{"id":13521,"date":"2026-03-03T21:55:33","date_gmt":"2026-03-03T21:55:33","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13521"},"modified":"2026-03-03T21:55:33","modified_gmt":"2026-03-03T21:55:33","slug":"o-hermeneutica-a-sistemului-calinescian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/03\/03\/o-hermeneutica-a-sistemului-calinescian\/","title":{"rendered":"O hermeneutic\u0103 a sistemului c\u0103linescian"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen volumul Poezia Realelor \u0219i universul liric <\/em>(Editura Junimea, Ia\u0219i, 2025), Cassian Maria Spiridon \u00eentreprinde o necesar\u0103 \u0219i dens\u0103 exegez\u0103 asupra operei lui G. C\u0103linescu, unul dintre pilonii fundamentali ai spiritului nostru critic. \u200b<\/p>\n\n\n\n

Structura acestei cercet\u0103ri se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe c\u00e2teva axe de o v\u0103dit\u0103 importan\u021b\u0103 intelectual\u0103. \u00cent\u00e2iul popas al analizei vizeaz\u0103 raportul dintre autonomia esteticului \u2014 sanctuar al spiritului liber, unde opera aspir\u0103 la propria ei lege \u2014 \u0219i tribula\u021biile partinice ale veacului. \u00cen acest perimetru de fric\u021biuni, judecata critic\u0103 a lui G. C\u0103linescu \u00ee\u0219i testeaz\u0103 consisten\u021ba \u0219i capacitatea de a rezista presiunilor istoriei, \u00eentruc\u00e2t acolo unde contextul cere adeziuni \u0219i alinieri, spiritul critic, dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne fidel sie\u0219i, \u00ee\u0219i revendic\u0103 dreptul la distan\u021b\u0103, la nuan\u021b\u0103, la o suveranitate a preferin\u021bei, care nu se las\u0103 confiscat\u0103: \u201eLocul lui C\u0103linescu, stabilit de E. Lovinescu, se afl\u0103 \u00een a treia genera\u021bie postmaiorescian\u0103. Lovinescian ca forma\u021bie, dup\u0103 cum remarca \u0219i N. Manolescu, criticul este autorul primei istorii integrale a literaturii rom\u00e2ne, de natur\u0103 strict estetic\u0103, fa\u021b\u0103 de Istoriile lui E. Lovinescu, fatalmente teziste, av\u00e2nd rol de manuale practice\u201d (G. C\u0103linescu, \u00eentre autonomia esteticului \u0219i angajamentul partinic<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon \u00eentreprinde o analiz\u0103 aplicat\u0103 asupra contribu\u021biilor fundamentale ale celui care este considerat, \u00een mod canonic, cel mai \u00eenzestrat critic al literaturii rom\u00e2ne. Exegeza se concentreaz\u0103 pe lucr\u0103rile de referin\u021b\u0103 dedicate geniului eminescian \u2014 Via\u021ba lui Mihai Eminescu<\/em> \u0219i ambele edi\u021bii ale monumentalei Opera lui Mihai Eminescu<\/em>. Argumenta\u021bia eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een absen\u021ba unei sinteze istoriografice care s\u0103 acopere evolu\u021bia literar\u0103 autohton\u0103 dincolo de pragul modernit\u0103\u021bii, G. C\u0103linescu \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de a fundamenta o istorie literar\u0103 integratoare. Aceast\u0103 oper\u0103 capital\u0103, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em>, organizat\u0103 sub auspiciile esteticii lui Benedetto Croce, preia principiul conform c\u0103ruia istoricul literar trebuie s\u0103 posede atributele unui narator. Aceast\u0103 filia\u021bie teoretic\u0103 fundamenteaz\u0103 caracterul hibrid al Istoriei<\/em>, \u00een care stricte\u021bea documentar\u0103 fuzioneaz\u0103 cu valen\u021bele narative, conferind astfel istoriei literare o dimensiune artistic\u0103 apropiat\u0103 de structura romanului: \u201eIstoria sa, sc\u0103ldat\u0103 \u00een lumina unor principii estetice afirmate de Benedetto Croce (\u00een pofida respingerii acestora \u00een propriile sale pagini de estetic\u0103), o putem considera, \u00eentre altele, ca expresia de sine a