar prefigureaz\u0103, ci inaugureaz\u0103 un teritoriu al literaturii unde elucubra\u021bia cotidianului \u0219i grotescul se manifest\u0103 liber, \u00eentr-un limbaj original care prefa\u021beaz\u0103 avangarda european\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Receptiv la noile direc\u021bii artistice, Tudor Arghezi recunoa\u0219te \u00een mod intuitiv unicitatea stilistic\u0103 a scrierilor lui Urmuz \u0219i, con\u0219tient de valoarea lor, insist\u0103 asupra public\u0103rii acestora \u00een revista Cuget rom\u00e2nesc<\/em> (1922). Arghezi, unul dintre primii sus\u021bin\u0103tori ai absurdului rom\u00e2nesc, \u00eei acord\u0103 lui Urmuz o platform\u0103 prin care acest mod de expresie inedit \u00ee\u0219i face loc \u00een peisajul literar, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care literatura rom\u00e2n\u0103 \u00eencepea s\u0103 se deschid\u0103 spre avangard\u0103 \u0219i s\u0103 examineze teme radical noi.<\/p>\n\n\n\n

Absurdul lui Urmuz, \u00een ceea ce prive\u0219te portretizarea, se constituie ca o extensie original\u0103 a spiritului caragialian, din care \u00ee\u0219i extrage o anumit\u0103 \u201etehnic\u0103\u201d de observare a grotescului cotidian. Portretul lui Algazy, de pild\u0103, reitereaz\u0103 atmosfera familiar\u0103 portretelor construite de Caragiale pentru figuri precum C\u0103nu\u021b\u0103 sau pentru personaje din nuvela Lache \u0219i Mache<\/em>. Asemeni acestuia, Urmuz utilizeaz\u0103 un ton narativ calm, specific unui observator des\u0103v\u00e2r\u0219it, a c\u0103rui unic\u0103 inten\u021bie este aceea de a reda cu meticulozitate detaliile, evit\u00e2nd orice form\u0103 de artificiu stilistic menit s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia publicului.<\/p>\n\n\n\n

Urmuz scrie f\u0103r\u0103 propensiunea de a impresiona cititorul. Proza lui este autonom\u0103, definit\u0103 prin suveranitatea absolut\u0103 a autorului asupra spa\u021biului paginii, nelimitat\u0103 de vreo dorin\u021b\u0103 de a crea o rezonan\u021b\u0103 cu publicul. \u00cen acest perimetru strict, Urmuz \u00ee\u0219i propune un singur obiectiv: acela de a-\u0219i fixa viziunea \u00een toat\u0103 plenitudinea ei, de a \u00eenregistra p\u00e2n\u0103 \u0219i cele mai infime detalii care, de\u0219i aparent nesemnificative, completeaz\u0103 tabloul narativ. Autorul ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un micro-univers al banalit\u0103\u021bii exacerbate, cultiv\u00e2nd o atmosfer\u0103 de alienare care surprinde grotescul \u00eentr-o manier\u0103 aproape matematic\u0103; fiecare detaliu contribuie la absurdul general, \u00eentr-un stil care, de\u0219i deriv\u0103 din Caragiale, se dezvolt\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie proprie \u0219i singular\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce frapeaz\u0103 \u00een portretizarea lui Urmuz este maniera \u00een care el \u00ee\u0219i \u00eempodobe\u0219te personajele cu o suit\u0103 de atribute pe care le deviaz\u0103 de la tr\u0103s\u0103turile lor esen\u021biale. Urmuz sugereaz\u0103, prin aceste \u00eencerc\u0103ri de remodelare, cum ar fi putut fi z\u0103mislit\u0103 o lume complet diferit\u0103, una \u00een care nuan\u021bele firii umane ar fi \u00eencorporate din start. De pild\u0103, prin conceperea unor fiin\u021be hermafrodite, nevoia de a face o distinc\u021bie \u00eentre identit\u0103\u021bile \u0219i tenta\u021biile lor ar fi devenit caduc\u0103, excluz\u00e2nd orice notificare din partea divinit\u0103\u021bii referitoare la moralitatea iubirii interzise. Asemenea fiin\u021be, construite pentru a-\u0219i acomoda impulsurile \u00een mod perfect \u0219i natural, parvin unei ordini cosmice \u00een care divinul nu mai este obligat s\u0103 intervin\u0103 prin reguli restrictive. \u00cen aceast\u0103 cheie, Urmuz exploreaz\u0103 un model de existen\u021b\u0103 eliberat\u0103 de dihotomii morale, \u00een care forma \u0219i func\u021bia fiin\u021bei sunt aliniate spre a deservi o totalitate autosuficient\u0103, un ideal absurd \u0219i provocator al des\u0103v\u00e2r\u0219irii umane, reconceptualizate \u00een spiritul libert\u0103\u021bii absolute.<\/p>\n\n\n\n

