{"id":12307,"date":"2025-06-01T16:57:27","date_gmt":"2025-06-01T16:57:27","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=12307"},"modified":"2025-06-01T16:59:55","modified_gmt":"2025-06-01T16:59:55","slug":"poeme-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/06\/01\/poeme-4\/","title":{"rendered":"Poeme…"},"content":{"rendered":"\n



Sonet \u2013 \u201eAmfiteatrul dintre lumi\u201d

M-am trezit pe scen\u0103, \u00eentr-un amfiteatru,
Cu fe\u021be arse-n fl\u0103c\u0103ri de sub mine \u2013
Strigau cenu\u0219\u0103, cu dureri haine,
Rug\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 plec, s\u0103-mi scap aratru.

Al\u021bii, din r\u00e2ndul patru, cu alint
Mi-au zis: \u201eR\u0103m\u00e2i, e rece-al t\u0103u mister,
Ne-nv\u0103luie cu amintiri de cer,
De casa vie\u021bii dus\u0103-n labirint.\u201d

Deasupra umbrelor vedeam sfori fine
Ce le conduceau tainic, lent, domol \u2013
Cuvintele zburau cu greu spre mine,

C\u0103ci mantii de aur, cu plumb \u00een interior,
Ap\u0103sau spirite ce-au fost sublime...
Dar eu rosteam un \u201eVai!\u201d purificator.













Prin ora\u0219...
ori e\u0219ti
prin\u021b

sau
om
modest

te \u00eent\u00e2lne\u0219ti
pe aceea\u0219i strad\u0103
cu al\u021bii

\u00een clipa aceea
e\u0219ti egalul tuturor

nu-\u021bi por\u021bi
palatul
pe umeri

nici piscina
nu te urmeaz\u0103

e\u0219ti doar tu
\u00een haine

ca to\u021bi ceilal\u021bi
pe traseu

e\u0219ti
o raz\u0103
care nu are ad\u0103post

traiul t\u0103u
r\u0103m\u00e2ne acas\u0103

nu te scalzi
\u00een jacuzzi
prin ora\u0219

momentul
concret ca piatra
tope\u0219te
diferen\u021bele


Planuri de b\u0103taie

O g\u0103in\u0103 \u00ee\u0219i sp\u00e2nzur\u0103 strig\u0103tul de garduri. 
Urechile mele dau fuga s\u0103-l salveze, 
de la pr\u0103bu\u0219irea \u00een spa\u021biu. 

Fantasme zg\u00e2l\u021b\u00e2ie c\u00e2inele. 
L\u0103tratul \u00eei sare din g\u00e2t. 

Amurgul s-a r\u0103nit. 
Vin femei s\u0103-i str\u00e2ng\u0103 s\u00e2ngele \u00een vase. 

Un purcelu\u0219 rumen, cu m\u0103rul \u00een gur\u0103, 
este instalat \u00een peisaj 
\u0219i concureaz\u0103 ridicolul lanului de porumb, 
care-l toac\u0103, demult, cu \u00eentrebarea: 
tunurile armatei au bubuit?


















Monolog

A trecut Cronos s\u0103-mi ia din zile 
\u0219i i-am spus c\u0103 nu-mi mai pas\u0103. De azi, 
sufletul meu este indiferent la g\u0103l\u0103gia din Olimp. 

-Nu te mai intereseaz\u0103 filosofia, Diogene?
-E op\u021biunea mea permanent\u0103, 
dar m-am s\u0103turat s\u0103 deservesc pe al\u021bii, 
captiv \u00een portul speran\u021bei de a-mi tr\u0103i via\u021ba, 
dup\u0103 placul inimii. 

Aidoma razelor soarelui din odaie,
unde plutesc particule de materie fin\u0103, 
privirea mea e spre marii filosofi,
ajun\u0219i, demult, pe t\u0103r\u00e2mul lui Hades.

Umbra lor exuberant\u0103 
se ciocne\u0219te de pergament,
rostogolindu-se \u00een spa\u021biul dintre arte \u0219i realitate. 
Este un spectacol perfect, 
care face to\u021bi anii, Cronos!













Z\u0103rind dealul Bani\u021ba
M\u0103 prind cu m\u00e2inile de prima creang\u0103 
mai rezistent\u0103. 
A treia pare mai sigur\u0103. 
M\u0103 ca\u021b\u0103r s\u0103 ajung la ea.

privirea mea trece pe deasupra salc\u00e2milor, 
\u00eenspre dealul Bani\u021ba, 
\u00een\u0219irat ca o \u0219a de c\u0103mil\u0103.

