{"id":11910,"date":"2025-01-26T13:51:43","date_gmt":"2025-01-26T13:51:43","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=11910"},"modified":"2025-01-26T16:28:40","modified_gmt":"2025-01-26T16:28:40","slug":"revolta-si-sacralitatea-in-opera-lui-tudor-arghezi-intre-traditie-si-reinterpretare-poetica-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/01\/26\/revolta-si-sacralitatea-in-opera-lui-tudor-arghezi-intre-traditie-si-reinterpretare-poetica-2\/","title":{"rendered":"Revolta \u0219i sacralitatea \u00een opera lui Tudor Arghezi: \u00eentre tradi\u021bie \u0219i reinterpretare poetic\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Conform defini\u021biei oferite de Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne<\/em><\/strong>, psalmul este un imn religios, consacrat prosl\u0103virii divinit\u0103\u021bii. \u00cen opera lui Tudor Arghezi, aceast\u0103 form\u0103 literar\u0103 cunoa\u0219te \u00eens\u0103 o reinterpretare semnificativ\u0103, datorit\u0103 accentelor de repro\u0219 \u0219i de frustrare fa\u021b\u0103 de imperfec\u021biunile percepute de c\u0103tre poet \u00een raportul cu Dumnezeu. Antinomia dintre aspira\u021bia spre sacru \u0219i dificultatea de a descifra misterele universului constituie o tem\u0103 central\u0103 a liricii argheziene.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen absen\u021ba unei culpe obiective, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a fi comis vreun p\u0103cat, nici m\u0103car dintre cele stipulate \u00een Decalogul<\/em> mozaic, Tudor Arghezi \u00ee\u0219i formuleaz\u0103 dezvinov\u0103\u021birea \u00een virtutea unei con\u0219tiin\u021be care se percepe pe sine ca fiind imaculat\u0103. Medita\u021bia lui eviden\u021biaz\u0103 o anume tensiune \u00eentre tenta\u021bia de a aspira la ceea ce este tangibil \u0219i convingerea unei inocen\u021be fundamentale, neafectate de vreo transgresiune moral\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca un osta\u0219 din Iliada<\/em>, un aheu care deschide u\u0219a, \u00een toiul nop\u021bii, \u00een mijlocul taberei adverse, pentru a ie\u0219i din burta calului troian, se vede poetul, \u00een Psalm 1 (Sunt vinovat c\u0103 am r\u00e2vnit…)<\/em>.Intrarea \u00een cetatea lui Dumnezeu presupune o stare dual\u0103 a temerarului. Pe de o parte, exist\u0103 atitudinea de reveren\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de st\u0103p\u00e2nul re\u0219edin\u021bei. Pe de alt\u0103 parte, coexist\u0103 impulsul de a recurge la for\u021b\u0103, de a \u00eencle\u0219ta pumnul \u0219i de a revendica, prin lupt\u0103, bunurile la care a n\u0103d\u0103jduit. Intrusul nu este un pr\u0103d\u0103tor propriu-zis, ci un mediator \u00eentre dou\u0103 lumi (cea sacr\u0103 \u0219i cea profan\u0103), care propune o reconciliere printr-un gest ambiguu: el ofer\u0103 prietenie, dar f\u0103r\u0103 a face vreo ofrand\u0103, f\u0103r\u0103 a aduce un dar de pace (\u201eM-am strecurat cu noaptea \u00een cetate \/ \u0218i am pr\u0103dat-o-n somn \u0219i-n vis\u201d)<\/em>. Figura psalmistului, \u00een aceast\u0103 ipostaz\u0103, poate fi asociat\u0103 cu un Don Quijote spiritual, un cavaler justi\u021biar care, \u00een loc s\u0103 confrunte morile de v\u00e2nt, \u00ee\u0219i asum\u0103 revizuirea grani\u021belor adev\u0103rului. Cetatea nu ad\u0103poste\u0219te numai obiecte sfinte \u0219i acesta este unul dintre adev\u0103rurile