{"id":12684,"date":"2025-09-12T14:47:21","date_gmt":"2025-09-12T14:47:21","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=12684"},"modified":"2025-09-12T18:30:31","modified_gmt":"2025-09-12T18:30:31","slug":"pe-fibra-textului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/09\/12\/pe-fibra-textului\/","title":{"rendered":"Lecturi \u0219i interpret\u0103ri"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cenc\u0103 de la nivelul titlului, Pe fibra textului. 30 de lecturi complice<\/em> (Editura Universit\u0103\u021bii \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d, Suceava, 2025), cea mai recent\u0103 lucrare a Elenei-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc, se observ\u0103 op\u021biunea metodologic\u0103 a autoarei: aceea a unei critici imanente, bazate pe lectura aplicat\u0103 din interiorul textului \u0219i pe investigarea direct\u0103 a structurilor sale constitutive \u2013 metod\u0103 care, \u00een registru colocvial, s-ar putea defini drept lectur\u0103 efectuat\u0103 \u00abcu creionul \u00een m\u00e2n\u0103\u00bb. \u00cenc\u0103 din primul capitol, care se apleac\u0103 asupra romanului Un secol de cea\u021b\u0103<\/em> de Matei Vi\u0219niec, se las\u0103 \u00eentre\u00adv\u0103zut\u0103 acea atitudine de lectur\u0103 care, dincolo de analiza punctual\u0103 a textului, caut\u0103 s\u0103 surprind\u0103 vibra\u021bia secret\u0103 a operei, iar \u00een acest efort de p\u0103trundere demersul critic se \u00eenrude\u0219te cu voca\u021bia comparatistului care, privindu-\u0219i obiectul de studiu, \u00eel a\u0219az\u0103 deopotriv\u0103 \u00een contextul tradi\u021biei \u0219i \u00een dialogul larg al spiritului european: \u201eDac\u0103 pentru prima parte a romanului Matei Vi\u0219niec a ales o nara\u021biune clasic\u0103, \u00een partea a doua (R\u0103ul are \u00eentotdeauna un frate geam\u0103n) a optat pentru formula romanului epistolar. Este vorba despre coresponden\u021ba purtat\u0103 la \u00eenceputul pandemiei de Mathieu, scriitor de origine rom\u00e2n\u0103 stabilit la Paris, so\u021bul lui Nathalie (Fiica cea mic\u0103 a cuplului Emilia \u2013 Vincent) cu prietenul lui, Georges, universitar cu viziune politic\u0103 de st\u00e2nga, editorialist, prietenul francez cel mai pasionat de Rom\u00e2nia\u201d. Simona Modreanu public\u0103 la editura Unicit\u00e9<\/em>din Sant-Chenon (Fran\u021ba) amplul eseu Cioran ou la chance de l\u2019<\/em>\u00e9<\/em>chec \/ <\/em>Cioran sau norocul ne\u00eemplinirii<\/em> (edi\u021bie bilingv\u0103, francez\u0103 rom\u00e2n\u0103, \u00een traducerea autoarei): \u201emaestr\u0103 a defini\u021biei, universitara ie\u0219ean\u0103 contureaz\u0103 cu precizie portretul intelectual al autorului n\u0103scut la R\u0103\u0219inari\u201d; \u201eeseista constat\u0103 c\u0103, asemenea lui Gide, Cioran \u00aba scris un caiet de exerci\u021bii unde aceea\u0219i formul\u0103 este uneori reluat\u0103 de trei sau patru ori, \u00eenainte de a ajunge la forma percutant\u0103 pe care o g\u0103sim \u00een c\u0103r\u021bile sale\u00bb\u201d; alt\u0103 tem\u0103 \u201ece sub\u00eentinde textele cioraniene este rela\u021bia complicat\u0103 cu Rom\u00e2nia. Simona Modreanu subliniaz\u0103 acea diabolizare a contextului istoric \u0219i geografic rom\u00e2nesc, Cioran fiind obsedat de originile sale orientale, de ideea unui destin blestemat al poporului s\u0103u\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu aceea\u0219i rigoare \u0219i aten\u021bie critic\u0103 este examinat\u0103 \u0219i lucrarea lui Cezar Stratan, Cern\u0103u\u021bi, acum un veac<\/em>, text care, de\u0219i nu apar\u021bine \u00een sens strict literaturii de fic\u021biune, este integrat demersului exegetic prin prisma caracterului s\u0103u compozit, motiv pentru care autoarea \u00eel calific\u0103 drept \u201eo carte mozaic\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Alt popas al itinerarului critic \u00eel constituie crea\u021bia liric\u0103 a lui Constantin Severin, unde cititoarea atent\u0103 descifreaz\u0103 acea rar\u0103 confluen\u021b\u0103 a artelor, prin care poezia, pictura \u0219i muzica \u00ee\u0219i dau \u00eent\u00e2lnire \u00eentr-un registru