{"id":13320,"date":"2025-12-30T20:25:19","date_gmt":"2025-12-30T20:25:19","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13320"},"modified":"2025-12-31T08:06:56","modified_gmt":"2025-12-31T08:06:56","slug":"arhetipul-vetrei-si-memoria-ludica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2025\/12\/30\/arhetipul-vetrei-si-memoria-ludica\/","title":{"rendered":"Arhetipul vetrei \u0219i memoria ludic\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Arhetipul vetrei \u0219i memoria ludic\u0103<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

de Dan Ionescu<\/p>\n\n\n\n

Sub titlul Regele balului <\/em>(Editura PRUT, Chi\u0219in\u0103u, 2025)<\/em>, Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 materia narativ\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 de \u201eroman nonfictiv\u201d, etichet\u0103 care dezv\u0103luie imediat filonul originar al c\u0103r\u021bii: via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, trecut\u0103 prin filtrul unei con\u0219tiin\u021be care selecteaz\u0103, ordoneaz\u0103 \u0219i confer\u0103 sens. Textul se abandoneaz\u0103 fluxului biografic, dar, \u00een acela\u0219i timp, se supune unei discipline a construc\u021biei: cinci capitole, flancate strategic de un Preambul<\/em> \u0219i \u00eenchise de un Epilog<\/em>, semn c\u0103 experien\u021ba existen\u021bial\u0103 este asumat\u0103 ca materie literar\u0103 supus\u0103 formei.<\/p>\n\n\n\n

Ca manier\u0103, \u200bromanul, prezentat pe coperta a IV-a de c\u0103tre Nicolae Negru (\u201eCronica familiei B\u00e2rl\u0103deanu reflect\u0103, dintr-un unghi personal, credibil, realit\u0103\u021bile din perioada ocupa\u021biei sovietice\u201d), se \u00eenscrie \u00een canoanele modernismului analitic: nara\u021biunea se relateaz\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i, iar autoarea instituie un personaj-martor, a c\u0103rui perspectiv\u0103 subiectiv\u0103 devine unicul filtru de legitimare a lumii. Memoria involuntar\u0103 \u0219i timpul subiectiv \u2014 cuceriri definitive pe care Marcel Proust le-a impus prozei universale \u2014 devin principalele instrumente de sondare a con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Totul germineaz\u0103 dintr-un detaliu de o simplitate aproape ritualic\u0103: actul de a coase o hain\u0103. Un fir rebel, desprins din \u021bes\u0103tur\u0103, devine declan\u0219atorul unei anamneze profunde. Cu fluen\u021ba talentului, Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu reconstituie trecutul casei natale: \u201eCasa \u00een care locuiam \u00een copil\u0103rie cu p\u0103rin\u021bii \u0219i bunica dup\u0103 mam\u0103 era, pentru vremea aceea, destul de mare \u0219i impun\u0103toare. A fost construit\u0103 odat\u0103 cu biserica din sat \u0219i, dac\u0103 o raportez la un reper de civiliza\u021bie modern\u0103, constat c\u0103 era de-o seam\u0103 cu Turnul Eiffel. Aceast\u0103 asocia\u021bie mi-a dat un soi de m\u00e2ndrie inexplicabil\u0103. Ce vre\u021bi, asistase \u0219i neamul meu, acolo, \u00een c\u00e2mpia Sorocii, \u00een Estul \u00eendep\u0103rtat, \u00eentr-un fel anume, chiar dac\u0103 \u00een mod pasiv, la un act de cultur\u0103 universal\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu nu este str\u0103in\u0103 de acea vis comica<\/em> a spiritului moldav. Centralitatea simbolic\u0103 a cuptorului este evocat\u0103 ca un laitmotiv de ne\u00eendoielnic\u0103 sorginte \u00een Amintirile <\/em>lui Creang\u0103. \u00cen viziunea autoarei, cuptorul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie un simplu obiect utilitar, devenind un spa\u021biu al sacralit\u0103\u021bii intime \u0219i al magiei cotidiene. \u00cen ungherele tainice ale dulapului de dup\u0103 vatr\u0103, se reg\u0103sesc staniolurile bomboanelor de ciocolat\u0103 \u2014 firave relicve de argint ale unei copil\u0103rii edenice: \u201ePrichiciul \u00eenalt al cuptorului era tocmai bun de suport pentru cutioarele cu diferite m\u0103run\u021bi\u0219uri foarte importante, printre care cea mai valoroas\u0103 era o colec\u021bie cu h\u00e2rtiu\u021be multicolore de argint, taaare frumoase, \u00een care fuseser\u0103 \u00eenvelite c\u00e2ndva bomboanele gustoase de ciocolat\u0103, ce se topiser\u0103, vai!, incredibil de repede \u00een gura mea\u201d. \u00cens\u0103 cuptorul devine, pe r\u00e2nd, podium \u0219i altar, scena improvizat\u0103 unde viitoarea scriitoare \u00ee\u0219i exersa voca\u021bia de interpret\u0103 a melosului popular: \u201eCuptorul a fost \u0219i prima mea scen\u0103 pe care am debutat \u00een calitate de c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103. Nu aveam nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 sunt o mare vedet\u0103\u201d; \u201eVai de urechile \u0219i de r\u0103bdarea celor care mi se nimereau spectatori! Cea mai \u00eeng\u0103duitoare era, totu\u0219i, mama, dar exista \u0219i \u00een cazul ei o limit\u0103. Dac\u0103 exageram, era nevoit\u0103 s\u0103 fluture coada m\u0103turii tocmai \u00een momentul c\u00e2nd eram \u00een a\u0219teptarea aplauzelor furtunoase\u201d.   <\/p>\n\n\n\n