nepermise, pe care, numai cu ocazia unui astfel de raid, \u201eeroul\u201d nostru \u00eel constat\u0103 \u0219i-l demasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dialogul dintre Hyperion \u0219i Demiurg din Luceaf\u0103rul<\/em> lui Eminescu, dialog investit cu solemnitatea unui act metafizic, este reconfigurat de Arghezi \u00eentr-o paradigm\u0103 a contrastului, \u00een termeni ilustr\u00e2nd o str\u0103danie aproximativ prometeic\u0103 de a r\u0103sturna ordinea ontologic\u0103 \u0219i de a ocupa jil\u021bul divin. Sfor\u021barea de a submina ierarhiile \u0219i de a-\u0219i asuma pozi\u021bia suprem\u0103 este proiectat\u0103 \u00eentr-un timp mitic, \u00een proximitatea momentului izgonirii din Rai, c\u00e2nd leg\u0103tura omului cu divinitatea \u00eenc\u0103 nu fusese ritualizat\u0103 prin credin\u021b\u0103 \u0219i rug\u0103ciune. Poetul \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ipostaza arhetipal\u0103 a omului primitiv, \u00eenarmat cu arc, simbol al unei voin\u021be de putere brut\u0103, neintermediat\u0103 de sacru. Revolta lui, redus\u0103 la t\u0103cere de autoritatea absolut\u0103 a Demiurgului, nu este doar o form\u0103 de contestare, ci o ini\u021biativ\u0103 de a rezolva, \u00een mod unilateral \u0219i definitiv, raportul dezechilibrat dintre uman \u0219i divin: \u201eCercasem eu, cu arcul meu, \/ S\u0103 te r\u0103storn pe tine, Dumnezeu! \/ T\u00e2lhar de ceruri, \u00eemi f\u0103cui solia \/ S\u0103-\u021bi jefuiesc cu vulturii t\u0103ria, \/ Dar eu r\u00e2vnind \u00een tain\u0103 la bunurile toate, \/ \u021ai-am auzit cuv\u00e2ntul, zic\u00e2nd c\u0103 nu se poate\u201d. Imposibilitatea cuceririi directe, prin mijloace materiale sau violente, a fericirii \u0219i a eternit\u0103\u021bii se cristalizeaz\u0103 ca tem\u0103 central\u0103. Astfel, revolta se tope\u0219te \u00eentr-o acceptare resemnat\u0103, iar cuv\u00e2ntul pacificator al lui Dumnezeu devine un catalizator al lini\u0219tii interioare.<\/p>\n\n\n\n

Psalmistul, confruntat cu e\u0219ecul tentativei de posesiune universal\u0103, \u00ee\u0219i reg\u00e2nde\u0219te strategia existen\u021bial\u0103, aleg\u00e2nd s\u0103 transmute aspira\u021biile de putere deplin\u0103 \u00een alt registru: cel artistic. Poetul adopt\u0103 identitatea de muzician, un creator care poate inspira lumea prin subtilitatea me\u0219te\u0219ugului interpretativ la vioar\u0103 (un instrument al comunic\u0103rii cu infinitul). \u00cen context, metamorfoza rezoneaz\u0103 profund cu ideea c\u0103 arta poate oferi o alternativ\u0103 salvatoare \u00een fa\u021ba neputin\u021bei de a controla \u0219i redefini ontologia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Psalmul 2<\/em><\/strong>, rug\u0103mintea (\u201e\u0218i s\u0103 nu se \u0219tie c\u0103 m\u0103 dezmierdai \/ \u0218i c\u0103-n mine \u00eensu\u021bi tu vei fi tr\u0103it\u201d) <\/em>cap\u0103t\u0103 un caracter intim \u0219i fragil, de complicitate cu divinitatea, o comuniune t\u0103cut\u0103, ascuns\u0103 de ochii lumii, \u00eentruc\u00e2t, odat\u0103 expus\u0103, sacralitatea unei leg\u0103turi personale ar putea fi compromis\u0103. T\u0103cerea devine un pact simbolic, neinfluen\u021bat de judecata sau \u00een\u021belegerea lumii exterioare. Dualitatea eteroclit\u0103 dintre dorin\u021ba de ascenden\u021b\u0103 \u0219i imperativul accept\u0103rii propriilor limite confer\u0103 valoare universal\u0103 psalmilor care se adreseaz\u0103 masei de credincio\u0219i, inclusiv omului modern, \u00eensetat de \u00een\u021belegerea spa\u021biului cosmic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Psalmul 3<\/em><\/strong> (Tare sunt singur, Doamne, \u0219i piezi\u0219!