{"id":13333,"date":"2026-01-01T21:12:44","date_gmt":"2026-01-01T21:12:44","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13333"},"modified":"2026-01-02T09:32:23","modified_gmt":"2026-01-02T09:32:23","slug":"diagnoza-prezentismului-si-a-narcisismului-colectiv","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/01\/01\/diagnoza-prezentismului-si-a-narcisismului-colectiv\/","title":{"rendered":"Diagnoza prezentismului \u0219i a narcisismului colectiv"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Volumul Terorismul deghizat al corectitudinii politice<\/em> (Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2025) de Cassian Maria Spiridon reune\u0219te o serie de studii ap\u0103rute \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d (\u00eentre iulie 2023 \u0219i ianuarie 2025), demers asumat programatic de c\u0103tre autor: \u201eNu mi-am propus nici \u00een acest volum a face critic\u0103, \u00een sensul curent al cuv\u00e2ntului \u0219i nici obi\u0219nuita eseistic\u0103. Aceste articole exprim\u0103 sau \/ \u0219i afirm\u0103, cu prioritate, c\u00e2teva opinii, \u00een genere o atitudine c\u00e2t mai coerent\u0103 fa\u021b\u0103 de un eveniment, \u00eendeob\u0219te literar, ori fa\u021b\u0103 de o carte, de o personalitate, de o tem\u0103 \u00een dezbatere curent\u0103 sau referitoare la via\u021ba revistei Convorbiri literare<\/em> etc.; \u00eencerc\u00e2nd a fi o istorie \u00een desf\u0103\u0219urare a vie\u021bii publicistice \u0219i de idei, dar \u0219i a vie\u021bii literare na\u021bionale. Nu am schimbat nimic fa\u021b\u0103 de cele publicate, \u00een afara gre\u0219elilor inerente de tipar, asigur\u00e2nd astfel o fidelitate cel pu\u021bin temporar\u0103 a diverselor atitudini literare<\/em> impuse de evenimente, la care m-am str\u0103duit s\u0103 dau un r\u0103spuns\u201d (Nota autorului<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Volumul se alc\u0103tuie\u0219te din treisprezece capitole, ordonate cu o rigoare atent controlat\u0103, domenii esen\u021biale ale reflec\u021biei istorice, culturale \u0219i estetice. De la democra\u021bia atenian\u0103, evocat\u0103 ca model fondator, la narcisism, ca simptom al modernit\u0103\u021bii t\u00e2rzii, autorul urm\u0103re\u0219te liniile de for\u021b\u0103 ale civiliza\u021biei europene, surprinse at\u00e2t \u00een momentele lor constructive, c\u00e2t \u0219i \u00een derapajele radicale.<\/p>\n\n\n\n

Capitolele consacrate \u201enelimitelor exterminatoare ale nazismului \u0219i comunismului\u201d, precum \u0219i analizei utopiei comuniste, definit\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc drept \u201eun avorton al istoriei contemporane\u201d, fixeaz\u0103 cadrul unei judec\u0103\u021bi morale ferme, \u00een care ideologia este supus\u0103 verdictului istoriei. \u00cen acela\u0219i timp, paginile dedicate lui Eminescu ori portretului savantului Ioan Bogdan, filolog \u201e\u00eentre convorbiri\u0219ti\u201d, readuc \u00een prim-plan continuit\u0103\u021bile culturale \u0219i responsabilitatea memoriei intelectuale.<\/p>\n\n\n\n

Un loc aparte \u00eel ocup\u0103 examinarea fenomenului contemporan al corectitudinii politice, abordat at\u00e2t \u00een dimensiunea sa general\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een raport cu feminismul. Al\u0103turi de acestea, capitolele despre o tez\u0103 de doctorat interbelic\u0103 \u0219i despre actualitatea unui \u00eendrumar recupereaz\u0103 criteriul valorii \u00eentr-un timp predispus la relativizare.<\/p>\n\n\n\n