literaturii noastre din perioada interbelic\u0103. Potrivit principiilor c\u0103linesciene, istoricul literar trebuie s\u0103 fie un narator, astfel istoria literaturii va \u00eembr\u0103ca hainele epicii, \u00eenc\u00e2t monumentala sa Istorie<\/em> se transform\u0103 \u00eentr-un roman\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Mai departe, \u00een capitolul secund, cercetarea se apleac\u0103 asupra unui exerci\u021biu academic din anii interbelici, o tez\u0103 de doctorat, apar\u021bin\u00e2nd lui G. C\u0103linescu: Avatarii faraonului Tla<\/em> (tez\u0103 sus\u021binut\u0103 \u00een 23 noiembrie, anul 1936). \u00cen acest capitol, Cassian Maria Spiridon transform\u0103 demersul critic \u00eentr-o veritabil\u0103 ascet\u0103 de istoric literar. Pagina devine scena unei incursiuni \u00een biografia lui G. C\u0103linescu, acolo unde criticul caut\u0103 s\u0103 descifreze acea voin\u021b\u0103 de putere intelectual\u0103 n\u0103scut\u0103 dintr-o traum\u0103 ontologic\u0103. Afl\u00e2nd c\u0103 este fiul unei simple menajere, iar nu descendentul familiei care \u00eel ocrotise \/ \u00eenfiase, t\u00e2n\u0103rul C\u0103linescu (deja \u00eemplinise dou\u0103zeci de ani) tr\u0103ie\u0219te o experien\u021b\u0103 de o intensitate dramatic\u0103: \u201e\u00cen aprilie 1919 G. C\u0103linescu afl\u0103 c\u0103 Mari\u021ba, cum o numeau cei din cas\u0103 pe Maria Vi\u0219an, este mama lui adev\u0103rat\u0103. Vestea, cum era de a\u0219teptat, provoac\u0103 adev\u0103rate furtuni \u00een sufletul t\u00e2n\u0103rului student, context \u00een care se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se reconstruiasc\u0103, maturiz\u00e2ndu-se totodat\u0103\u201d (O tez\u0103 de doctorat interbelic\u0103<\/em>). Departe de a se l\u0103sa strivit sub povara acestei \u201efatalit\u0103\u021bi\u201d sociale, viitorul critic alege calea sublim\u0103rii prin studiu. Reac\u021bia lui \u00een fa\u021ba pr\u0103bu\u0219irii mitului familial este una de o vigoare exemplar\u0103: refugiul \u00een bibliotec\u0103. Munca devine un instrument de legitimare, o modalitate de a-\u0219i construi un nume care s\u0103 nu mai depind\u0103 de hazardul originar. Studiul devine pentru el un act de revolt\u0103 \u00eempotriva propriei condi\u021bii \u0219i o metod\u0103 de a cuceri, prin cultur\u0103, noble\u021bea refuzat\u0103 de destin: \u201e\u00cen 29 iunie 1923, prin Procesul-verbal nr. 343, criticul va fi proclamat licen\u021biat \u00een filosofie \u0219i litere, specialitatea limba si literatura italian\u0103. Directorul \u0218colii Rom\u00e2ne din Roma, V. P\u00e2rvan, prin
adresa trimisa \u00een 31 mai 1924 Ministerului Instruc\u021biunii Publice, va determina o schimbare benefic\u0103 \u00een destinul proasp\u0103tului profesor. Ramiro Ortiz va fi cel care \u00eel va \u00een\u0219tiin\u021ba, dup\u0103 trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de sosirea adresei. \u00cen consecin\u021b\u0103, pe 20 iunie, se adreseaz\u0103 lui D. Evolceanu (unul
dintre cei opt care vor prelua \u201eConvorbirile literare\u201d, \u00een 1895, de la lacob Negruzzi) decanul Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filosofie: Domnule Decan, am onoarea a v\u0103 ruga s\u0103 binevoi\u021bi a m\u0103 prenum\u0103ra printre candida\u021bii la ocuparea unuia din cele dou\u0103 locuri vacante la \u0218coala Rom\u00e2n\u0103 din Roma\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i spirit al actualit\u0103\u021bii, un \u00eendrumar \u00ee\u0219i dezv\u0103luie menirea de a orienta pa\u0219ii spre \u00een\u021belegerea profund\u0103 a rosturilor esteticii \u00een domeniul liricii. \u200bAnaliza lui Cassian Maria Spiridon debuteaz\u0103, \u00een al treilea capitol, Actualitatea unui \u00eendrumar, printr-un recurs la contextul recept\u0103rii critice