{"id":12691,"date":"2025-09-13T13:30:04","date_gmt":"2025-09-13T13:30:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=12691"},"modified":"2025-09-13T14:57:40","modified_gmt":"2025-09-13T14:57:40","slug":"paradoxul-sacrului-in-lumea-contemporana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/09\/13\/paradoxul-sacrului-in-lumea-contemporana\/","title":{"rendered":"Paradoxul sacrului \u00een lumea contemporan\u0103"},"content":{"rendered":"\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"666\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-666x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-12693\" srcset=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-666x1024.jpg 666w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-195x300.jpg 195w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-768x1181.jpg 768w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-999x1536.jpg 999w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-1332x2048.jpg 1332w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/1757770292064-scaled.jpg 1664w\" sizes=\"auto, (max-width: 666px) 100vw, 666px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen deschiderea lucr\u0103rii sale, <em>Secularizarea \u0219i camufl\u0103rile sacrului<\/em> (Editura POLIROM, 2025), Nicu Gavrilu\u021b\u0103 a\u0219az\u0103 \u00een fa\u021ba cititorului patru ipoteze de lucru privind procesul seculariz\u0103rii \u2013 acea expresie laic\u0103 a vie\u021bii biserice\u0219ti care, \u00een felul ei paradoxal, se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba materialismului social. Prima dintre aceste teorii \u00een\u021belege secularizarea ca pe o confruntare surd\u0103 \u00eentre institu\u021bia eclezial\u0103 \u0219i corpul societ\u0103\u021bii, \u00een vreme ce a doua o reduce la o dialectic\u0103 a cererii \u0219i ofertei pe pia\u021ba religioas\u0103. Cea de-a treia interpretare o leag\u0103 organic de dinamica modernit\u0103\u021bii, iar ultima o consider\u0103 un fenomen complex, pluristratificat, desf\u0103\u0219urat sub semnul interconexiunilor sociale multiple. Acestea fac parte din primul capitol al lucr\u0103rii, \u00eembog\u0103\u021bit de analiza semantic\u0103 a termenului \u201esecularizare\u201d: \u201eTermenul clasic \u00absaeculum\u00bb a dat conceptul modern de secularizare. (&#8230;) Ast\u0103zi, sensul predominant social al seculariz\u0103rii este clar \u0219i profund surprins de patriarhul Daniel: este vorba despre ceea ce numim \u00abautoafirmare a omului \u00een absen\u021ba lui Dumnezeu, fapt care produce adesea \u00een suflete vid spiritual, fragmentare \u0219i \u00eensingurare\u00bb. Secularismul, \u00een schimb, este \u00een\u021beles ca \u00abstare de spirit ce se caracterizeaz\u0103 prin autoafirmarea agresiv\u0103 a omului \u00een raport cu Dumnezeu \u0219i cu lumea\u00bb. Aceast\u0103 afirmare agresiv\u0103 a omului \u00een raport cu alteritatea \u0219i cu transcenden\u021ba o surprinde foarte bine \u0219i Cassian Maria Spiridon\u201d, \u00een lucrarea <em>Lumea \u0219i p\u0103catele ei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen a doua parte a studiului, <em>Secularizarea \u0219i privatizarea vie\u021bii religioase<\/em>, autorul se angajeaz\u0103 \u00eentr-o compara\u021bie subtil\u0103 \u0219i riguroas\u0103 \u00eentre procesul seculariz\u0103rii la scar\u0103 global\u0103 \u0219i manifest\u0103rile specifice pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, eviden\u021biind diferen\u021bele de ritm \u0219i intensitate, precum \u0219i particularit\u0103\u021bile culturale, istorice \u0219i sociale care confer\u0103 fenomenului o nuan\u021b\u0103 local\u0103 inconfundabil\u0103: \u201e\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een lumea monahismului rom\u00e2nesc, secularizarea ia \u0219i alte chipuri. Este vorba, printre altele, despre anumite compromisuri cu lumea laic\u0103, cum ar fi turismul bisericesc deghizat \u00een retrageri spirituale, cum spun francezii, produc\u021bie \u00abbio-eco\u00bb v\u0103dit comercial\u0103, schimb\u0103ri \u00een structura de autoritate intern\u0103 etc. La limit\u0103, m\u0103n\u0103stirile se transform\u0103 \u00een obiective turistice, de patrimoniu sau \u00een centre de \u00abdetoxifiere spiritual\u0103\u00bb, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Occident\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe l\u00e2ng\u0103 procesul de secularizare, se manifest\u0103 \u0219i fenomenul de \u201edesecularizare\u201d, cum remarc\u0103 Nicu Gavrilu\u021b\u0103 \u00een capitolul urm\u0103tor \u2013 <em>Desecularizare \u0219i pluralism<\/em>. Fenomenul surprinde prin paradox: marile religii ale lumii nu sunt niciodat\u0103 perimate, vetuste sau anacronice; dimpotriv\u0103, ele continu\u0103 s\u0103 ofere sens existen\u021bei, s\u0103 structureze experien\u021ba uman\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenscrie individul \u00eentr-un orizont mai larg de semnifica\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Deosebit de fluid \u0219i mobil