Nu lipsit de importan\u021b\u0103 este \u0219i rolul cuptorului de asylm<\/em> protector. \u00cen momentele de cump\u0103n\u0103 ale micilor abateri infantile, vatra se metamorfoza \u00eentr-o cetate a t\u0103cerii, locul de retragere unde copila c\u0103uta isp\u0103\u0219irea \u0219i ad\u0103postul: \u201eCuptorul era locul ideal unde m\u0103 puteam retrage dup\u0103 ce f\u0103ceam vreo boroboa\u021b\u0103 \u0219i sim\u021beam c\u0103 plute\u0219te \u00een aer pericolul de a fi pedepsit\u0103. \u0218tiam c\u0103, pentru a evita cine \u0219tie ce deznod\u0103m\u00e2nt nefast, nu era loc mai potrivit dec\u00e2t fundul cuptorului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Drumul devine receptacolul unei incursiuni mistice. Datorit\u0103 leg\u0103turilor invizibile care guverneaz\u0103 fiin\u021ba, scriitoarea recupereaz\u0103 efigia bunicii paterne, figur\u0103 de mult str\u0103mutat\u0103 \u00een regatul umbrelor, dar care subzist\u0103 \u00een structura intim\u0103 a nepoatei prin for\u021ba unui atavism implacabil. Comuniunea de dincolo de abis \u00ee\u0219i afl\u0103 punctul de incandescen\u021b\u0103 sub vraja muzicii lui Chopin. Notele compozitorului trezesc \u00een con\u0219tiin\u021ba scriitoarei ecourile s\u00e2ngelui ei polonez. Absen\u021ba fizic\u0103 a bunicii se preschimb\u0103 \u00eentr-o prezen\u021b\u0103 spiritual\u0103 tutelar\u0103; identitatea \u00eens\u0103\u0219i este o melopee a originilor, descifrat\u0103 prin intui\u021bie \u0219i venera\u021bie. Genealogia se mut\u0103 din registrul faptului \u00een acela al rezonan\u021bei interioare, iar trecutul devine o realitate vie, tr\u0103it\u0103 prin cultur\u0103 \u0219i muzic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Romanul Ion<\/em> al lui Liviu Rebreanu, construit pe o serioas\u0103 ciclicitate epic\u0103, func\u021bioneaz\u0103 aici ca model latent, ca o matrice narativ\u0103 care orienteaz\u0103 sensibilitatea autoarei. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, drumului \u2014 element axial al epicului \u2013 i se consacr\u0103 un capitol distinct. Realul se deschide c\u0103tre o zon\u0103 de penumbr\u0103 mistic\u0103, unde experien\u021ba se \u00eencarc\u0103 de reverbera\u021bii afective \u0219i simbolice.<\/p>\n\n\n\n

Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu realizeaz\u0103, cu o m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, o serie de portrete, dintre care chipul bunicului Anton se deta\u0219eaz\u0103 printr-o vigoare arhetipal\u0103. \u00censcriindu-se \u00een cadrele unei existen\u021be aparent riguroase \u2014 marcat\u0103 de disciplina osta\u0219ului \u00een armata \u021barist\u0103 \u0219i de urgiile Primului R\u0103zboi Mondial \u2014 personajul dep\u0103\u0219e\u0219te condi\u021bia de simplu veteran pentru a se statornici \u00een rosturile tihnite ale patronului de han: \u201eUmblat prin lumea mare \u0219i trecut prin focul Primului R\u0103zboi Mondial ca soldat \u00een armata \u021barului Nicolae, Anton a cunoscut multe despre via\u021b\u0103. \u00centors la vatr\u0103 \u0219i cutreier\u00e2nd \u021bara \u00een lung \u0219i \u00een lat ca negustor, a dat de aceast\u0103 palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt care i-a c\u0103zut cu tronc la inim\u0103\u201d; \u201eSe g\u00e2ndi s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-o afacere ce includea un han \u00eenc\u0103p\u0103tor \u0219i o c\u00e2rcium\u0103. Mai t\u00e2rziu f\u0103cu \u0219i o ghe\u021b\u0103rie, unde putea p\u0103stra proaspete produsele din carne \u0219i pe\u0219te. \u00cen timp, mai ridicase \u0219i alte, acareturi, menite s\u0103 asigure buna r\u00e2nduial\u0103 a lucrurilor pentru cei care treceau \u0219i se opreau aici, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 le ofere o \u0219edere c\u00e2t mai pl\u0103cut\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere psihologic, Anton se define\u0219te printr-o ominitudo<\/em> comunicativ\u0103, o fluen\u021b\u0103 a verbului care anim\u0103 micro-universul social de la r\u0103scrucea drumurilor. Sub aspect moral \u00eens\u0103 natura lui este una dionisiac\u0103, st\u0103p\u00e2nit\u0103 de o irepresibil\u0103 disponibilitate erotic\u0103; bunicul este un \u201eiub\u0103re\u021b\u201d care nu-\u0219i cenzureaz\u0103 pulsiunile, asum\u00e2ndu-\u0219i sentimentele cu o franche\u021be care ignor\u0103 pudoarea conven\u021bional\u0103: \u201eNego\u021bul pe care-l practica de ani \u0219i ani bunicul Anton mergea destul de bine. Doar c\u0103 nevasta lui se cam s\u0103turase s\u0103-\u0219i vad\u0103 b\u0103rbatul mereu pe drumuri, cu \u0219arabana mereu \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu marf\u0103, petrec\u00e2ndu-\u0219i nop\u021bile pe unde apuca. Asta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00eei mergea vestea de om iub\u0103re\u021b, care avea c\u00e2te o ibovnic\u0103 aproape \u00een fiecare sat unde poposea. Gurile rele ziceau c\u0103-\u0219i l\u0103sase s\u0103m\u00e2n\u021ba \u0219i peste drum de casa lor, unde una dintre copilele ce se n\u0103scuser\u0103 de cur\u00e2nd \u00eei sem\u0103na leit\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre punctele de maxim\u0103 iradiere spiritual\u0103 ale acestei cronici familiale r\u0103m\u00e2ne episodul c\u0103prioarei, o \u00eent\u00e2mplare ce gliseaz\u0103 dinspre anecdotic spre fabul\u0103. Salvat\u0103 \u0219i ocrotit\u0103 de Anton \u0219i Nadejda \u2014 martora acestei epifanii \u2014 c\u0103prioara revine, dup\u0103 o absen\u021b\u0103 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eenso\u021bit\u0103 de un c\u0103prior. Pentru bunicul Anton, aceast\u0103 \u00eentoarcere devine o prob\u0103 ontologic\u0103: el descoper\u0103, cu uimirea omului \u00een fa\u021ba miracolului, c\u0103 animalele posed\u0103 o via\u021b\u0103 afectiv\u0103 de profunzime. Aceast\u0103 lec\u021bie de umanitate, oferit\u0103 de s\u0103lb\u0103ticiune, va fi ulterior tezaurizat\u0103 \u0219i relatat\u0103 drume\u021bilor poposi\u021bi la han, transform\u00e2ndu-se dintr-o \u00eent\u00e2mplare privat\u0103 \u00eentr-o parabol\u0103 universal\u0103 a compasiunii: \u201ePeste c\u00e2teva zile, spre bucuria tuturor, c\u0103prioara s-a \u00eentors. S-a apropiat sprinten\u0103 \u0219i a intrat \u00een ograd\u0103, c\u0103ut\u00e2nd m\u00e2ng\u00e2ierea m\u00e2inilor \u0219i un c\u0103lc\u00e2i de p\u00e2ine, pe care obi\u0219nuia s\u0103-l rumege \u00een c\u0103u\u0219ul lor. Dar nu venise singur\u0103. La cap\u0103tul drumului, spre p\u0103dure, o a\u0219tepta un c\u0103prior t\u00e2n\u0103r, care nu o sc\u0103pa din ochi. Adesea tatei \u00eei pl\u0103cea s\u0103 discute despre acest caz cu prietenii s\u0103i, dar uneori \u0219i cu clien\u021bii de la c\u00e2rcium\u0103 \u0219i \u00eentotdeauna nu uita s\u0103 pomeneasc\u0103 g\u00e2ndul c\u0103 Biblia<\/em> gre\u0219e\u0219te c\u00e2nd sus\u021bine c\u0103 doar oamenii au suflet \u0219i pot avea sentimente, iar animalele nu\u201d. <\/p>\n\n\n\n