comun, transfigurat \u00een versuri solare, purt\u00e2nd amprenta unei sinestezii care nu mai este simplu procedeu de expresie, ci adev\u0103rat\u0103 voca\u021bie de a g\u00e2ndi lumea \u00een multiplicitatea limbajelor ei: \u201eAutorul a compus aceste poeme revizit\u00e2nd p\u00e2nzele unor pictori cu care este \u00eengem\u0103nat spiritual. Yves Klein, Francis Bacon, Ion \u021auculescu, Frida Kahlo, Giorgio de Chirico, Wassily Kandinsky, Paul Klee, Pablo Picasso, Georgia O\u2019Keefe, Henri Matisse, Kazimir Malevich, Tamara de Lempicka, Piet Mondrian, Salvador Dali, Edvard Munch, Joan Miro, Remedios Varo, Andy Warhol, Jackson Pollok \u2013 iat\u0103 c\u00e2\u021biva dintre cei mai reprezentativi pictori ai secolului trecut, a c\u0103ror rela\u021bie cu forma \u0219i culoarea, cu universul, cu ceilal\u021bi, cu ei \u00een\u0219i\u0219i constituie linia directoare a propriei reflec\u021bii a pictorului \u0219i poetului bucovinean\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Elena-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc abordeaz\u0103 \u0219i o tematic\u0103 de actualitate \u2013 condi\u021bia femeii \u00een lumea contemporan\u0103 \u2013 prin intermediul analizei romanului Bigama<\/em> de Felicia Mihali, oper\u0103 \u00een care problematicile identitare sunt reliefate cu fine\u021be interpretativ\u0103: \u201eConstruit \u00een jurul unei istorii de via\u021b\u0103 narat\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i, romanul Bigama<\/em> (Editura Vremea, 2022) aduce \u00een prim-plan metropola francofon\u0103 Montreal, \u00een care protagonista (o scriitoare talentat\u0103, frumoas\u0103, \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103) \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 un loc al\u0103turi de so\u021bul ei, Aron\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre lucr\u0103rile de critic\u0103 literar\u0103 asupra c\u0103rora se opre\u0219te lectura, se disting c\u00e2teva titluri semnate de Vasile Popovici \u2013 Punctul sensibil. De la Eminescu la Mircea C\u0103rt\u0103rescu<\/em> ori Eminescu, imersiunea \u00een oglind\u0103<\/em> \u2013, volume din care Elena-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc re\u021bine \u0219i acele pasaje relative la acel noroc al descoperirii care \u00eenso\u021be\u0219te uneori pe istoricul literar \u0219i care, dincolo de erudi\u021bia metodelor, confer\u0103 cercet\u0103rii nu numai vibra\u021bia autentic\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii cu documentul, ci \u0219i emo\u021bia particip\u0103rii la destinul viu al unei culturi: \u201eO alt\u0103 incursiune \u00een istoria literar\u0103 a secolului XX este capitolul Mihail Sebastian \u2013 scrisori c\u0103tre Nadia<\/em>. Hazardul i-a scos \u00een cale consulului rom\u00e2n (Vasile Popovici, n.m.) la Marsilia din anii 2000 o compatrioat\u0103 exilat\u0103 \u00een Occident \u00een adolescen\u021b\u0103, \u00een anii 40. Distinsa doamn\u0103 i-a \u00eencredin\u021bat coresponden\u021ba ei cu autorul Jocului de-a vacan\u021ba<\/em>, pies\u0103 care a cucerit-o \u00een iulie 1940, c\u00e2nd i-a scris lui Sebastian prima scrisoare, notat\u0103 de acesta \u00een Jurnal<\/em>. Cele 12 misive ale scriitorului rom\u00e2n c\u0103tre admiratoarea lui foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 arat\u0103 nevoia de comunicare a unui intelectual evreu ostracizat, dar \u0219i angoasa declan\u0219at\u0103 de antisemitismul din acei ani\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Interesat\u0103 s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 aria de adresare \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor unui public c\u00e2t mai eterogen, Elena-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc nu se limiteaz\u0103 la strictul c\u00e2mp al literaturii, ci \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia \u0219i c\u0103tre lucr\u0103ri care apar\u021bin altor domenii ale culturii, convins\u0103 c\u0103 spiritul critic nu poate r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis \u00eentr-un singur hotar disciplinar. Vizeaz\u0103 astfel volume de literatur\u0103 comparat\u0103, eseuri