Reflec\u021biile de estetic\u0103 \u0219i poezie, analiza universului liric al poeziei realelor \u0219i incursiunile \u00een nota\u021biile lui G. C\u0103linescu \u00eenchid volumul sub semnul vigilen\u021bei critice.<\/p>\n\n\n\n

Remarcabil\u0103 prin anvergura tematic\u0103 \u0219i densitatea exegetic\u0103, lucrarea \u00ee\u0219i stabile\u0219te temeiul metodologic \u00een capitolul dedicat democra\u021biei ateniene, utilizat ca etalon arhetipal. Acest recurs la Antichitatea clasic\u0103 permite o evaluare riguroas\u0103 a convergen\u021belor \u0219i disparit\u0103\u021bilor dintre polisul  originar \u0219i configura\u021biile politice contemporane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen capitolul secund, Narcisismul, un<\/em> mal du si\u00e8cle contemporan<\/em>, autorul propune o analiz\u0103 comparativ\u0103 \u00eentre actuala scen\u0103 politic\u0103 \u2014 definit\u0103 printr-un narcisism sistemic \u2014 \u0219i climatul ideologic de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, perioad\u0103 invocat\u0103 prin filiera stendhalian\u0103 \u0219i interpretat\u0103 drept un \u201eveac al triste\u021bii\u201d, marcat de o patologie moral\u0103 care subsumeaz\u0103 plictisul existen\u021bial \u0219i agita\u021bia steril\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon fundamenteaz\u0103 diagnoza crizei istorice actuale pe baza teoretic\u0103 oferit\u0103 de Christopher Lasch \u00een Prefa\u021ba<\/em> la Cultura narcisismului<\/em>. Utiliz\u00e2nd perspectivele din cartea men\u021bionat\u0103, el relev\u0103 mecanismele prin care individul contemporan se izoleaz\u0103 \u00eentr-o autoreferen\u021bialitate distructiv\u0103 pentru corpul social: \u201eNici filosofii nu mai ofer\u0103 o bun\u0103 \u00een\u021belegere a lumii \u0219i nici nu reu\u0219esc s\u0103 ne spun\u0103 cum s\u0103 ne \u00eemplinim via\u021ba, la fel cum litera\u021bii nu mai sunt preocupa\u021bi de redarea lumii reale, centra\u021bi fiind pe propriile lor st\u0103ri de spirit\u201d; \u201eBirocra\u021bia modern\u0103 a subminat tradi\u021biile anterioare, de ac\u021biune pe plan local, a c\u0103ror rena\u0219tere \u0219i dezvoltare ar mai da o speran\u021b\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te apari\u021bia unei societ\u0103\u021bi rezonabile dintre ruinele capitalismului\u201d; \u201eDebusolat, relaxat \u0219i tolerant fa\u021b\u0103 de dogmele care \u00eel ata\u0219au de un anumit grup etnic \u0219i \/ sau rasial, \u00ee\u0219i eludeaz\u0103 propria siguran\u021b\u0103 asigurat\u0103 de aceast\u0103 apartenen\u021b\u0103\u201d.  <\/p>\n\n\n\n

Dominanta mentalului contemporan este guvernat\u0103 de imperativul lui carpe diem<\/em>, o form\u0103 de prezentism radical \u00een care existen\u021ba individului se consum\u0103 exclusiv \u00een coordonatele \u201eaici \u0219i acum\u201d. Aceast\u0103 paradigm\u0103 existen\u021bial\u0103 presupune o fractur\u0103 deliberat\u0103 fa\u021b\u0103 de memoria genera\u021bional\u0103, anul\u00e2nd rolul de ancor\u0103 al trecutului \u0219i, implicit, responsabilitatea fa\u021b\u0103 de continuitatea viitoare. Se observ\u0103, astfel, o erodare a sentimentului continuit\u0103\u021bii istorice. Absen\u021ba unui sim\u021b istoric autentic a condus la o dezarticulare a leg\u0103turii dintre individ \u0219i posteritate, interesul pentru mo\u0219tenirea cultural\u0103 sau civic\u0103 fiind substituit de satisfac\u021bia imediat\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu deceniul al optulea al secolului trecut, aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 a culminat cu instaurarea unui narcisism