…)<\/em>, a c\u0103rui tonalitate este elegiac\u0103, Arghezi \u00ee\u0219i contempl\u0103 existen\u021ba prin prisma unei diferen\u021be ireconciliabile \u00eentre ceea ce de\u021bine efectiv \u0219i ceea ce aspir\u0103, cu intensitate, s\u0103 ob\u021bin\u0103. Motivat de n\u0103zuin\u021ba spre \u00eemplinire, care, \u00een tumultul adversit\u0103\u021bilor, devine \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba rezisten\u021bei, o form\u0103 de speran\u021b\u0103 de a ie\u0219i din contextul imediat, el recurge la o analogie de mare plasticitate. Copacul, v\u0103zut ca un martor al precarit\u0103\u021bii cotidiene, se aseam\u0103n\u0103 psalmistului \u00eensu\u0219i, care percepe izolarea \u0219i condi\u021biile ostile ca bariere \u00een calea realiz\u0103rii de sine. Elegia este o medita\u021bie asupra rezilien\u021bei fiin\u021bei umane. Recunoa\u0219terea p\u0103catelor este marcat\u0103 de o ambiguitate deliberat\u0103, fiind f\u0103cut\u0103 cu o jum\u0103tate de gur\u0103. O asemenea atitudine reflect\u0103 mai degrab\u0103 o con\u0219tientizare a faptului c\u0103 erorile sunt consecin\u021bele unui mod de via\u021b\u0103 impus din exterior, un trai cople\u0219itor care nu i-a permis libertatea de a-\u0219i modela destinul dup\u0103 propria voin\u021b\u0103. Dintre abateri, se num\u0103r\u0103 ac\u021biuni care nu sunt pe placul celor din jur, o atitudine satiric\u0103 \u0219i resping\u0103toare fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi \u0219i o manifestare acut\u0103 a instinctului de supravie\u021buire, toate acestea deturn\u00e2ndu-l de la idealul unui credincios des\u0103v\u00e2r\u0219it. Arghezi trece apoi, cu modestia unui bun samaritean, la formularea unei liste de revendic\u0103ri \u00eenaintate lui Dumnezeu, deziderate umile \u0219i rezonabile, menite s\u0103-i sus\u021bin\u0103 credin\u021ba: lini\u0219te sufleteasc\u0103, oportunit\u0103\u021bi pentru exprimarea creativit\u0103\u021bii prin c\u00e2ntec, \u00een\u021belegere \u0219i consolare din partea celor apropia\u021bi. Alt punct central al rug\u0103ciunii este dorin\u021ba de a primi, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, un semn divin, care s\u0103-i reconfirme leg\u0103tura cu divinitatea \u0219i s\u0103-i \u00eent\u0103reasc\u0103 voin\u021ba: \u201eT\u00e2njesc ca pas\u0103rea ciripitoare \/ S\u0103 se opreasc\u0103-n drum, \/ S\u0103 c\u00e2nte-n mine \u0219i s\u0103 zboare \/ Prin umbra mea de fum. \/\/ A\u0219tept cr\u00e2mpeie mici de ging\u0103\u0219ie, \/ C\u00e2ntece mici de vr\u0103bii \u0219i l\u0103stun \/ S\u0103 mi se dea \u0219i mie, \/ Ca pomilor de rod cu gustul bun\u201d. Aceast\u0103 pledoarie, prin care speran\u021ba se \u00eembin\u0103 cu smerenia, configureaz\u0103 un portret al psalmistului ca un suplicant, care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eempace firea uman\u0103 cu aspira\u021bia c\u0103tre absolut.