{"id":12412,"date":"2025-06-27T10:01:09","date_gmt":"2025-06-27T10:01:09","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=12412"},"modified":"2025-06-27T10:11:32","modified_gmt":"2025-06-27T10:11:32","slug":"o-estetica-a-teatrului-de-la-origini-la-contemporaneitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/06\/27\/o-estetica-a-teatrului-de-la-origini-la-contemporaneitate\/","title":{"rendered":"O estetic\u0103 a teatrului de la origini la contemporaneitate"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00centr-un moment c\u00e2nd teatrul, ca form\u0103 privilegiat\u0103 de manifestare a frumosului \u00een art\u0103, se afl\u0103, \u00een contemporaneitate, la o r\u0103scruce \u00een privin\u021ba formulelor sale de reprezentare pe scen\u0103, Corneliu Dumitriu public\u0103 lucrarea O istorie a g\u00e2ndirii despre frumos \u0219i a esteticii teatrului<\/em> (Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2024). \u00censcris\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie de cercetare care oscileaz\u0103 \u00eentre rigorile reflec\u021biei filosofice \u0219i disciplina istoricului de teatru, cartea se distinge prin efortul de a restitui fenomenului dramatic o dimensiune organic\u0103, fixat\u0103 deopotriv\u0103 \u00een tradi\u021bie \u0219i \u00een problematica vie a prezentului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen arhitectura vast\u0103 a acestui studiu, se disting dou\u0103 ansambluri majore, surprinz\u0103toare prin \u00eentinderea temporal\u0103 \u0219i densitatea ideatic\u0103: mai \u00eent\u00e2i, o panoram\u0103 ampl\u0103 intitulat\u0103 Dou\u0103 milenii de g\u00e2ndire despre frumos \u0219i teatru<\/em>, ce urm\u0103re\u0219te desf\u0103\u0219urarea reflec\u021biei estetice de la germin\u0103rile mitologic-poetice ale lui Hesiod, p\u00e2n\u0103 la rigorile fondatoare ale lui Baumgarten; apoi, o a doua sec\u021biune, Trei secole de g\u00e2ndire despre estetica Teatrului<\/em>, \u00een care se decanteaz\u0103 \u0219i se ordoneaz\u0103 critic traiectoria ideilor de la sistemul critic al lui Kant, p\u00e2n\u0103 la antropologia teatral\u0103 propus\u0103 de Eugenio Barba. Astfel, drumul prin istoria reflec\u021biei estetice e ref\u0103cut cu stricte\u021be, \u00eentr-o sintez\u0103 care pune \u00een lumin\u0103 continuit\u0103\u021bile \u0219i frondele unei g\u00e2ndiri care a oscilat \u00eentre metafizic\u0103 \u0219i scen\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Prezen\u021ba termenilor \u201efrumos\u201d \u0219i \u201eestetic\u0103\u201d \u00eenc\u0103 din titlu angajeaz\u0103 autorul \u00eentr-o reflec\u021bie de ordin filosofic, \u00eentruc\u00e2t ace\u0219ti termeni, purt\u0103tori ai unei tradi\u021bii conceptuale \u00eendelungate, se cer elucida\u021bi \u00een lumina sistemelor de g\u00e2ndire care i-au articulat \u2013 de la atomismul antic la stoicism \u0219i sintezele elenistice \u2013, f\u0103r\u0103 a ocoli, desigur, nodul teoretic major pe care \u00eel constituie analizele consacrate de Platon \u0219i Aristotel, ale c\u0103ror opinii, de\u0219i divergente, au modelat decisiv c\u00e2mpul specula\u021biei estetice.<\/p>\n\n\n\n

Expunerea diacronic\u0103 a conceptelor estetice este articulat\u0103 riguros printr-un capitol central, consacrat unei examin\u0103ri comparative a modului \u00een care Schopenhauer \u0219i Nietzsche, fiecare din unghiul propriei viziuni metafizice \u0219i existen\u021biale, au problematizat frumosul \u0219i arta, contribuind astfel, \u00een registre diferite, la reconfigurarea g\u00e2ndirii estetice moderne: Aristotel va \u00eencerca s\u0103 abiliteze poezia ca mimesis; Schopenhauer face o demarca\u021bie strict\u0103 \u00eentre lumea fenomenal\u0103 \u0219i cea noumenal\u0103, iar Nietzsche prive\u0219te arta ca pe o \u00eenflorire a vie\u021bii, ca pe o \u201eevadare din realitate. Printr-un act de transcendere, artistul dob\u00e2nde\u0219te viziunea frumosului din realitatea brut\u0103. Existen\u021ba nu va fi suportat\u0103 dec\u00e2t ca fenomen estetic – avem arta spre a putea s\u0103 evit\u0103m pieirea prin adev\u0103r\u201d (Evolu\u021bia ideii pe traseul: Aristotel – Schopenhauer \u2013 Nietzsche<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te Antichitatea latin\u0103, comprehensiunea frumosului este mediat\u0103 prin figura lui Horatius, ale