Personajele lui Urmuz manifest\u0103 o sete de redefinire, o nevoie de a-\u0219i l\u0103rgi paleta \u00eensu\u0219irilor mecanice pentru a-\u0219i cultiva tendin\u021ba migratoare de la condi\u021bia lor imediat\u0103, \u00eenspre ceea ce aspir\u0103 s\u0103 fie sau \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 sunt. Algazy este unul dintre aceste personaje, pentru care \u00eentreaga zi se dovede\u0219te o corvoad\u0103 de a \u00eentre\u021bine expresii \u0219i atitudini care nu-i reflect\u0103 \u00een \u00eentregime esen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba literei \u201ez\u201d \u00een alfabetul mai multor limbi este perceput\u0103 de Algazy ca o ancor\u0103 cultural\u0103, un indiciu lingvistic care \u00eei confer\u0103 iluzia unei leg\u0103turi universale. Pentru el, acest sunet, \u201ez\u201d devine o dovad\u0103 sonor\u0103 a cunoa\u0219terii interculturale: auzindu-l, \u00ee\u0219i revendic\u0103 \u00een mod automat o conexiune care, de\u0219i lipsit\u0103 de fundament real, \u00eei satisface aspira\u021bia de poliglot autoproclamat. Impresia tr\u0103deaz\u0103 o ridicol\u0103 disonan\u021b\u0103 \u00eentre propria-i percep\u021bie \u0219i ceea ce reprezint\u0103 el cu adev\u0103rat pentru clien\u021bii care trec pragul pr\u0103v\u0103liei: \u201eAlgazy nu vorbe\u0219te nici o limb\u0103 european\u0103… Dac\u0103 \u00eens\u0103 \u00eel a\u0219tep\u021bi \u00een zori de zi, \u00een faptul dimine\u021bei, \u0219i \u00eei zici: \u00abBun\u0103 ziua, Algazy!\u00bb insist\u00e2nd mai mult pe sunetul z, Algazy z\u00e2mbe\u0219te\u201d. Aceast\u0103 reac\u021bie, \u00een esen\u021b\u0103 automat\u0103, aminte\u0219te de capra de lemn folosit\u0103 \u00een obiceiurile de Anul Nou, reconfirm\u00e2nd natura lui Algazy, \u00eentre\u021binut\u0103 mecanic \u0219i legat\u0103 de un orizont cultural naiv. \u00centr-un gest, care evoc\u0103 ridicolul solemn al automatului, el \u00ee\u0219i exprim\u0103 recuno\u0219tin\u021ba \u00eentr-un mod hilar, printr-un aparat: \u201eiar spre a-\u0219i manifesta gratitudinea, bag\u0103 m\u00e2na \u00een buzunar \u0219i trage de cap\u0103tul unei sfori, f\u0103c\u00e2nd s\u0103-i tresalte de bucurie barba un sfert de or\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Algazy, care se contureaz\u0103 ca o figur\u0103 hibrid\u0103 \u00eentre om \u0219i mecanism, se transform\u0103 \u00eentr-un observator de fine\u021be milimetric\u0103. Fiecare col\u021b al pr\u0103v\u0103liei este cercetat cu un \u201esim\u021b oftalmic profund\u201d, iar gesturile sale de cur\u0103\u021benie \u2013 \u00een aparen\u021b\u0103 nesemnificative \u2013 devin acte de o perfec\u021biune mecanizat\u0103. Gr\u0103tarul de sub b\u0103rbie, detaliu absurd \u0219i enigmatic, are, de fapt, o func\u021bie practic\u0103 precis\u0103: acumuleaz\u0103 \u0219i filtreaz\u0103 particulele de praf \u00een lini\u0219te, aproape invizibil, p\u0103str\u00e2nd iluzia unei pr\u0103v\u0103lii imaculate, f\u0103r\u0103 ca vreun client s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 \u201edereticarea\u201d \u00een sine. Aceast\u0103 discre\u021bie \u00eel protejeaz\u0103 pe cump\u0103r\u0103tor de g\u00e2ndul impurit\u0103\u021bii, de impresia c\u0103 obiectele dorite ar putea fi afectate de trecerea timpului sau de atingerea altor m\u00e2ini.<\/p>\n\n\n\n