colectiv, fenomen care transform\u0103 spa\u021biul social \u00eentr-o sum\u0103 de solitudini autoreferen\u021biale, lipsite de perspectiva duratei \u0219i a devenirii istorice. <\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon \u00eentreprinde o analiz\u0103 sistematic\u0103 \u0219i comparativ\u0103 a nazismului \u0219i comunismului, trat\u00e2nd cele dou\u0103 ideologii ca fenomene politice aflate \u00eentr-o simbioz\u0103 tragic\u0103 a secolului al xx-lea. El apeleaz\u0103 la un corpus bibliografic de referin\u021b\u0103 pentru a eviden\u021bia mecanismele represive \u0219i fundamentul lor ideologic. Prin recursul la cartea lui Alain Besan\u00e7on, Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism \u0219i unicitatea \u201e\u0218oah\u201d-ului<\/em>, este explorat\u0103 natura cvasi-religioas\u0103 a celor dou\u0103 sisteme \u0219i modul \u00een care utopia a fost utilizat\u0103 pentru a justifica uciderea \u00een mas\u0103. Dimensiunea cantitativ\u0103 \u0219i structural\u0103 a represiunii reiese din Cartea neagr\u0103 a comunismului<\/em> (coordonat\u0103 de St\u00e9phane Courtois), a c\u0103rei lectur\u0103 serve\u0219te la documentarea amplorii globale a terorii ro\u0219ii, un argument solid pentru necesitatea unui proces moral al comunismului, similar celui aplicat nazismului. Analiza este completat\u0103 prin rigoarea documentar\u0103 a lui Raul Hilberg \u00een Distrugerea evreilor din Europa<\/em>, lucrare esen\u021bial\u0103 pentru \u00een\u021belegerea birocra\u021biei mor\u021bii \u0219i a modului \u00een care statul totalitar \u0219i-a pus resursele administrative \u00een slujba extermin\u0103rii sistematice. Prin corelarea acestor surse, Cassian Maria Spiridon demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00een ciuda diferen\u021belor doctrinare de fa\u021bad\u0103, ambele sisteme politice partajeaz\u0103 o viziune nihilist\u0103 asupra valorii umane \u0219i o respingere radical\u0103 a pluralismului democratic: \u201eDeportarea \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 nu a fost inven\u021bie nazist\u0103, ci a fost preluat\u0103 drept model de la sovietici, care au inventat-o dup\u0103 lovitura de stat din octombrie 1917, primele fiind \u00eenfiin\u021bate \u00een 1918\u201d; \u201eUn exemplu pilduitor pentru Alain Besan\u00e7on este \u0219antierul canalului Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 din anii 50, care a provocat moartea a 200000 de oameni, servind drept morm\u00e2nt vechilor elite. \u0218i exemplele ar acoperi zeci \u0219i zeci de pagini, toate la fel de \u00eengrozitoare\u201d (cap. Nelimitele exterminatoare ale nazismului \u0219i comunismului<\/em>). <\/p>\n\n\n\n

Tranzi\u021bia de la totalitarismele clasice (nazismul \u0219i comunismul) c\u0103tre formele contemporane de control ideologic reprezint\u0103 nucleul argumenta\u021biei lui Cassian Maria Spiridon care sugereaz\u0103 c\u0103, de\u0219i metodele s-au rafinat, temeiul constr\u00e2ngerii r\u0103m\u00e2ne neschimbat: anihilarea libert\u0103\u021bii de con\u0219tiin\u021b\u0103. Dac\u0103 totalitarismele secolului trecut s-au bazat pe aparatul de stat pentru a exercita o teroare fizic\u0103, explicit\u0103, corectitudinea politic\u0103 este interpretat\u0103 ca un terorism deghizat. Acesta opereaz\u0103 prin ostracizare social\u0103 \u2013 excluderea din spa\u021biul public a celor care nu ader\u0103 la noua dogm\u0103 \u2013, mutilarea limbajului \u2013 reconfigurarea vocabularului pentru a face anumite idei impensabile<\/em> (conceptul orwellian de newspeak<\/em>) \u2013 \u0219i autocenzura \u2013 individul devine propriul s\u0103u supraveghetor, de teama represaliilor morale.