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Psalmul 4<\/em><\/strong> (\u201eRuga mea e f\u0103r\u0103 cuvinte…\u201d)<\/em>, rug\u0103ciunea cap\u0103t\u0103 o natur\u0103 t\u0103cut\u0103, lipsit\u0103 de retoric\u0103 \u0219i preten\u021bii explicite. Autorul \u00ee\u0219i recunoa\u0219te neputin\u021ba de a oferi ceva lui Dumnezeu, din cauza propriei efemerit\u0103\u021bi \u00een raport cu infinitatea sacrului. Totu\u0219i, prin asumarea insignifian\u021bei, se deschide posibilitatea unei receptivit\u0103\u021bi fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi transcendente, simbolizate de imaginea enigmatic\u0103 a cristalului: \u201eRuga mea e f\u0103r\u0103 cuvinte<\/em> \/ <\/em>\u0218i c\u00e2ntul, Doamne, \u00eemi e f\u0103r\u0103 glas.<\/em> \/ <\/em>Nu-\u021bi cer nimic. Nimic \u021bi-aduc aminte.<\/em> \/ <\/em>Din ve\u0219nicia ta nu sunt m\u0103car un ceas.<\/em> \/\/ <\/em>Sufletul meu, deschis ca \u0219apte cupe,<\/em> \/ <\/em>A\u0219teapt\u0103 o ivire din cristal\u201d.<\/em>Metaforele, precum copacul care arde lent sau masa preg\u0103tit\u0103 pentru cin\u0103, accentueaz\u0103 vigilen\u021ba \u0219i r\u0103bdarea celui care aspir\u0103 constant la o revela\u021bie. Ele articuleaz\u0103 tema central\u0103 a poeziei: dorin\u021ba de siguran\u021b\u0103 \u00eentr-o lume definit\u0103 de friabilitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Psalmul 5<\/em><\/strong>, Arghezi lanseaz\u0103 o chemare la dialog. De asemenea, \u00ee\u0219i exprim\u0103 dezam\u0103girea fa\u021b\u0103 de lipsa unei comunic\u0103ri minimale, invoc\u00e2nd situa\u021bii biblice, \u00een care Dumnezeu a r\u0103spuns prompt. Se refer\u0103 la magii care au urmat steaua sau la Iosif, c\u0103ruia i-a fost trimis un \u00eenger, ca dovezi ale interac\u021biunii nemijlocite. Prin contrast, el denun\u021b\u0103 lipsa unei interven\u021bii similare \u00een via\u021ba lui, de\u0219i consider\u0103 c\u0103 este cel pu\u021bin la fel de credincios \u0219i demn de aten\u021bie: \u201eC\u00e2nd magii au purces dup\u0103 o stea,<\/em>\/ Tu le vorbeai \u2013 \u0219i se putea.<\/em>\/ C\u00e2nd fu s\u0103 plece \u0219i Iosif,<\/em> \/ Scris l-ai g\u0103sit \u00een catastif<\/em> \/ \u0218i i-ai trimis un \u00eenger de pova\u021b\u0103 \u2013<\/em>\u0218i \u00eengerul st\u0103tu cu el de fa\u021b\u0103.<\/em> \/ <\/em>\u00cengerii t\u0103i grijeau pe vremea aceea<\/em> \/ <\/em>\u0218i pruncul \u0219i b\u0103rbatul \u0219i femeia.<\/em> \/ <\/em>Doar mie, Domnul, ve\u0219nicul \u0219i bunul,<\/em> \/ <\/em>Nu mi-a trimis, de c\u00e2nd m\u0103 rog, niciunul\u201d.<\/em> Descoperirea lui Iosif \u00een catastiful sacru este enun\u021bat\u0103 cu o t\u0103cut\u0103 am\u0103r\u0103ciune, asemenea celui care nu prime\u0219te acela\u0219i alint \u0219i \u00ee\u0219i suport\u0103 cu dificultate propria marginalizare. Stilul prin care se evoc\u0103 momentele biblice se distinge printr-o concizie extrem\u0103. De pe tronul cosmic, Dumnezeu supravegheaz\u0103 \u00eemplinirea profe\u021biilor, p\u00e2n\u0103 la ultimul detaliu. Cuvintele Lui ajut\u0103 magii epuiza\u021bi \u0219i poate domina\u021bi de \u00eendoial\u0103, care nu mai dispuneau de energia necesar\u0103 pentru a-\u0219i continua drumul printr-un de\u0219ert aproape imposibil de traversat. Iosif, preg\u0103tindu-se s\u0103 o p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe Maria, so\u021bia lui recent\u0103, este oprit de acela\u0219i Dumnezeu, vigilent, precum un b\u0103tr\u00e2n cronicar, dar, \u00een acela\u0219i timp, t\u0103cut fa\u021b\u0103 de poetul care se lamenteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Psalm 