\u00ceng\u0103duindu-ne o parantez\u0103 h\u00e2tr\u0103, \u00een descenden\u021ba acelei erudi\u021bii insinuante prin care Alexandru Odobescu declara, \u00een Pseudokynegeticos<\/em>, capitolul cel mai pl\u0103cut cititorilor: acela care nu con\u021binea dec\u00e2t puncte de suspensie, am putea afirma c\u0103 unul dintre popasurile desf\u0103t\u0103toare pentru spirit r\u0103m\u00e2ne, \u00een romanul Lucre\u021biei B\u00e2rl\u0103deanu, sec\u021biunea Biografia \u00een imagini<\/em>. Este aici o iconografie a memoriei, unde paginile g\u0103zduiesc efigiile unei \u00eentregi spi\u021be: de la patriarhalul bunic Anton, p\u00e2n\u0103 la acele tulbur\u0103toare portrete care-l surprind pe tat\u0103l prozatoarei de-a lungul timpului. Suita de m\u0103rturii vizuale se \u00eencheie cu facsimilul autobiografiei \u201e(ciorn\u0103) scris\u0103 \u00een rus\u0103 de m\u00e2na lui tata (1968)\u201d. Prin acest gest scriptural, dublat de for\u021ba imaginii, se \u00eenchide cercul unei existen\u021be transmise, iar destinul individual se subsumeaz\u0103 destinului familial, pecetluit deopotriv\u0103 prin memorie, scris \u0219i chip.<\/p>\n\n\n\n

