{"id":12808,"date":"2025-10-04T17:28:52","date_gmt":"2025-10-04T17:28:52","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=12808"},"modified":"2025-10-04T17:28:52","modified_gmt":"2025-10-04T17:28:52","slug":"cronica-de-carte-in-lucru-24","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/10\/04\/cronica-de-carte-in-lucru-24\/","title":{"rendered":"Cronic\u0103 de carte \u00een lucru"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>R\u00e2s, lacrimi. T\u0103ceri&#8230;<\/em> (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2024), cea mai recent\u0103 carte a lui <strong>Alexa Visarion<\/strong>, cineast \u0219i regizor \u201ecare s-a impus \u00een ultimii ani ca un scriitor devotat teatrului\u201d (George Banu, \u00een prezentare pe coperta a IV-a), \u00ee\u0219i dezv\u0103luie, \u00eenc\u0103 din primele pagini, filonul unei medita\u021bii care aminte\u0219te de volumul lui <strong>Octavian Paler, <\/strong><em>Un muzeu \u00een labirint<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un prim temei al apropierii dintre cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi se afl\u0103 \u00een <strong>preeminen\u021ba acordat\u0103 experien\u021bei estetice<\/strong>. Alexa Visarion \u00ee\u0219i deschide volumul evoc\u00e2nd emo\u021bia direct\u0103, nemijlocit\u0103, pe care i-au trezit-o lucr\u0103rile lui <strong>Pieter Bruegel cel B\u0103tr\u00e2n<\/strong>, a\u0219a cum i s-au relevat printr-un album de art\u0103. Punctul s\u0103u de plecare este <strong>vibra\u021bia sufleteasc\u0103 \u00een fa\u021ba imaginii<\/strong>, acel contact ini\u021bial \u0219i viu din care izvor\u0103\u0219te adev\u0103rata reflec\u021bie critic\u0103. De aici, medita\u021bia autorului se prelunge\u0219te c\u0103tre problema <strong>destinului artei<\/strong> \u0219i c\u0103tre rolul pe care <strong>contemplarea operei<\/strong> \u00eel are \u00een alc\u0103tuirea \u0219i maturizarea unei <strong>con\u0219tiin\u021be culturale<\/strong>: \u201ePrivesc un album <strong>Pieter Bruegel cel B\u0103tr\u00e2n. L-am cump\u0103rat demult, de la un bookstore din New York, de pe Astor Street. \u00cel deschid ca pe o tain\u0103 veche&#8230; Curg prin fa\u021ba ochilor \u00een\u021belesurile lumii. Candele de \u00een\u021belepciune. P\u0103trundere \u0219i revela\u021bii \u00een ghiocul destinului uman. \u0218i dintr-odat\u0103 simt prezen\u021ba lumii noastre de ast\u0103zi. Lume oarb\u0103 ce poate fi citit\u0103 \u00een <em>C\u0103derea sau pr\u0103bu\u0219irea orbilor<\/em>, lucrare pe care am v\u0103zut-o \u00een 1974 \u00een Neapole, \u00een Muzeul Na\u021bional. Tempera pe p\u00e2nz\u0103, 80&#215;154 cm, jos \u00een st\u00e2nga semnat \u0219i datat: Bruegel, MDLXVIII. Autenticitatea semn\u0103turii \u0219i paternitatea tabloului n-au fost niciodat\u0103 contestate. Desene preg\u0103titoare pentru aceast\u0103 capodoper\u0103 nu se cunosc p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\u201d.&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Eseul <em>A fi poporul lui Eminescu<\/em>, al doilea text al sec\u021biunii inaugurale, intitulate <em>Printre cuvinte<\/em>, este \u00eentemeiat pe o m\u0103rturisire a lui <strong>N. Steinhardt: \u201e\u00cel iubesc pe Eminescu. Ziua de 15 Ianuarie e pentru mine zi sf\u00e2nt\u0103, nu uit, c\u00e2nd sunt la Bucure\u0219ti, s\u0103 depun \u0219i eu o coroan\u0103 de flori la statuia din fa\u021ba Ateneului, opera sculptorului Gh. Anghel. Am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i predat euforic multe poezii eminesciene la Jilava, Gherla \u0219i Dej\u201d. Alexa<\/strong> Visarion deschide un c\u00e2mp de reflec\u021bie dublu: asupra poetului na\u021bional \u0219i asupra rela\u021biei dintre Eminescu \u0219i popor. Sprijinul teoretic \u00eel g\u0103se\u0219te \u00een g\u00e2ndirea lui <strong>Lucian Blaga<\/strong>, \u00eendeosebi \u00een ideile formulate \u00een <em>Trilogia culturii<\/em>, acolo unde, \u00een <em>Spa\u021biul mioritic<\/em>, Blaga define\u0219te matricea stilistic\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti oferind un cadru de \u00een\u021belegere pentru universul poetic eminescian \u0219i pentru felul \u00een care acesta a fost asimilat de con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Capitolul <em>Spectacolul din g\u00e2nduri<\/em> se opre\u0219te asupra miturilor \u0219i asupra rostului lor formator: \u201eMircea Eliade arat\u0103 c\u0103 miturile au func\u021bia de a readuce \u00een prezent \u00eent\u00e2mpl\u0103ri exemplare din trecut ale unor eroi exemplari care evoca\u021bi \u0219i c\u0103rora li se imit\u0103 gesturile fondatoare dau celor ce fac acestea realitate, plenitudine, plenitudinea pe care o au avut-o fiin\u021bele \u00een acel spa\u021biu \u2013 timp, numit de savantul istoric al religiilor illo tempore\u201d. \u00cen acela\u0219i orizont de g\u00e2ndire, Constantin Noica a v\u0103zut, odinioar\u0103, \u00een ansamblul br\u00e2ncu\u0219ian de la T\u00e2rgu Jiu at\u00e2t o realizare de art\u0103 modern\u0103, c\u00e2t \u0219i o adev\u0103rat\u0103 poveste a \u00eenceputurilor, un mit al \u00eentemeierii prin care se re\u00eennoad\u0103 firul originar al spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Prin compara\u021bie, vidul \u201esufletesc al citadinilor de azi\u201d este semnul unei epoci despuiate de legendele ei \u00eentemeietoare, al unei lumi care \u0219i-a pierdut, odat\u0103 cu sim\u021bul sacrului, puterea de a se reg\u0103si pe sine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>R\u00e2s, lacrimi. T\u0103ceri&#8230; (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2024), cea mai recent\u0103 carte a lui Alexa Visarion, cineast \u0219i regizor \u201ecare s-a impus \u00een ultimii ani ca un scriitor devotat teatrului\u201d (George Banu, \u00een prezentare pe coperta a IV-a), \u00ee\u0219i dezv\u0103luie, \u00eenc\u0103 din primele pagini, filonul unei medita\u021bii care aminte\u0219te de volumul lui Octavian Paler, Un muzeu &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/10\/04\/cronica-de-carte-in-lucru-24\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">Cronic\u0103 de carte \u00een lucru<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-12808","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12808","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12808"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12808\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12809,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12808\/revisions\/12809"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12808"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12808"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12808"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}