\u00cencep s\u0103 m\u0103 simt 
ca \u00eentr-un cuib de plictiseal\u0103.
Mama nu mai termin\u0103 de pus boabele 
de porumb \u00een p\u0103m\u00e2nt. 
C\u00e2t s\u0103 stau cu ochii \u00een zare?

C\u00e2t m-ar fi \u00eenseninat vecin\u0103tatea gugu\u0219tiucului, 
pe care, 
adineauri, 
l-am observat \u00eentinz\u00e2nd spre mine 
g\u00e2tul cu dung\u0103 sub\u021bire \u0219i neagr\u0103; 
\u00eei str\u0103lucea penajul 
ca unui rapsod, costumul popular.

Pisica miaun\u0103 pe te miri unde 
\u0219i m\u0103 abate, 
imediat, 
de la inten\u021bia de a fi pui de pas\u0103re.

\u00cemi strig mama...
-Vin acum! mi-a r\u0103spuns, 
dar, 
\u00een locul ei, 
a venit etatea de ast\u0103zi, 
at\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat\u0103 de ziua 
c\u00e2nd nucul, 
pentru mine, 
\u00eensemna imperiul cel mai mare, 
dob\u00e2ndit \u00eentr-o clip\u0103 de visare. 




P\u0103m\u00e2ntul, \u00een vremea lui Dedal 
C\u00e2nd din planeta \u00een rotire, 
s\u0103rea c\u00e2te o bucat\u0103 m\u0103runt\u0103, 
cum e \u021bigla, 
se auzea mistria lipind-o la loc.

Gura vulcanilor era astupat\u0103 
cu palma de c\u0103tre zeul ocrotitor, 
erup\u021bia 
se \u00eentinsese pe fa\u021ba oamenilor, 
ca ni\u0219te pete.  

Dedal, 
\u00eentemeietorul vestitului neam de arti\u0219ti, 
se izolase \u00een atelier, 
spre a-\u0219i explora cheful de munc\u0103, intrat, 
periodic, 
\u00een vacan\u021b\u0103.













Tihn\u0103 
\u00centre peisajul interior 
\u0219i neaua care, uneori, \u00eel sufoc\u0103, 
f\u0103r\u0103 s\u0103-l \u0219tearg\u0103 de tot, 
s-a instaurat un climat cald.

\u00cen cas\u0103, 
lucrurile respir\u0103 mai tare 
dec\u00e2t bunicii mei, 
pe care \u00eei vizitez, 
fix dup\u0103 un an...

\u00cemi scutur z\u0103pada de pe palton, 
iar fulgii, 
c\u0103zu\u021bi de pe m\u00e2neci, 
se uit\u0103 dup\u0103 un acoperi\u0219, 
pe care s\u0103-l urce din nou 
\u0219i s\u0103-l fac\u0103 mai \u021buguiat, 
o geometrie haioas\u0103, 
inventat\u0103 de natur\u0103, 
pentru ochii mereu c\u0103ut\u0103tori de nou, 
ai oamenilor.

Soarele - iat\u0103-l! cum st\u0103 \u00eenfundat 
\u00een butie, 
soare murat, 
acrit de eclipse \u0219i de zboruri 
de cercetare a magmei sentimentale, 
o parte de nor zace pe zer.

Trag u\u0219a dup\u0103 mine.
Afar\u0103, 
iarna \u00ee\u0219i arunc\u0103 mantaua.
Cu ziarul \u00een m\u00e2n\u0103, 
bunicul m\u0103 invit\u0103 s\u0103 iau loc l\u00e2ng\u0103 sob\u0103.

Un g\u00e2nd de corabie, 
pe care-l \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ez fulger, 
atrage nelini\u0219te de pesc\u0103ru\u0219i 
\u00eenspre aceast\u0103 clip\u0103 de tihn\u0103. 




Poemul v\u00e2rstei 
\u00een pom
at\u00e2rn\u0103 triste\u021bea
ca un sac
f\u0103r\u0103 frunze

o g\u00e2nganie
se t\u00e2r\u0103\u0219te \u00eencet
\u00een spate
cu ultimele ei clipe

soarele
cade \u00een curte
\u0219i razele r\u0103sun\u0103 \u2014
ca be\u021be lovind
o tob\u0103 veche

ar fi posibil
s\u0103 treac\u0103 lumina cerului
pe l\u00e2ng\u0103 planet\u0103?

cu binoclul,
dintr-o p\u0103dure,
am urm\u0103ri-o

urca\u021bi
unul peste altul \u2014
ca un st\u00e2lp
v\u0103zut din cosmos

din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd
m\u0103 refugiez
\u00een trecutul meu
purtat \u00een sinea mea
ca bijuterie

\u0219i nicio gre\u0219eal\u0103
f\u0103cut\u0103 oric\u00e2nd
nu e mai grav\u0103
dec\u00e2t
\u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103

viitorul,
pe care nu-l pretind,
\u00eemi semnaleaz\u0103
sosirea lui

albindu-mi
firul de p\u0103r
Peisaj stelar 
O, cum este oare s\u0103 locuie\u0219ti pe-o stea? 
T\u0103lpile se afund\u0103 \u00een l\u00e2n\u0103 
sau se vor juli de asprimea solului? 