Algazy, cu toate aceste simulacre, devine un patron al aparen\u021belor perfecte, un adept al polite\u021bii \u201emecanizate\u201d. El tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o perpetu\u0103 disonan\u021b\u0103 \u00eentre micile sale sl\u0103biciuni \u0219i dorin\u021ba de a p\u0103stra o aparen\u021b\u0103 a cinstei, o \u201epoz\u0103\u201d a onestit\u0103\u021bii, care, de\u0219i teatral\u0103, \u00eei structureaz\u0103 comportamentul. Experien\u021ba singular\u0103 a \u201e\u0219per\u021bului\u201d \u2013 adic\u0103 mica sa abatere de la moralitate, pe vremea c\u00e2nd lucra ca un umil copist \u2013 l-a marcat suficient, \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i cl\u0103deasc\u0103 o imagine riguroas\u0103 a cinstei, chiar dac\u0103 efortul de a o p\u0103stra dep\u0103\u0219e\u0219te, adesea, recompensele ob\u021binute. Acel unic episod, c\u00e2nd a acceptat c\u00e2teva \u201ecioburi de str\u0103chini\u201d ca zestre pentru surorile sale, este revelator pentru un amestec copil\u0103resc de avari\u021bie \u0219i m\u0103rinimie: suma obiectelor este derizorie, \u00eens\u0103 gestul \u00eensu\u0219i e un tribut mic fa\u021b\u0103 de obliga\u021biile sale morale, demonstr\u00e2nd mai degrab\u0103 nevoia de a se sim\u021bi darnic dec\u00e2t eficien\u021ba actului s\u0103u. Algazy devine o colec\u021bie de contradic\u021bii m\u0103runte, un personaj construit din \u201ecioburi\u201d, la fel de fragmentat \u0219i incomplet ca \u0219i zestrea oferit\u0103 surorilor sale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen permanenta c\u0103utare de sine, Algazy creeaz\u0103 un alibi perfect pentru propria-i integritate, \u00eenh\u0103m\u00e2ndu-se la roaba cu care transport\u0103 resturi banale. Prin acest auto-supliciu public, el \u00ee\u0219i asigur\u0103, \u00een ochii lumii, o aparent\u0103 puritate: \u201emunca\u201d sa este un simbol inatacabil al onestit\u0103\u021bii. Totodat\u0103, aceast\u0103 munc\u0103 \u2013 absurd\u0103 \u00een scop, dar \u00eenc\u0103rcat\u0103 de un ludic grotesc \u2013 devine mijlocul prin care el se reinventeaz\u0103 ca un anti-erou mecanic \u0219i burlesc. Pl\u0103cerea de a colinda satele, \u00een goan\u0103 \u0219i \u00een praf, al\u0103turi de coasociatul Grummer, pentru a aduna c\u00e2rpe, tinichele de untdelemn \u0219i ar\u0219ice, este expresia unei existen\u021be profund paradoxale, \u00een care impulsul ludic \u0219i o aparent\u0103 simplitate infantil\u0103 se \u00eempletesc.<\/p>\n\n\n\n

Aventura devine totodat\u0103 ritualic\u0103, iar Grummer, cu pliscul s\u0103u de lemn, cap\u0103t\u0103 dimensiuni grotesc-fantastice: el poate sf\u0103r\u00e2ma oasele ar\u0219icelor, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind astfel cu Algazy o experien\u021b\u0103 comun\u0103 \u2013 devorarea de\u0219eurilor. Simbolistica devor\u0103rii \u00een t\u0103cere, dup\u0103 miezul nop\u021bii, accentueaz\u0103 aura de absurditate sinistr\u0103 a personajelor, transform\u00e2ndu-le \u00een mecanisme de tip antropomorf, \u00eentr-o joac\u0103 solemn\u0103 de supravie\u021buire.<\/p>\n\n\n\n