Sub titlul, de rezonan\u021b\u0103 homeric\u0103, Odiseea mea<\/em>, autoarea \u00ee\u0219i jaloneaz\u0103 propriul parcurs spre \u00eemplinire, un cursus honorum<\/em> marcat de stagii de studii \u00een Apus. Aceste pelerinaje intelectuale devin prilejul unor \u00eent\u00e2lniri providen\u021biale cu figuri de prim-plan ale vie\u021bii noastre politice \u0219i culturale, acele personalit\u0103\u021bi care, dup\u0103 amurgul anului 1990, aveau s\u0103 ocupe prosceniul istoriei noastre contemporane. \u00cen Epilog<\/em>, nara\u021biunea se repliaz\u0103 cu devo\u021biune filial\u0103 asupra \u00eensemn\u0103rilor tat\u0103lui, spirit cu preocup\u0103ri literare. Aceast\u0103 sec\u021biune recupereaz\u0103 legenda istoric\u0103 a Soroc\u0103i, satul de ba\u0219tin\u0103 unde r\u0103d\u0103cinile neamului se \u00eentretaie cu mitul. Finalul este de o viziune aproape cinematografic\u0103: printr-un gest de o teatralitate superioar\u0103, autoarea \u00eenchide caietul cu \u00eensemn\u0103rile tatei \u0219i r\u00e2de, precum el ar asista, aievea, la citirea propriilor r\u00e2nduri.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre mizele majore ale c\u0103r\u021bii const\u0103 \u00een reconcilierea dintre istorie \u0219i intimitate. Realit\u0103\u021bile dure ale ocupa\u021biei sovietice, ale r\u0103zboaielor, ale dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii \u0219i ale marginalit\u0103\u021bii sunt tratate frontal, cu accente documentare, dar \u0219i absorbite \u00een \u021bes\u0103tura unei vie\u021bi tr\u0103ite, \u00een micile ritualuri domestice, \u00een obiecte, spa\u021bii \u0219i gesturi. Istoria mare este resim\u021bit\u0103 prin vibra\u021bia existen\u021bei m\u0103runte.<\/p>\n\n\n\n

Din punct de vedere stilistic, Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu practic\u0103 un modernism temperat, bazat pe introspec\u021bie, memorie involuntar\u0103 \u0219i perspectiv\u0103 subiectiv\u0103, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00eens\u0103 \u00een narcisismul confesiunii. \u00cen jurul episoadelor cu bagaj simbolic, se coaguleaz\u0103 o viziune umanist\u0103, \u00een care empatia, compasiunea \u0219i reveren\u021ba fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2n valori centrale.<\/p>\n\n\n\n

Personajele \u2014 \u00een special bunicul Anton \u2014 sunt construite cu vitalitate: nu sunt nici idealizate, nici demonizate. Erotismul, exuberan\u021ba, spiritul comunicativ, dar \u0219i sl\u0103biciunile omene\u0219ti sunt integrate \u00eentr-o viziune f\u0103r\u0103 judecat\u0103 moralizatoare, op\u021biune care destineaz\u0103 romanului o dimensiune clasic\u0103, \u00een sensul echilibrului dintre \u00een\u021belegere \u0219i luciditate. \u00cen cele din urm\u0103, Regele balului<\/em> se impune ca un roman al identit\u0103\u021bii tr\u0103ite, \u00een care biografia individual\u0103 devine expresia unei istorii mai largi, iar trecutul este o prezen\u021b\u0103 activ\u0103, modelatoare.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arhetipul vetrei \u0219i memoria ludic\u0103 de Dan Ionescu Sub titlul Regele balului (Editura PRUT, Chi\u0219in\u0103u, 2025), Lucre\u021bia B\u00e2rl\u0103deanu \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 materia narativ\u0103 \u00eentr-o formul\u0103 de \u201eroman nonfictiv\u201d, etichet\u0103 care dezv\u0103luie imediat filonul originar al c\u0103r\u021bii: via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, trecut\u0103 prin filtrul unei con\u0219tiin\u021be care selecteaz\u0103, ordoneaz\u0103 \u0219i confer\u0103 sens. Textul se abandoneaz\u0103 fluxului biografic, dar, \u00een … Continu\u0103 lectura Arhetipul vetrei \u0219i memoria ludic\u0103<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13320","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13320"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13327,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13320\/revisions\/13327"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13320"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13320"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13320"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}