de istorie, studii de sociologie \u0219i psihologie, dar \u0219i cercet\u0103ri interdisciplinare care permit cititorului s\u0103 observe conexiunile subtile dintre texte, contexte \u0219i idei. Prin aceast\u0103 deschidere, autoarea le situeaz\u0103 \u00eentr-un cadru mai larg, capabil s\u0103 le eviden\u021bieze relevan\u021ba social\u0103, intelectual\u0103 \u0219i cultural\u0103: Sf\u00e2nta M\u0103n\u0103stire Vorone\u021b. Trei decenii de la re\u00eenfiin\u021bare<\/em> de Elena Simionovici \u2013 \u201etalentat\u0103 portretist\u0103 \u0219i povestitoare\u201d, Vie\u021bi imaginare<\/em> de Marcel Schwob, volum tradus, adnotat \u0219i comentat de Gabriela \u0219i Constantin Ab\u0103lu\u021b\u0103, Voci din exil: alte polemici de tranzi\u021bie<\/em> de Adrian Dinu Rachieru (\u201esociolog \u0219i critic literar timi\u0219orean\u201d care \u201eabordeaz\u0103 tragismul exilului \u0219i situa\u021bia existen\u021bial\u0103 a unor mari autori de origine rom\u00e2n\u0103 care \u2013 p\u0103r\u0103sindu-\u0219i \u021bara \u00een condi\u021biile istorice dificile ale secolului trecut \u2013 au fost \u00eenregimenta\u021bi \u00een alte culturi, devenind valori de rang universal\u201d), R\u0103d\u0103cini. Maicile neamului nostru<\/em>, album apar\u021bin\u00e2nd fotografului Sorin Oni\u0219or, un \u201evr\u0103jitor al imaginii, doctorand al Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara dup\u0103 masteratul Romanitatea oriental\u0103\u201d). \u00cen aceea\u0219i categorie a manifest\u0103rilor<\/strong> aflate la hotarul literaturii, se \u00eenscrie \u0219i \u201ecel mai recent album de fotografii al lui R\u0103zvan Voiculescu, Buc\u0103t\u0103ria hoinar\u0103 se preg\u0103te\u0219te de plecare<\/em>. Wonders of Cooking. Tasting the Last Cource?<\/em> (Ed. O-T-R-A-Z, Bucure\u0219ti, 2022). C\u00e2\u021bi dintre descenden\u021bii no\u0219tri vor mai sim\u021bi gustul turtelor pe vatr\u0103, al chiftelelor cu m\u0103rar pr\u0103jite \u00een gr\u0103sime, al pl\u0103cintelor rumene scoase din cuptor? Trebuie s\u0103 fii realmente \u00eendr\u0103gostit de acest mod de via\u021b\u0103 pur, netrucat \u2013 a\u0219a cum este artistul bucure\u0219tean \u2013 ca s\u0103 \u021bii neap\u0103rat s\u0103-l nemure\u0219ti prin imagine\u201d. Copiii din tren coboar\u0103 la prima<\/em> este cartea recent\u0103 a medicului Florentin Haidamac, ap\u0103rut\u0103 cu sprijinul scriitorului Tiberiu Avram \u0219i \u00eent\u00e2mpinat\u0103, pe bun\u0103 dreptate, ca un \u201e adev\u0103rat manual de supravie\u021buire\u201d (\u201eSitua\u021bia copiilor din fostele orfelinate comuniste a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie o problem\u0103 complex\u0103, cu un puternic impact asupra societ\u0103\u021bii actuale\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Prin Pe fibra textului. 30 de lecturi complice<\/em>, Elena-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc \u00ee\u0219i confirm\u0103 voca\u021bia critic\u0103 deopotriv\u0103 analitic\u0103 \u0219i comprehensiv\u0103, capabil\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een ad\u00e2ncimea textului literar, f\u0103r\u0103 a pierde din vedere liniile de for\u021b\u0103 ale \u00eentregului. Este o carte care impune at\u00e2t prin rigoare, c\u00e2t \u0219i prin rafinamentul expresiei.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenc\u0103 de la nivelul titlului, Pe fibra textului. 30 de lecturi complice (Editura Universit\u0103\u021bii \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d, Suceava, 2025), cea mai recent\u0103 lucrare a Elenei-Br\u00e2ndu\u0219a Steiciuc, se observ\u0103 op\u021biunea metodologic\u0103 a autoarei: aceea a unei critici imanente, bazate pe lectura aplicat\u0103 din interiorul textului \u0219i pe investigarea direct\u0103 a structurilor sale constitutive \u2013 metod\u0103 care, … Continu\u0103 lectura Lecturi \u0219i interpret\u0103ri<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12684"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12689,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12684\/revisions\/12689"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}