autohtone, invoc\u00e2nd impactul major pe care l-a avut versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a tratatului Teoria literaturii<\/em> de Ren\u00e9 Wellek \u0219i Austin Warren (traducere de Rodica Tini\u0219, prefa\u021bat\u0103 programatic de Sorin Alexandrescu). Acest reper bibliografic serve\u0219te drept fundament pentru o demonstra\u021bie de arheologie a ideilor, prin care autorul identific\u0103 o serie de intui\u021bii teoretice remarcabile pe care G. C\u0103linescu le formulase anticipat, \u00eenc\u0103 din perioada interbelic\u0103, \u00een volumul Principii de estetic\u0103<\/em> (1939). \u00cen viziunea lui Cassian Maria Spiridon, afinit\u0103\u021bile dintre sistemul anglo-american \u0219i g\u00e2ndirea c\u0103linescian\u0103 se cristalizeaz\u0103 \u00een jurul c\u00e2torva piloni metodologici fundamentali: autonomia estetic\u0103 \u0219i rezisten\u021ba la istoricism; C\u0103linescu manifest\u0103 o opozi\u021bie ferm\u0103 fa\u021b\u0103 de primatul criticii istorice pozitiviste, refuz\u00e2nd reducerea operei de art\u0103 la determinismul exterior sau la simpla ei cronologie. Subiectivitatea structurilor istoriografice: \u00een consonan\u021b\u0103 cu perspectiva perspectivist\u0103 a lui Wellek, criticul rom\u00e2n postuleaz\u0103 c\u0103 istoria literar\u0103 nu este o succesiune de \u201estructuri obiective\u201d imuabile, ci o construc\u021bie intelectual\u0103 configurat\u0103 prin categorii hermeneutice \u0219i puncte de vedere variabile. Identitatea metodei: ambele viziuni converg spre o metodologie \u00een care actul critic \u0219i cel istoriografic sunt indisociabile, istoria literar\u0103 fiind \u00een\u021beleas\u0103 ca o form\u0103 de critic\u0103 aplicat\u0103 \u00een timp, bazat\u0103 pe valori, nu doar pe inventarieri factuale. Aceast\u0103 paralel\u0103 arat\u0103 c\u0103 Principiile<\/em> din 1939 se \u00eenscriu \u00een dezbaterea epocii, dar \u0219i prefigureaz\u0103, cu o siguran\u021b\u0103 aproape profetic\u0103, rigoarea separa\u021biei dintre lectura orientat\u0103 spre intimitatea operei \u0219i aceea extrinsec\u0103 (aplicat\u0103 la circumstan\u021bele ei). \u00cenainte ca teoria s\u0103-\u0219i fixeze cu precizie terminologia \u00een cartea lui Wellek \u0219i Warren, reflec\u021bia de atunci delimita deja teritoriile, acord\u00e2nd fiec\u0103ruia demnitatea \u0219i exigen\u021ba propriei sale metode: \u201eClaritatea \u0219i precizia \u00een definirea unor termeni precum teorie, critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103 se constituie \u00eentr-un \u00cendreptar<\/em> de peren\u0103 actualitate, de permanent folos tuturor celor pentru care voca\u021bia critic\u0103 nu este doar un deziderat, ci o chemare \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 de talent \u0219i cultur\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon aprofundeaz\u0103 cercetarea principiilor estetice \u00een capitolul Estetic\u0103 \u0219i poezie<\/em> (contextualiz\u00e2nd disciplina prin prisma defini\u021biei lui G. C\u0103linescu: un program sistematic de preocup\u0103ri intelectuale). El plaseaz\u0103 originea \u0219i necesitatea esteticii \u00een sfera caren\u021belor de receptare, suger\u00e2nd c\u0103 aceasta apare ca mecanism compensatoriu pentru cei incapabili s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u021bi de valoare spontane. Arhitectura conceptual\u0103 a lui G. C\u0103linescu se sprijin\u0103 pe o re\u021bea dens\u0103 de referin\u021be fundamentale, de la tratatele de poetic\u0103 ale Antichit\u0103\u021bii grece\u0219ti p\u00e2n\u0103 la reperele majore ale esteticii moderne, precum contribu\u021biile lui Kant, Hegel sau Tudor Vianu.<\/p>\n\n\n\n