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o societate dominat\u0103 de prezentism \u0219i de pierderea sim\u021bului istoric, individul devine fragil \u0219i dependent de validarea imediat\u0103 a grupului. F\u0103r\u0103 leg\u0103tura cu tradi\u021bia (modelul atenian sau valorile cre\u0219tine), omul contemporan este u\u0219or de influen\u021bat de c\u0103tre noile concepte. Aderarea la corectitudinea politic\u0103 ofer\u0103 un sentiment de superioritate moral\u0103 facil\u0103, aliment\u00e2nd narcisismul colectiv descris \u00een capitolul al doilea. Cassian Maria Spiridon, sprijinit de analizele lui Alain Besan\u00e7on, observ\u0103 c\u0103 \u0219i juste\u021bea politic\u0103 p\u0103streaz\u0103 structura unei religii seculare. Ea promite o lume perfect\u0103, purificat\u0103 de orice form\u0103 de discriminare sau ofens\u0103, \u00eens\u0103, la fel ca \u00een regimul comunist, acest obiectiv utopic justific\u0103 m\u0103suri coercitive \u00eempotriva du\u0219manilor progresului. <\/p>\n\n\n\n

Autorul consider\u0103 c\u0103 tr\u0103im o criz\u0103 istoric\u0103, \u00eentruc\u00e2t societatea contemporan\u0103 este marcat\u0103 de refuzul de a mai privi c\u0103tre trecut pentru a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i c\u0103tre viitor pentru a construi. Aceast\u0103 sec\u021biune a lucr\u0103rii adaug\u0103 o dimensiune fundamental\u0103 analizei lui Cassian Maria Spiridon: recursul la modelul eminescian ca reper de rezisten\u021b\u0103 moral\u0103 \u0219i identitar\u0103 \u00een fa\u021ba proceselor de dezagregare a sim\u021bului istoric descrise anterior.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen capitolul Eminescu \u0219i rom\u00e2nii din afara \u021a\u0103rii<\/em>, Cassian Maria Spiridon \u00ee\u0219i fundamenteaz\u0103 argumenta\u021bia pe o activitate de exeget \u0219i editor de curs\u0103 lung\u0103. El face trimitere direct\u0103 la monumentala edi\u021bie a Operelor politice<\/em> (publicat\u0103 ini\u021bial \u00een trei volume la Editura Timpul, 1997-1999, apoi sintetizat\u0103 \u00eentr-un volum unic \u00een anul 2000), prin care a organizat \u201epublicistica eminescian\u0103 pe mari tematici, \u00een care avem pagini dedicate inclusiv rom\u00e2nilor din afara provinciilor care \u00een 1918 s-au unit \u00eentr-un singur stat, Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Mihai Eminescu este privit ca analist politic de o acuitate rar\u0103, ale c\u0103rui texte dedicate rom\u00e2nilor din provinciile aflate sub domina\u021bie str\u0103in\u0103 (\u00eenainte de 1918) sunt: Rom\u00e2nii Peninsulei Balcanice<\/em> (\u00een \u201eTimpul\u201d, 26 septembrie 1876); Rom\u00e2nii din Moravia<\/em>, \u201eCurierul de Ia\u0219i\u201d, 3 noiembrie 1876; \u201eDe altfel, regatului rom\u00e2no \u2013 bulgar Eminescu dedic\u0103 un spa\u021biu larg \u00een Timpul din 21 \u0219i 23 noiembrie 1882, transcriind f\u0103r\u0103 comentarii, din Analele Academiei din Viena, pagini din Monografie de C. cav. de Hofer\u201d; Se vorbe\u0219te c\u0103 \u00een Consiliul…<\/em>, studiu publicat \u00een \u201eCurierul de Ia\u0219i\u201d, numerele de pe 17, 19, 21, 26 \u0219i 28 noiembrie 1876; R\u0103s\u0103ritul Europei<\/em>, \u00een \u201eTimpul\u201d, 25 mai 1880; Conferin\u021ba suplimentar\u0103 la Tratatul de la Berlin<\/em> \u2013 \u201eTimpul\u201d, 1 iunie 1880; \u00cent\u00e2mplarea a voit…<\/em> 27 \/ 28 aprilie 1881, \u00een \u201eTimpul\u201d. \u201eTimpul\u201d din 