Grummer, prin figura grandilocvent\u0103 \u0219i marcat\u0103 de accente stranii, accentueaz\u0103 tendin\u021ba robotic\u0103 a lui Algazy, fiind, \u00een esen\u021b\u0103, o oglindire a deriv\u0103rii protagonistului \u00eentr-o umanitate mecanic\u0103. Prezen\u021ba sa al\u0103turi de Algazy nu pare \u00eent\u00e2mpl\u0103toare; el \u00eensu\u0219i devine un compendiu al interac\u021biunii dintre om \u0219i unealt\u0103, un personaj configurat ca un \u0219ablon al artificialit\u0103\u021bii animate. Ca un gramofon viu, al c\u0103rui nume aminte\u0219te de reproducerea mecanic\u0103 a sunetelor, Grummer este mai degrab\u0103 un Pinocchio r\u0103mas \u00eentre stadiul de p\u0103pu\u0219\u0103 \u0219i cel de fiin\u021b\u0103 sau poate chiar un papagal antropomorfizat, cu un \u201eplisc de lemn\u201d, care-i confer\u0103 o alur\u0103 hibrid\u0103, simultan comic\u0103 \u0219i sinistr\u0103. Aceast\u0103 fire dual\u0103, paradoxal\u0103, \u00eel men\u021bine \u00eentr-un perpetuu echilibru \u00eentre imita\u021bia vie\u021bii \u0219i manifestarea artificialit\u0103\u021bii. P\u00e2n\u0103 \u0219i gestul de a \u201ev\u00e2r\u00ee ciocul \u00eentr-o gaur\u0103 sub podea\u201d, spre a combate, prin mireasma lemnului, miasmele provenite din lemnul erodat, denot\u0103 o preocupare aproape maniacal\u0103 pentru detalii infime. Prin acest act de \u201eigienizare\u201d aromat\u0103, Grummer \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te rolul de individ extrem de pedant, ca o replic\u0103 ironic\u0103 a unei fiin\u021be a c\u0103rei umanitate este cucerit\u0103 de umbra automatismului.<\/p>\n\n\n\n

Amabilitatea aparent\u0103 a patronului de pr\u0103v\u0103lie devine o masc\u0103 sus\u021binut\u0103 \u00een virtutea unei distribuiri insidioase de roluri \u00eentre angaja\u021bii s\u0103i, fiecare reprezent\u00e2nd un fragment de comportament social calculat. Bufoneria \u2013 acea jovialitate exagerat\u0103 ce smulge r\u00e2sul \u0219i abate aten\u021bia de la esen\u021b\u0103 \u2013 este \u00eentruchipat\u0103 de \u201eb\u0103iatul cinstit, care, pe cap, \u00een loc de p\u0103r, are fire de arnici verde\u201d, un detaliu grotesc care accentueaz\u0103 artificialitatea p\u00e2n\u0103 la caricatur\u0103. Aceast\u0103 alur\u0103 burlesc\u0103 a b\u0103iatului disimuleaz\u0103, \u00een fapt, o strategie de a spori priza la publicul pr\u0103v\u0103liei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen paralel, Grummer, \u201ecare st\u0103 \u0219i p\u00e2nde\u0219te\u201d, devine personificarea suspiciunii vigilente \u0219i a spionajului subtil, men\u021bin\u00e2nd astfel o stare de supraveghere latent\u0103. Algazy \u0219i Grummer, prin rutina lor teatralizat\u0103 \u0219i prin ata\u0219amentele mecanice care le substituie tr\u0103s\u0103turile naturale, par s\u0103 construiasc\u0103 un fel de scenografie a conven\u021biilor. \u00cempreun\u0103, ei configureaz\u0103 un organism hibrid, a c\u0103rui viclenie instinctual\u0103 este orientat\u0103 simultan spre \u201eciupeal\u0103\u201d \u0219i \u201ec\u00e2rpeal\u0103\u201d \u2013 dou\u0103 modalit\u0103\u021bi prin care fiin\u021ba corporativ\u0103 a pr\u0103v\u0103liei \u00ee\u0219i rafineaz\u0103 abilitatea de a extrage profit \u0219i de a \u00eentre\u021bine o func\u021bionalitate iluzorie, mereu \u00een pragul dezintegr\u0103rii, dar mereu ref\u0103cut\u0103, improvizat\u0103, prin artificii \u0219i m\u0103\u0219ti sociale.<\/p>\n\n\n\n