c\u0103rui medita\u021bii, extrase din Ars poetica<\/em>, alc\u0103tuiesc un reper fundamental \u00een articularea principiilor estetice ale epocii. \u00cen Evul Mediu, problematica frumosului este reluat\u0103 \u00een alt orizont spiritual, prin contribu\u021biile lui Aelius Donatus \u0219i, mai ales, ale lui Toma din Aquino, a c\u0103rui g\u00e2ndire teologic\u0103 integreaz\u0103 dimensiunea estetic\u0103 \u00eentr-o viziune cre\u0219tin\u0103 a ordinii \u0219i armoniei. Rena\u0219terea, perioad\u0103 de eflorescen\u021b\u0103 artistic\u0103 \u0219i de redescoperire a valorilor greco-latine, multiplic\u0103 unghiurile de abordare: concep\u021biile despre teatru \u0219i frumos ale lui Shakespeare, Lope de Vega \u0219i Lodovico Castelvetro reflect\u0103 o ampl\u0103 diversificare a sensibilit\u0103\u021bii estetice, ancorat\u0103 \u00eentr-un re\u00eennoit respect pentru canoanele clasicit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Racine, Moli\u00e8re \u0219i Corneille \u00ee\u0219i \u00eenscriu crea\u021bia \u00een orizontul unui canon riguros, supun\u00e2ndu-se deliberat normelor clasice, nu din constr\u00e2ngere, ci din convingere estetic\u0103, justificat\u0103 printr-un amplu aparat teoretic. Corneille, \u00een special, define\u0219te at\u00e2t condi\u021biile interne ale tragediei, c\u00e2t \u0219i natura poemului dramatic, \u00een Discursuri<\/em>. Din acest corpus normativ, Corneliu Dumitriu extrage cu pasajele care trateaz\u0103 diferen\u021bele dintre verosimil \u0219i necesar, urm\u0103rind, printr-o lectur\u0103 atent\u0103, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mecanismele intime ale construc\u021biei tragice. Iluminismul este ilustrat printr-o antologie comentat\u0103, alc\u0103tuit\u0103 pe marginea unor extrase din opera lui Voltaire, \u00een special din capitolul Teatrul \u00een viziunea lui Voltaire<\/em>, unde se contureaz\u0103 nu doar concep\u021bia sa despre func\u021bia social\u0103 a spectacolului dramatic, ci \u0219i idealul unui teatru angajat \u00een slujba ra\u021biunii \u0219i a spiritului critic. \u00cen paralel, este evocat Schiller, ale c\u0103rui \u00eencerc\u0103ri de a \u00eennobila teatrul poetic prin tensiunea dintre idee \u0219i expresie r\u0103m\u00e2n decisive pentru o \u00een\u021belegere modern\u0103 a artei dramatice. Sec\u021biunea se \u00eencheie cu un Studiu despre arta tragic\u0103<\/em>, \u00een care sunt sintetizate direc\u021biile majore ale reflec\u021biei estetice asupra tragediei, v\u0103zut\u0103 ca form\u0103 suprem\u0103 de reprezentare a destinului uman: \u201eCeea ce distinge tragedia de celelalte genuri este raportul dintre form\u0103 \u0219i scop, adic\u0103 modul \u00een care ea \u00ee\u0219i trateaz\u0103 obiectul \u00een vederea atingerii scopului \u0219i modul \u00een care-\u0219i atinge scopul prin obiectul ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o lume a spectacolului dominat\u0103 de efemer \u0219i improviza\u021bie, aceast\u0103 lucrare semnat\u0103 de Corneliu Dumitriu redeschide o ax\u0103 de verticalitate: o \u00eentoarcere la ideile fondatoare, f\u0103r\u0103 a ignora tensiunile \u0219i frondele care au modelat devenirile moderne ale artei. De la Hesiod \u0219i Aristotel, p\u00e2n\u0103 la Nietzsche, Voltaire \u0219i Barba, Dumitriu urze\u0219te o re\u021bea de idei care configureaz\u0103 nu doar istoria unui gen, ci \u0219i drama con\u0219tiin\u021bei estetice europene.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un moment c\u00e2nd teatrul, ca form\u0103 privilegiat\u0103 de manifestare a frumosului \u00een art\u0103, se afl\u0103, \u00een contemporaneitate, la o r\u0103scruce \u00een privin\u021ba formulelor sale de reprezentare pe scen\u0103, Corneliu Dumitriu public\u0103 lucrarea O istorie a g\u00e2ndirii despre frumos \u0219i a esteticii teatrului (Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2024). \u00censcris\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie de cercetare care oscileaz\u0103 … Continu\u0103 lectura O estetic\u0103 a teatrului de la origini la contemporaneitate<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12412"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12415,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12412\/revisions\/12415"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}