E prins\u0103 pe st\u00e2lpi steaua? 
E un palat comod? 
O, ce n-a\u0219 da s\u0103 m\u0103 mut acolo, 
pentru o zi. S\u0103 v\u0103d femeile umbl\u00e2nd 
\u00een strai cald, 
vegheate de heruvimi trufa\u0219i. 

\u00cen r\u00e2urile de jar, 
vor str\u0103luci stindarde 
ale nu \u0219tiu c\u0103rui trib barbar. 

La f\u00e2nt\u00e2n\u0103, 
cumpenele se vor \u00eenclina \u0219i, 
\u00een aurul din\u0103untru, 
ciutura va poposi cu zgomotul inimii 
celor care, \u00een vreme, vor fi ruginit...
 
Caii de metal vor sc\u00e2r\u021b\u00e2i \u00een galop, 
iar de pe \u0219ei, 
emirii vor luneca \u00een umbra palmelor de zei. 

E steaua doar un lic\u0103r \u00een noapte
sau poate un loc unde timpul nu moare,
iar dorin\u021bele se prefac \u00een aur curat?

O, s\u0103 r\u0103m\u00e2n acolo, m\u0103car o clip\u0103,
unde lumina nu obose\u0219te s\u0103 ard\u0103,
iar ecoul inimii r\u0103sun\u0103 \u00een infinit.








C\u00e2ndva 
Striveam \u00een alergare crinii, 
gr\u0103dinile se bucurau 
c\u0103 aduceam jocul 
\u00een societatea vegetal\u0103.

Pentru sufletele 
care prefer\u0103 ogorul \u00een deplin elan, 
am defini vinul \u201eamintire de struguri\u201d. 

Silueta de arcu\u0219 (a cuiva \u00eensemnat 
s\u0103 \u00eendrepte imperiul) 
\u00eenl\u0103tur\u0103 din iure\u0219 z\u0103ng\u0103nitul de s\u0103bii.

Moneda descrie \u00een aer unghiuri ale dec\u0103derii,
sub ochii unui meteorolog cu valen\u021be 
de corector al amplorii furtunilor. 

Oftatul \u00eenainta\u0219ilor se tr\u00e2nte\u0219te pe canapele...
















O zi 
Z\u0103pada \u00eemi \u00eengreuneaz\u0103 inima de copil, 
care vrea s\u0103 zburde cu sania \u0219i nu are pe unde... 
Peste tot, pulseaz\u0103 singur\u0103tatea, 
ca sunetele tobelor, 
b\u0103tute \u00een amurguri de saltimbanci, da\u021bi jos de c\u0103tre sclipirea evenimentelor, din pomii seculari. 

M\u0103 uit la omul de z\u0103pad\u0103. 
I s-au pus ochi de c\u0103rbuni, 
pentru a nu vedea pustietatea alb\u0103, 
care, surprinz\u0103tor, este condi\u021bia lui de via\u021b\u0103.
 
Cum voi trece de aceast\u0103 zi, 
care \u0219i-a pus armur\u0103 de soare pe piept, 
pentru a nu o r\u0103ni suli\u021ba sufletelor care ast\u0103zi pier? 

Voi asculta, pe sear\u0103, tr\u00e2ntit pe un scaun, 
pove\u0219tile vecinului care-mi va vizita bunicii. 
Acesta e \u201etata Ticu\", de mai departe rud\u0103, 
dar tot din acela\u0219i trunchi deprins, 
al neamului Ti\u021bu. 

Seara s-a l\u0103sat peste sat, 
\u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd z\u0103pada \u00eentr-o lini\u0219te de sticl\u0103. 
Pove\u0219tile s-au desf\u0103\u0219urat ca firul unui fuior vechi...

Privind la focul sumar din sob\u0103, 
sufletul meu s-a \u00eenmuiat, 
precum lum\u00e2narea uitat\u0103 s\u0103 ard\u0103. 

Omul de z\u0103pad\u0103 nu e trist, ci temerar. 
\u00ce\u0219i poart\u0103 singur\u0103tatea alb\u0103 cu m\u00e2ndrie.

Pe t\u0103cute, 
mi-am promis s\u0103 \u00eemi iau sania, 
chiar dac\u0103 nu va fi loc de zburdat. 
Voi trasa dungi noi pe z\u0103pad\u0103. 