se contureaz\u0103 capitolul al patrulea, <em>Sacrul \u2013 element consubstan\u021bial condi\u021biei umane<\/em>, \u00een care autorul propune o redefinire a sacrului \u0219i reexamineaz\u0103 eticheta de <em>homo religiosus<\/em>. Sacrul, \u00een aceast\u0103 cheie, dob\u00e2nde\u0219te multiple fa\u021bete: tr\u0103it ca mister, ecologizat, purt\u00e2nd o fascina\u021bie care \u00eel face incomparabil \u0219i manifest\u00e2nd \u201emajestatea celui cu totul altfel\u201d, dincolo de ceea ce poate fi captat, cuprins sau definit de cunoa\u0219terea obi\u0219nuit\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Partea a cincea, <em>Camufl\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103ri ale sacrului \u00een cultura de mas\u0103<\/em>, se sprijin\u0103 pe principiul c\u0103 orice efect presupune o cauz\u0103. Ultimele dou\u0103 sec\u021biuni ale capitolului coboar\u0103 de la nivelul abstractului la cel al vie\u021bii concrete. Carnavalul de la Vene\u021bia este analizat ca o expresie exuberant\u0103 a sacrului colectiv (\u201edin punct de vedere istoric, \u00eenceputul acestei s\u0103rb\u0103tori este plasat \u00een secolul al XII-lea, \u00een plin Ev Mediu\u201d). Sacralitatea s\u0103rb\u0103torilor \u00een dou\u0103 sate maramure\u0219ene, B\u0103iu\u021b \u0219i Str\u00e2mbu-B\u0103iu\u021b, este prezentat\u0103 ca un exerci\u021biu continuu de punere \u00een scen\u0103 a sensurilor \u0219i ritualurilor care dau coeren\u021b\u0103 comunit\u0103\u021bii \u0219i individului deopotriv\u0103: \u201etoaca de lemn este folosit\u0103 ast\u0103zi \u00een cre\u0219tinismul ortodox pentru a anun\u021ba \u00eenceputul unei noi zile, cu momentele ei liturgice, \u0219i pentru a-i chema pe credincio\u0219i la rug\u0103ciune. \u00cen toate ipostazele, sunetul produs de toaca de lemn are reverbera\u021bii cosmice\u201d; \u201einteresant\u0103 este \u0219i simbolistica local\u0103 a paltinului ca lemn preferat din care se face toaca. \u00cen \u021binutul p\u0103durilor de fag \u0219i de brad, semnifica\u021biile magice ale paltinului se oculteaz\u0103 \u00een favoarea conota\u021biilor estetice \u0219i farmaceutice ale acestui arbore fascinant din dendrometria mitic\u0103 \u0219i religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sacrul, c\u00e2nd se ascunde sub fa\u021bada politicii, se infiltreaz\u0103 \u00een tehnologii sau este deturnat prin strategii electorale, \u00ee\u0219i dezv\u0103luie sensurile \u00een moduri nea\u0219teptate; aceasta constituie, \u00een esen\u021b\u0103, subiectul ultimului capitol, <em>Camufl\u0103rile sacrului \u00een politic\u0103, crize, tehnologii \u0219i noi ideologii<\/em>, invit\u00e2nd cititorul s\u0103 reflecteze asupra modurilor \u00een care dimensiunea celor sfinte se adapteaz\u0103, se mascheaz\u0103 \u0219i continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze chiar \u0219i cele mai laice sfere ale existen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Studiul confirm\u0103 c\u0103 secularizarea nu este doar un proces de laicizare a vie\u021bii religioase, ci un fenomen multidimensional, aflat \u00eentr-o interac\u021biune constant\u0103 cu modernitatea, economia, cultura \u0219i structurile sociale. Compar\u00e2nd secularizarea global\u0103 cu cea rom\u00e2neasc\u0103, lucrarea subliniaz\u0103 cum contextul istoric, cultural \u0219i social modeleaz\u0103 modul \u00een care oamenii percep \u0219i tr\u0103iesc leg\u0103tura cu divinitatea. Exemplele de la carnavalul de la Vene\u021bia \u0219i s\u0103rb\u0103torile maramure\u0219ene arat\u0103 c\u0103 sacrul nu este doar un concept abstract, ci o prezen\u021b\u0103 vie \u00een experien\u021ba colectiv\u0103, capabil\u0103 s\u0103 organizeze comunitatea \u0219i s\u0103 genereze sens.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cartea lui Nicu Gavrilu\u021b\u0103 ofer\u0103 un cadru de reflec\u021bie asupra felului \u00een care sacrul \u0219i secularizarea se influen\u021beaz\u0103 reciproc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen deschiderea lucr\u0103rii sale, Secularizarea \u0219i camufl\u0103rile sacrului (Editura POLIROM, 2025), Nicu Gavrilu\u021b\u0103 a\u0219az\u0103 \u00een fa\u021ba cititorului patru ipoteze de lucru privind procesul seculariz\u0103rii \u2013 acea expresie laic\u0103 a vie\u021bii biserice\u0219ti care, \u00een felul ei paradoxal, se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba materialismului social. Prima dintre aceste teorii \u00een\u021belege secularizarea ca pe o confruntare surd\u0103 \u00eentre &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/09\/13\/paradoxul-sacrului-in-lumea-contemporana\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Paradoxul sacrului \u00een lumea contemporan\u0103<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12691","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12691"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12695,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12691\/revisions\/12695"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}