20 septembrie 1881 \u201eg\u0103zduie\u0219te un amplu articol extras de Eminescu din foaia cotidian\u0103 Mesager du Midi<\/em>, care ap\u0103rea la Montpellier, publicat aici cu ocazia unei reprezenta\u021bii teatrale \u00een dialectul provincial \u00een folosul \u0219coalelor macedo \u2013 rom\u00e2ne<\/em> \u0219i care cerceteaz\u0103 situa\u021bia politic\u0103 a acestora\u201d. Ziarele vestesc…<\/em>, \u00een \u201eTimpul\u201d, 10 iulie 1882; De mai multe ori am observat<\/em>, \u201eTimpul\u201d, 11 august 1882. \u201eUltimul articol, care are ca tematic\u0103 rom\u00e2nii din afar\u0103 este dedicat lui Apostol M\u0103rg\u0103rit, arestat \u0219i \u00eenchis de greci, acuzat de ace\u0219tia c\u0103 propag\u0103 rom\u00e2nizarea greco-rom\u00e2nilor<\/em> (?) din Macedonia<\/em> etc. Diatribele poetului sunt pe m\u0103sur\u0103\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Recuperarea g\u00e2ndirii politice eminesciene reprezint\u0103 un act de restaurare a sentimentului firesc al continuit\u0103\u021bii istorice. \u00cen contextul \u201eterorismului deghizat al corectitudinii politice\u201d, care tinde s\u0103 relativizeze valorile na\u021bionale, perspectiva lui Mihai Eminescu ofer\u0103 un fundament solid pentru redefinirea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Cassian Maria Spiridon nu doar c\u0103 salveaz\u0103 textul eminescian de la uitare, dar \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un instrument de analiz\u0103 pentru prezent: Eminescu devine vocea care demasc\u0103 bolile morale sesizate odinioar\u0103 de Stendhal \u0219i care continu\u0103 s\u0103 afecteze societatea sub forma narcisismului colectiv. <\/p>\n\n\n\n

Volumul semnat de Cassian Maria Spiridon<\/strong> se remarc\u0103 prin claritate ideatic\u0103. Autorul m\u00e2nuie\u0219te cu o siguran\u021b\u0103 distins\u0103 instrumentele dialecticii, auxiliare elucid\u0103rii unui fenomen de o subtilitate \u0219i o complexitate adesea eludate. Un element care se distinge \u00een mod special este erudi\u021bia solid\u0103<\/strong> care sus\u021bine demersul critic. Printr-o selec\u021bie riguroas\u0103, sunt aduse \u00een aten\u021bia publicului referin\u021be \u0219i genealogii ideologice care au r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 acum, mai degrab\u0103 \u00een perimetrul cercet\u0103rii de specialitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Volumul Terorismul deghizat al corectitudinii politice (Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2025) de Cassian Maria Spiridon reune\u0219te o serie de studii ap\u0103rute \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d (\u00eentre iulie 2023 \u0219i ianuarie 2025), demers asumat programatic de c\u0103tre autor: \u201eNu mi-am propus nici \u00een acest volum a face critic\u0103, \u00een sensul curent al cuv\u00e2ntului \u0219i nici obi\u0219nuita … Continu\u0103 lectura Diagnoza prezentismului \u0219i a narcisismului colectiv<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13333","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13333","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13333"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13333\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13338,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13333\/revisions\/13338"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13333"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13333"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13333"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}