6 (Te dr\u0103muiesc \u00een zgomot \u0219i-n t\u0103cere…)<\/em>, un joc secund arghezian \u2013 de a preciza rolul primordial al artei scrisului, acela de a r\u0103sfr\u00e2nge \u0219i transfigura realitatea -, este augmentat\u0103 starea de c\u0103utare continu\u0103 a lui Dumnezeu, fie prin larm\u0103, precum gona\u0219ii \u2013 poate doar \u00eel va auzi \u0219i i se va \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a -, fie \u00een t\u0103cere (\u201eTe dr\u0103muiesc \u00een zgomot \u0219i-n t\u0103cere \/ \u0218i te p\u00e2ndesc \u00een timp, ca pe v\u00e2nat, \/ S\u0103 v\u0103d: e\u0219ti \u0219oimul meu cel c\u0103utat? \/ S\u0103 te ucid? Sau s\u0103-ngenunchi a cere\u201d). Structura nep\u0103m\u00e2ntean\u0103 a \u00eengerilor, care s-au trezit l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu, nefiind nevoi\u021bi s\u0103 depun\u0103 niciun efort, precum omul, pentru recuperarea unei asemenea vecin\u0103t\u0103\u021bi, este privit\u0103 ca un defect al acestora. Dac\u0103 nu poart\u0103 povara unei firi omene\u0219ti, care s\u0103 rup\u0103 din ei av\u00e2ntul spre divinitate, \u00eengerii se insereaz\u0103 \u00een istorii cu o m\u0103rturie disparat\u0103 despre Dumnezeu, c\u0103 ar fi un str\u0103jer \u00eemb\u0103tr\u00e2nit de oficiul pe care-l tot face, de a veghea la func\u021bionarea \u00een str\u0103lucire a propriei lui crea\u021bii. \u00cen schimb, indirect, este l\u0103udat\u0103 alc\u0103tuirea dihotomic\u0103 a fiin\u021bei umane, din lut \u0219i vis: \u201ePentru c\u0103 n-a putut s\u0103 te-n\u021beleag\u0103 \/ De\u0219ert\u0103ciunea lor de vis \u0219i lut, \/ Sfin\u021bii-au l\u0103sat cuv\u00e2nt c\u0103 te-au v\u0103zut \/ \u0218i c\u0103 purtai toiag \u0219i barb\u0103-ntreag\u0103\u201d (Psalm 7. Pentru c\u0103 n-a putut s\u0103 te-n\u021beleag\u0103…<\/em>). \u00cen Psalmul 8 (Pribeag \u00een \u0219es, \u00een munte \u0219i pe mare…)<\/em>, vorbitorul, indiferent de c\u00e2t de mult se deplaseaz\u0103, pare s\u0103 fie con\u0219tient c\u0103 se afl\u0103 mereu \u00eentr-un fel de cerc, din care este incapabil s\u0103 ias\u0103. El ni se prezint\u0103 ca un peregrin prin medii variate (\u201e\u0219es, munte \u0219i ape\u201d), marcat de imanen\u021ba limitelor firii, apoi insist\u0103 asupra senza\u021biei de captivitate \u0219i frustr\u0103rii de a duce o lupt\u0103 dificil\u0103 (\u201eAm alergat \u0219i-n drum m-am r\u0103zvr\u0103tit \/ \u0218i n-am sc\u0103pat din zarea marei stepe\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Distan\u021ba dintre Dumnezeu \u0219i omul cucernic se m\u0103soar\u0103 \u00een timpul necesar unui \u00eenger s\u0103 se dezvolte, de la stadiul fragil al unui prunc, a\u0219a cum este descris \u00een Psalmul 3 (\u201eTare sunt singur, Doamne, \u0219i piezi\u0219…\u201d)<\/em>: \u201epui de \u00eenger\u201d, p\u00e2n\u0103 la cel al unei entit\u0103\u021bi mature, cu aur\u0103 str\u0103lucitoare. \u00cen punctul \u00een care poetul, ca m\u0103rturisitor al credin\u021bei, se reg\u0103se\u0219te pe axa spiritual\u0103, \u00eengerul se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca o prezen\u021b\u0103 \u00een formare, \u00eenc\u0103 ne\u00eemplinit\u0103, copil\u0103reasc\u0103, insuficient definit\u0103. Dac\u0103 imnul rug\u0103torului ar fi fost mai \u00eendelungat, mai statornic \u00een invocarea semnului ceresc, \u00eengerul ar fi ajuns \u00een toat\u0103 