Din perspectiva propriului sistem doctrinar, G. C\u0103linescu evalueaz\u0103 critic metoda compozi\u021bional\u0103 propus\u0103 de Tristan Tzara, amend\u00e2nd-o pentru lipsa de rigoare estetic\u0103. \u00cen mod analog, criticul sus\u021bine caracterul ezoteric al liricii eminesciene, pe care o consider\u0103 accesibil\u0103 doar unei elite intelectuale restr\u00e2nse, premis\u0103 aplicat\u0103 \u0219i \u00een cazul operei lui Ion Barbu, al c\u0103rei hermetism o exclude din sfera recept\u0103rii de mas\u0103. Totodat\u0103, C\u0103linescu \u00eel crediteaz\u0103 pe Urmuz drept un precursor autentic al dicteului automat \u00een spa\u021biul literar rom\u00e2nesc. Prin aceast\u0103 cartografiere a influen\u021belor, Cassian Maria Spiridon reu\u0219e\u0219te s\u0103 demonstreze validitatea \u0219i coeren\u021ba intern\u0103 a \u201ejudec\u0103\u021bilor de gust\u201d c\u0103linesciene, oferind cititorului cheia de bolt\u0103 a \u00eentregului s\u0103u sistem de evaluare literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Precum un arc ce-\u0219i reune\u0219te toate s\u0103ge\u021bile, volumul \u00ee\u0219i \u00eenchide cercul cu \u00eensu\u0219i capitolul ce-i d\u0103 \u0219i titlul, Poezia realelor \u0219i universul liric<\/em>, locul geometric unde toate firele analizei se \u00eent\u00e2lnesc, des\u0103v\u00e2r\u0219ind un admirabil edificiu de idee \u0219i sim\u021bire. <\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon face o analiz\u0103 aplicat\u0103 asupra eseurilor c\u0103linesciene Poezia realelor<\/em> \u0219i Universul poeziei<\/em>. Abordarea este dual\u0103: pentru primul, autorul reconstituie coordonatele genezei acestuia; \u00een schimb, analiza pentru Universul poeziei migreaz\u0103 spre zona hermeneuticii, viz\u00e2nd simbolurile centrale \u0219i \u201ecanonul himerelor\u201d. Cassian Maria Spiridon eviden\u021biaz\u0103 caracterul dialogic al scriiturii c\u0103linesciene, structurat\u0103 pe rela\u021bia magistru-discipol. Prin intermediul acestui mecanism, este convocat un \u00eentreg panteon de figuri simbolice: \u201eInteroga\u021bia este pentru profesor un bun motiv de a-\u0219i desf\u0103\u0219ura \u00eenc\u00e2ntarea \u2013 de a pune \u00een scen\u0103 \u00eengerii, pe Amor, Arhanghelii, pe Hermes, cel la picioare \u00eenaripat, mesagerul zeilor, urm\u0103rind \u00een toate aceste himere a atinge un canon de frumuse\u021be spiritual\u0103. De aici se trece la mici lec\u021bii asupra anatomiei \u00eengerilor, nu mai pu\u021bin asupra anatomiei umane. Prezint\u0103, la solicitare, anatomia canonic\u0103 a \u00eengerului, fiin\u021b\u0103 angelic\u0103\u201d.  <\/p>\n\n\n\n

\u0218i pentru c\u0103 portretul nu e niciodat\u0103 complet f\u0103r\u0103 umbra omului, r\u0103sfoim c\u00e2teva dintre \u00eensemn\u0103rile personale ale magistrului, acele nota\u021bii fugare \u00een care se ascunde, adesea, cea mai curat\u0103 m\u0103rturisire.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen volumul Poezia Realelor \u0219i universul liric (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2025), Cassian Maria Spiridon \u00eentreprinde o necesar\u0103 \u0219i dens\u0103 exegez\u0103 asupra operei lui G. C\u0103linescu, unul dintre pilonii fundamentali ai spiritului nostru critic. \u200b Structura acestei cercet\u0103ri se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe c\u00e2teva axe de o v\u0103dit\u0103 importan\u021b\u0103 intelectual\u0103. \u00cent\u00e2iul popas al analizei vizeaz\u0103 raportul dintre autonomia … Continu\u0103 lectura O hermeneutic\u0103 a sistemului c\u0103linescian<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13521","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13521"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13523,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13521\/revisions\/13523"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}