Algazy, resim\u021bind o \u00eensingurare paradoxal\u0103 \u00een propria-i pr\u0103v\u0103lie, cauzat\u0103 de extinderea insidioas\u0103 a n\u0103zdr\u0103v\u0103niilor lui Grummer, ajunge s\u0103 reconfigureze interiorul magazinului, cu un gest care aminte\u0219te de Noe, atent la reintegrarea fiec\u0103rui element \u00een propria-i lume. \u00centr-un fel, Algazy se angajeaz\u0103 \u00eentr-un proces de camuflare, o tactic\u0103 defensiv\u0103 generat\u0103 de incongruen\u021bele atitudinale ale lui Grummer, care, cu imprevizibilitatea unui paradox viu, reu\u0219e\u0219te s\u0103 perturbe p\u00e2n\u0103 \u0219i cele mai mici detalii ale convie\u021buirii \u00een spa\u021biul comun. Grummer, av\u00e2nd o metod\u0103 ludic\u0103, \u00eens\u0103 st\u0103ruitor intruziv\u0103, \u00ee\u0219i adapteaz\u0103 rolul de coasociat pentru a stabili un soi de hegemonie juc\u0103u\u0219\u0103 \u00een dialoguri (prin diverse \u201emanopere\u201d, reu\u0219e\u0219te s\u0103 atrag\u0103 vizitatorii \u00een discu\u021bii nea\u0219teptat de diversificate, de la sport la art\u0103). Dinamica dintre cei doi ilustreaz\u0103 absurdul ca pe o form\u0103 de satir\u0103 la adresa lumii contemporane \u0219i a raporturilor dintre om \u0219i mecanic\u0103. Grummer \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de \u201eantrenor\u201d bizar \u0219i contondent, care \u201ete plesne\u0219te de dou\u0103 ori cu ciocul peste burt\u0103\u201d \u2013 o agresivitate teatralizat\u0103. Aici, absurdul se ad\u00e2nce\u0219te, iar ac\u021biunea traverseaz\u0103 cu dexteritate grani\u021bele dintre artificial \u0219i autentic. Algazy, st\u0103p\u00e2nul magazinului, \u00eencearc\u0103 \u00een mod repetat s\u0103 \u201eregleze\u201d interac\u021biunile dintre clien\u021bi \u0219i partenerul s\u0103u, Grummer, printr-un joc inedit, care transform\u0103 actul cump\u0103r\u0103rii \u00eentr-un spectacol excentric. Procedura, destinat\u0103 satisfac\u021biei cump\u0103r\u0103torilor, care sunt invita\u021bi s\u0103 \u201estr\u00e2ng\u0103\u201d \u0219i \u201emiroas\u0103\u201d ciocul lui Grummer, sugereaz\u0103 o critic\u0103 fin\u0103 la adresa umanului \u00een fa\u021ba tehnologiei sau a rutinei, care, \u00een loc s\u0103-l \u00eemplineasc\u0103, \u00eel reduce la un mecanism rudimentar \u0219i comic.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o clip\u0103 de reflec\u021bie (de\u0219i absurd\u0103 \u00een sine), Grummer \u00ee\u0219i revendic\u0103 umanitatea pierdut\u0103, devor\u00e2nd \u00een secret \u201eresturi de poeme\u201d ca o \u00eencercare de a-\u0219i hr\u0103ni, metaforic, spiritul. Aceast\u0103 scen\u0103 aminte\u0219te de visul lui Eminescu din Cuget\u0103rile s\u0103rmanului Dionis<\/em>, \u00een care ideea de a m\u00e2nca \u201eo bucat\u0103 din Homer\u201d apare ca o form\u0103 de cunoa\u0219tere, dar, aici, ea devine un act de consum literal: \u201e\u00centr-una din zile, Grummer, f\u0103r\u0103 a-l anun\u021ba pe Algazy, lu\u0103 roaba \u0219i porni singur \u00een c\u0103utare de c\u00e2rpe \u0219i ar\u0219ice, dar la \u00eenapoiere, g\u0103sind din \u00eent\u00e2mplare \u0219i c\u00e2teva resturi de poeme se pref\u0103cu bolnav \u0219i, sub plapom\u0103, le m\u00e2nc\u0103 singur pe furi\u0219. Algazy, sim\u021bind, intr\u0103 dup\u0103 el acolo cu inten\u021bia sincer\u0103 de a-i face numai o u\u0219oar\u0103 moral\u0103, dar cu groaz\u0103 observ\u0103 \u00een stomacul lui Grummer c\u0103 tot ce r\u0103m\u0103sese bun din literatur\u0103 fusese consumat \u0219i digerat. Lipsit astfel pe viitor de orice hran\u0103 a lui mai aleas\u0103, Algazy, drept compensa\u021bie, m\u00e2nc\u0103 toat\u0103 b\u0103\u0219ica lui Grummer, \u00een timp ce acesta dormea\u2026\u201d. Din c\u00e2te se poate observa, literatura este pervertit\u0103 mai degrab\u0103 \u00eentr-un act de digestie mecanic\u0103 dec\u00e2t \u00eentr-un proces intelectual sau spiritual de transformare. \u00cen efortul lor de a se alinia la nivelul cultural al clien\u021bilor, cei doi angaja\u021bi de pr\u0103v\u0103lie opteaz\u0103 pentru o metod\u0103 de mimare a intelectualit\u0103\u021bii. Gestul