splendoarea maturit\u0103\u021bii, atras de o chemare mai veche \u0219i mai intens\u0103 c\u0103tre acest locuitor al p\u0103m\u00e2ntului. Varianta spa\u021bial\u0103 (\u00een care este calculat\u0103 distan\u021ba fa\u021b\u0103 de Dumnezeu) este simbolizat\u0103 de rela\u021bia dintre o plant\u0103 maturizat\u0103 \u0219i r\u0103d\u0103cina alteia spre care n\u0103d\u0103jduie\u0219te, f\u0103r\u0103 a o putea atinge, \u00eentruc\u00e2t postulantul \u0219i divinul se afl\u0103 \u00een sfere ancestrale, fixate \u00eentr-o ordine impermeabil\u0103 interferen\u021bei lor. Nu se mai comunic\u0103 de la suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, de acolo de unde nu a venit niciodat\u0103 proba a\u0219teptat\u0103 \u0219i at\u00e2t de mult pretins\u0103, ci de la un nivel subteran, al tuberculilor: \u201eCa s\u0103 te-ating, t\u00e2r\u00e2\u0219, pe r\u0103d\u0103cin\u0103, \/ De zeci de ori am dat c\u00e2te-o tulpin\u0103, \/ \u00cen c\u00e2mp, \u00een d\u00e2mb, \u00een r\u00e2pi \u0219i-n pisc, \/ Viu c\u00e2nd m\u0103 urc \u0219i trist c\u00e2nd iar m\u0103 isc\u201d – Psalm 10 (Ca s\u0103 te ating t\u00e2r\u00e2\u0219, pe r\u0103d\u0103cin\u0103…)<\/em>. Imnicul prefer\u0103 condi\u021bia de om celei vegetale, verificate anterior: \u201e\u00centoarce-m\u0103, de sus, din calea mea. \/ Mut\u0103-mi din cea\u021b\u0103 m\u00e2na ce-au strivit-o mun\u021bii \/ \u0218i, adunat\u0103, du-mi-o-n dreptul frun\u021bii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u0218ansele de izb\u00e2nd\u0103 \u00een acest proces de investigare a esen\u021belor crea\u021biei sunt mult mai mari \u00een Psalm 11 (F\u0103r\u0103-a te \u0219ti dec\u00e2t din presim\u021bire…)<\/em>, datorit\u0103 unui pilde din Noul Testament<\/em>, pe care Iisus le-o ofer\u0103 apostolilor (\u201eFerici\u021bi cei care v\u0103d \u0219i cred, dar mai ferici\u021bi cei care nu v\u0103d \u0219i cred\u201d) \u0219i c\u0103reia \u00eensu\u0219i poetul \u00een deriv\u0103 \u00eei subscrie (\u201eF\u0103r-a te \u0219ti dec\u00e2t din presim\u021bire, \/ Din m\u0103rturii \u0219i nem\u0103rturisire, \/ M-am pomenit g\u00e2ndindu-m\u0103 la tine \/ \u0218i m-am sim\u021bit cu sufletul mai bine, \/ Poverile-mi p\u0103rur\u0103 mai u\u0219oare, \/ Ca dup\u0103 binecuv\u00e2ntare\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Pe aripile basmului popular, cu \u00eensu\u0219iri de F\u0103t \u2013 Frumos, Arghezi \u00ee\u0219i asum\u0103 experien\u021ba de p\u00e2n\u0103 acum, a unui av\u00e2nt zadarnic, de a fi cucerit \u00een\u0103l\u021bimile cele\u0219ti, b\u0103t\u00e2nd \u021bara \u00een lung \u0219i \u00een lat (\u201eC\u0103lare-n \u0219a, de-a fuga pe v\u00e2nt, ca F\u0103t \u2013 Frumos, \/ Am str\u0103b\u0103tut \u0219i codrii \u0219i \u021bara-n sus \u0219i-n jos, \/ Dar ajung\u00e2nd \u00een piscuri, de r\u00e2pi \u00eencruci\u0219ate, \/ S\u0103 birui \u00een\u0103l\u021bimea v\u0103zui c\u0103 nu se poate\u201d \u2013 Psalm 12. C\u0103lare-n \u0219ea, de-a fuga pe v\u00e2nt, ca F\u0103t \u2013 Frumos…<\/em>). \u00cen subtext, putem identifica empatia autorului cu Prometeu, titan al c\u0103rui gest, de a d\u0103rui oamenilor focul, a fost justificat de un idealism nobil, dar incomprehensibil pentru zei. Totodat\u0103, psalmistul va fi rememorat propriul drum prin pustie, pe care l-a alternat cu o trud\u0103 constant\u0103 \u00een arta scrisului, miz\u00e2nd pe