Copil\u0103ria este o cale pe care alegi s\u0103 o desenezi.


Cum ar fi trebuit s\u0103 ne transform\u0103m...<\/em><\/strong>
M\u0103 apropii cu mintea de castel 
\u0219i a\u0219tept r\u0103s\u0103rirea prin\u021besei \u00een balconul de dragoste, ridicat \u00een melancolie, ca marea, \u00een calea tr\u0103surilor.
Sper \u00een l\u0103murirea problemei sentimentale, 
pentru totdeauna...

Caut, 
\u00een desi\u0219ul din inim\u0103, 
plantele tinere cu \u0219ansa de a plonja \u00een lumina binelui, 
le recunosc dup\u0103 forma de ferestr\u0103u a frunzelor, 
astfel \u00eenc\u00e2t, 
\u00een dep\u0103\u0219irea concretului, 
s\u0103 poat\u0103 t\u0103ia r\u0103ul de la r\u0103d\u0103cin\u0103.
Voi fi atent la rumegu\u0219, 
s\u0103 nu se instaleze \u00een sclipirea de argint a lucrurilor, 
de care, pe urm\u0103, voi fi obligat s\u0103 scap 
\u0219i s\u0103 le arunc \u00een perimetrul vast al nimicului, 
din cauza putregaiului care le c\u0103ne\u0219te, 
care li se va fi \u00eenscris \u00een molecule ca pe tabl\u0103, 
care plesne\u0219te ca o bab\u0103 \u00een blesteme \u00eentre oameni, 
pe strad\u0103...

Memoria a ceva odat\u0103 scris \u00eel poate crea din nou 
sau revigora. 
A\u0219a va fi fiind \u0219i cu lucrurile n\u0103ruite de timp?

Dac\u0103 no\u021biunea de neant nu ar fi cotropit spa\u021biile, 
precum norii, vremea bun\u0103, 
infinitatea ar fi tronat imperial 
\u00een inimi de materii; deveneam cu to\u021bii temple, 
moleculele ni s-ar fi sublimat, sub piele, 
\u00een forme diafane de zei. 
Vom fi sc\u0103pat de epiderm\u0103 
la semnalul de bronz al frunzelor, 
care, 
\u00een picaj \u00een sufletul nostru, 
se ating una pe alta, 
ca ni\u0219te posta\u0219i \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-\u0219i coresponden\u021ba, 
spre a fi reclamat\u0103 la expeditor, 
tot prin scrisoare, 
de c\u0103tre destinatarul \u00eencrez\u0103tor \u00een \u00eempliniri 
\u0219i rosturile de atelier de pe cuprinsul v\u00e2rstelor.

La marginea vie\u021bii, 
s-au instalat ateliere \u00een care se fabric\u0103 materie 
pentru sufletele tinz\u00e2nd spre straturile de mai sus 
ale universului, 
acolo unde se v\u0103d t\u0103lpile de abur ale \u00eengerilor. 
Fiind mai aproape de m\u0103rturiile credin\u021bei, 
vom fi scuti\u021bi de lut.
Va fi posibil\u0103 amintirea, 
care poate oric\u00e2nd rechema trupul \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia stelelor, 
prin glasul credin\u021bei \u00een Dumnezeu.
Picioarele, 
dintr-un compas, 
prin care se rememora p\u0103catul, 
vor deveni ceea ce imagina\u021bia noastr\u0103 va vrea, 
aripi sau c\u00e2ntec.

O dorin\u021b\u0103, oricare, 
precum aceea de a ne da \u00een leag\u0103nul stelelor, 
va fi motiv al bucuriei.

Credin\u021ba transfigureaz\u0103 pleava \u00een lumin\u0103, 
vom fi compu\u0219i din \u00eengeri st\u00e2nd \u00een trupurile noastre, 
ca la sfat...

<\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sonet \u2013 \u201eAmfiteatrul dintre lumi\u201dM-am trezit pe scen\u0103, \u00eentr-un amfiteatru,Cu fe\u021be arse-n fl\u0103c\u0103ri de sub mine \u2013Strigau cenu\u0219\u0103, cu dureri haine,Rug\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 plec, s\u0103-mi scap aratru.Al\u021bii, din r\u00e2ndul patru, cu alintMi-au zis: \u201eR\u0103m\u00e2i, e rece-al t\u0103u mister,Ne-nv\u0103luie cu amintiri de cer,De casa vie\u021bii dus\u0103-n labirint.\u201dDeasupra umbrelor vedeam sfori fineCe le conduceau tainic, lent, domol \u2013Cuvintele … Continu\u0103 lectura Poeme…<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12307","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12307","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12307"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12307\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12309,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12307\/revisions\/12309"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12307"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12307"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12307"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}