de \u201emastica\u021bie\u201d a b\u0103\u0219icii devine un act aproape canibalic, prin care Algazy \u00ee\u0219i satisface ambi\u021biile prin consumul unui organ care ar con\u021bine reziduurile neasimilate, fragmentele nereu\u0219ite de literatur\u0103 \u2013 acea parte superficial\u0103 pe care el \u00eensu\u0219i nu o vrea \u00een corpul s\u0103u, dar o consum\u0103 pentru a-\u0219i exercita puterea absolut\u0103 asupra inferiorului. Prin devorarea feti\u0219ului literar al lui Grummer, Algazy subjug\u0103 \u00een mod simbolic doctrina pe care o consider\u0103 inferioar\u0103 \u0219i eliberatoare de concuren\u021b\u0103. Disputa lor pe tema literaturii simbolizeaz\u0103 o b\u0103t\u0103lie pentru suprema\u021bie cultural\u0103, un dans tragicomic \u00een care fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i legitimeze pozi\u021bia printr-o literatur\u0103 care devine doar un act de regurgitare a ceea ce deja s-a \u201econsumat\u201d anterior: \u201eGrummer, \u00eenvins, se oferi s\u0103 restituie toat\u0103 literatura \u00eenghi\u021bit\u0103. El o vomit\u0103 \u00een m\u00e2inile lui Algazy\u201d, dar b\u0103tr\u00e2nul, \u00een p\u00e2ntecul \u201ec\u0103ruia fermen\u021bii b\u0103\u0219icii \u00eenghi\u021bite \u00eencepuse s\u0103 trezeasc\u0103 fiorii literaturii viitorului\u201d, \u00eei respinge oferta, socotind-o banal\u0103 \u0219i \u201e\u00eenvechit\u0103\u201d. Urmuz construie\u0219te o critic\u0103 at\u00e2t a imita\u021biei culturale for\u021bate, c\u00e2t \u0219i a obsesiei pentru noutate. \u201eFermentul literaturii viitorului\u201d nu este altceva dec\u00e2t o satirizare a preten\u021biilor de superioritate.<\/p>\n\n\n\n

Proza lui Urmuz se distinge printr-o ambiguitate fascinant\u0103, \u00een care logica fragmentar\u0103 \u0219i absurdul \u00ee\u0219i g\u0103sesc coeren\u021ba \u00een detaliile minu\u021bios elaborate. Tensiune dintre logic\u0103 \u0219i absurd creeaz\u0103 un univers literar \u00een care evenimentele, de\u0219i par deschise spre interpretare liber\u0103, sunt regizate cu o precizie care atest\u0103 profunzimea observ\u0103rii umane.<\/p>\n\n\n\n

Urmuz \u00ee\u0219i propune s\u0103 examineze limitele comportamentului uman, pun\u00e2nd sub semnul \u00eentreb\u0103rii ce \u00eenseamn\u0103 a fi \u201euman\u201d \u00eentr-o societate care favorizeaz\u0103 instrumentalizarea rela\u021biilor interumane \u0219i consumul culturii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Epoc\u0103 a unei fervori literare f\u0103r\u0103 precedent, perioada interbelic\u0103 este dominat\u0103 de dou\u0103 curente culturale: modernismul, sus\u021binut de Eugen Lovinescu prin teoretiz\u0103rile despre sincronism, \u0219i tradi\u021bionalismul, ale c\u0103rui figuri emblematice au fost Nicolae Iorga, Nichifor Crainic \u0219i Cezar Petrescu. Dintre scriitorii rom\u00e2ni, Urmuz (pseudonim literar al lui Demetru Dem. Demetrescu \u2013 Buz\u0103u) este singurul care … Continu\u0103 lectura Despre Urmuz, ast\u0103zi: Algazy & Grummer<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11435","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11435","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11435"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11435\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11436,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11435\/revisions\/11436"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11435"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11435"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11435"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}