magia stihurilor, de a-l scoate, ca din cutie, cu bagheta, pe demiurg. \u021ainta a r\u0103mas aceea\u0219i, de a fi p\u0103rta\u0219 la epifanie: \u201eAm apucat pe drumul pustiei, cel mai lung \/ \u0218i tot nu pot pe nicio potec\u0103 s\u0103 te-ajung. \/ Te-am urm\u0103rit prin stihuri, cuvinte \u0219i silabe, \/ Ori \u00een genunchi \u0219i coate t\u00e2r\u00e2\u0219 pe patru labe\u201d. \u00cen plus, condi\u021bia de poet este de aceea\u0219i similaritate cu a oric\u0103rui creator, fie de universuri, fie de art\u0103 (de orice tip), motiv pentru care ar trebui s\u0103 existe comunicare. Urcu\u0219ul spre Dumnezeu este ca pe un v\u00e2rf de munte. Luceaf\u0103rul este preg\u0103tit pentru sacrificiu (s\u0103 renun\u021be la imortalitate, pentru \u201eo or\u0103 de iubire\u201d). La fel, Arghezi nu-\u0219i dore\u0219te dec\u00e2t un ceas de consult\u0103ri, pentru \u00eendreptarea personal\u0103 (\u201e\u00cencerc de-o via\u021b\u0103 lung\u0103, s\u0103 st\u0103m un ceas la sfat \/ \u0218i te-ai ascuns de mine de cum m-am ar\u0103tat\u201d). Psalmul 13 (Am fost s\u0103-l v\u0103d pe Domnul b\u0103tut de viu pe cruce…)<\/em> ofer\u0103 o medita\u021bie intens\u0103 asupra crucific\u0103rii lui Iisus Hristos. Corbii, a c\u0103ror prezen\u021b\u0103 sugereaz\u0103 moartea \u0219i descompunerea, \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 hrana cu pliscul deschis. Soarele, etalon al vie\u021bii \u0219i al luminii, pare s\u0103 se sting\u0103, \u00een timp ce Domnul sufer\u0103 pe cruce. \u00cen aceast\u0103 atmosfer\u0103 ap\u0103s\u0103toare, poetul reflect\u0103 asupra ironiei situa\u021biei: cel mai \u00een\u021belept dintre to\u021bi a fost trimis s\u0103 moar\u0103 printre oameni, prin actul tr\u0103d\u0103rii unui s\u0103rut. \u00cen final, \u00eentunericul, t\u0103cerea \u0219i r\u0103coarea subliniaz\u0103 solemnitatea \u0219i tragismul momentului.<\/p>\n\n\n\n

Incapabilitatea comunica\u021bional\u0103, recunoscut\u0103, sub forma virtualit\u0103\u021bii, apare \u00een Psalmul mut<\/em>, al c\u0103rui prim vers (\u201eS\u0103tul de ce se vede, fl\u0103m\u00e2nd de ce nu se vede\u201d) insinueaz\u0103 disconfortul interior al omului, preocupat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai mult din aparen\u021be. Adev\u0103rul \u0219i \u00een\u021belesul vie\u021bii sunt ascunse \u00een l\u0103untrul con\u0219tiin\u021bei, iar descoperirea lor necesit\u0103 o introspec\u021bie sincer\u0103. Cu toate acestea, poetul avertizeaz\u0103, precum Ovidiu, \u00een Remedia amoris<\/em>, asupra unui aspect fundamental: c\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba este atins\u0103 de tenta\u021bie sau de ispit\u0103, este periculos s\u0103 \u00eencerci s\u0103 p\u0103trunzi prea ad\u00e2nc \u00een misterele ei, deoarece acest lucru poate duce la pierderea de sine \u0219i la amplificarea anxiet\u0103\u021bii. <\/a><\/p>\n\n\n\n

Psalmul de tain\u0103 (15)<\/em>, care nu mai este consacrat efortului de a accede la esen\u021bele cosmice, etaleaz\u0103 un amestec subtil de nostalgie, reveren\u021b\u0103 \u0219i regret. Autorul evoc\u0103 o prezen\u021b\u0103 feminin\u0103 care a avut un impact semnificativ asupra lui; totodat\u0103, ne dezv\u0103luie complexitatea rela\u021biei cu acea femeie din trecut, ilustr\u00e2nd puterea transformatoare a iubirii, precum \u0219i ideea c\u0103 unele leg\u0103turi sunt at\u00e2t de intense, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2n \u00eencrustate \u00een suflet pentru totdeauna. Prin intermediul imaginilor vizuale, precum \u201etrandafir b\u0103tut \u00een cuie de diamant\u201d \u0219i \u201eval de mare\u201d, Tudor Arghezi accentueaz\u0103 momentele de str\u0103lucire, dar \u0219i turbulen\u021ba \u0219i ambiguitatea care le-au definit conexiunea. Femeia este prezentat\u0103 ca o fiin\u021b\u0103 enigmatic\u0103 \u0219i extrem de influent\u0103 (\u201eO, tu aceea de-alt\u0103dat\u0103, ce te-ai pierdut din drumul lumii! \/ Care mi-ai pus pe suflet fruntea \u015fi-ai luat \u00eentr-\u00eensul locul mumii, \/ Femeie r\u0103sp\u00e2ndita-n mine ca o mireasma-ntr-o p\u0103dure, \/ Scris\u0103-n visare ca o slov\u0103, \u00eenfipt\u0103-n trunchiul meu: s\u0103cure\u201d). Cu ajutorul metaforelor \u0219i al imaginilor artistice, autorul caut\u0103 mereu s\u0103 \u00eenve\u021be din conjuncturi \u0219i abordeaz\u0103 teme universale, precum egoismul, dorin\u021ba \u0219i curajul, teme care asigur\u0103 o perspectiv\u0103 captivant\u0103 asupra rela\u021biilor interumane.<\/p>\n\n\n\n

<\/a>Exasperarea psalmistului se ini\u021biaz\u0103 de la refuzul divinit\u0103\u021bii de a-i \u00eentocmi \u0219i furniza o list\u0103 de fapte, care, odat\u0103 \u00eendeplinite, l-ar \u00een\u0103l\u021ba din nou \u00een r\u00e2ndul dreptcredincio\u0219ilor. \u00cen lipsa unui r\u0103spuns concret la multiplele-i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, Tudor Arghezi se va reg\u0103si, din nou, captivul unui puternic sentiment de autocomp\u0103timire (\u201eTare sunt singur, Doamne!\u201d). Afectat de solitudine, f\u0103r\u0103 posibilit\u0103\u021bi de dialog, neav\u00e2nd pe nimeni \u00een preajm\u0103, ori saturat de rostirea zadarnic\u0103 a imnurilor \u2013 astfel \u00eenc\u00e2t a r\u0103mas f\u0103r\u0103 cuvinte, poetul agreeaz\u0103 o stare bazat\u0103 pe emo\u021bie, intui\u021bie \u0219i telepatie.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Psalmii<\/em> arghezieni se constituie \u00eentr-o sintez\u0103 filosofic\u0103 a rela\u021biei dintre finitudine \u0219i infinit, ilustr\u00e2nd aspira\u021biile \u0219i visurile omului \u00een fa\u021ba necunoscutului \u0219i a aporiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conform defini\u021biei oferite de Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne, psalmul este un imn religios, consacrat prosl\u0103virii divinit\u0103\u021bii. \u00cen opera lui Tudor Arghezi, aceast\u0103 form\u0103 literar\u0103 cunoa\u0219te \u00eens\u0103 o reinterpretare semnificativ\u0103, datorit\u0103 accentelor de repro\u0219 \u0219i de frustrare fa\u021b\u0103 de imperfec\u021biunile percepute de c\u0103tre poet \u00een raportul cu Dumnezeu. Antinomia dintre aspira\u021bia spre sacru \u0219i dificultatea … Continu\u0103 lectura Revolta \u0219i sacralitatea \u00een opera lui Tudor Arghezi: \u00eentre tradi\u021bie \u0219i reinterpretare poetic\u0103<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-11910","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11910","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11910"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11910\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11912,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11910\/revisions\/11912"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}