{"id":13542,"date":"2026-03-08T17:24:32","date_gmt":"2026-03-08T17:24:32","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13542"},"modified":"2026-03-08T17:24:32","modified_gmt":"2026-03-08T17:24:32","slug":"de-la-presocratici-la-estetica-moderna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/03\/08\/de-la-presocratici-la-estetica-moderna\/","title":{"rendered":"De la presocratici la estetica modern\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Volumul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat sugestiv Rugul ce nu se mistuie<\/em> (Editura Timpul, Ia\u0219i, 2022), valorific\u0103 o metafor\u0103 de sorginte biblic\u0103 pentru a desemna perenitatea unei voca\u021bii nestinse. Titlul, simbol al imortalit\u0103\u021bii pasiunii creatoare, circumscrie devotamentul necondi\u021bionat fa\u021b\u0103 de fenomenul literar \u0219i, cu prec\u0103dere, fa\u021b\u0103 de arta poetic\u0103, v\u0103zut\u0103 ca un nucleu spiritual care supravie\u021buie\u0219te trecerii timpului f\u0103r\u0103 a-\u0219i epuiza for\u021ba de iradiere.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul inaugural se constituie, \u00een fapt, \u00eentr-o veritabil\u0103 micromonografie dedicat\u0103 publica\u021biei \u201ePoezia\u201d, proiect editorial de anvergur\u0103 fondat de Cassian Maria Spiridon \u00een pragul ultimei decade a secolului trecut. Autorul reconstituie geneza \u0219i parcursul acestei reviste, subliniind rolul acesteia \u00een peisajul literar postdecembrist \u0219i efortul de cristalizare a unei noi direc\u021bii \u00een estetica liric\u0103 a vremii: \u201eCa program \u0219i direc\u021bie, revista \u00ee\u0219i propune cu prioritate
afirmarea poeziei na\u021bionale actuale, dar \u0219i a celei universale – se \u00een\u021belege, \u00een hain\u0103 rom\u00e2neasc\u0103; aici vor fi prezente eseuri \u0219i articole privind crea\u021bia \u00een general, va fi pus\u0103 \u00een discu\u021bie condi\u021bia artistului \u0219i c\u00e2te altele. \u00cen fascicula critic\u0103 vor fi panoramate, pe c\u00e2t posibil, apari\u021biile editoriale \u00een domeniu. Frecven\u021ba de apari\u021bie \u021bine cont de succesiunea anotimpurilor. \u00cen m\u0103sura \u00een care se va impune \u0219i mijloacele financiare vor permite se va putea trece de la patru la dou\u0103sprezece numere pe an. Fiecare apari\u021bie, \u00een partea teoretic\u0103, \u00ee\u0219i propune discutarea unor teme mai generale: Poezie \u0219i Metafizic\u0103, Poezie \u0219i Dragoste, Poezie \u0219i Transcenden\u021b\u0103, Poezie \u0219i Filosofie, Poezie \u0219i Dumnezeu, Poezie \u0219i Magie, Poezie \u0219i Muzic\u0103, Poezie \u0219i Suferin\u021b\u0103 \u0219.a.m.d. Am \u00eenceput cu Poezie \u0219i Metafizic\u0103 \u0219i vom continua \u00een ordinea propus\u0103. Deschis\u0103 tuturor celor care m\u0103rturisesc \u00eentru Poezie, singura grila fiind cea axiologic\u0103, a\u0219tept\u0103m pe adresa redac\u021biei
colabor\u0103ri din orice col\u021b al \u021b\u0103rii, inclusiv Nordul Bucovinei \u0219i Basarabia, dar \u0219i din diaspora rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Revista \u201ePoezia\u201d \u00een o sut\u0103 de anotimpuri<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Cel de-al doilea capitol, intitulat Un dar al lacrimilor<\/em>, propune o incursiune hermeneutic\u0103 \u00een universul unor capodopere universale structurate \u00een jurul temei centrale a suferin\u021bei. Cassian Maria Spiridon investigheaz\u0103 acele st\u0103ri limit\u0103 ale fiin\u021bei care converg spre desc\u0103rcarea cathartic\u0103 a lacrimii, privit\u0103 ca o manifestare a durerii metafizice. Punctul de plecare al acestui demers analitic \u00eel constituie Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>, interpretat\u0103 prin prisma tragismului condi\u021biei umane. Autorul \u00ee\u0219i focalizeaz\u0103 aten\u021bia asupra episodului de o intensitate dramatic\u0103 remarcabil\u0103 \u00een care eroul sumerian solicit\u0103 eliberarea lui Enkidu din tenebrele Infernului. Aceast\u0103 tentativ\u0103 devine, \u00een viziunea criticului, arhetipul luptei omului \u00eempotriva finitudinii \u0219i izvorul primei mari depl\u00e2ngeri din istoria literaturii: \u201eCatharsisul e cel care prin lacrimi ne purific\u0103, ne cur\u0103\u021b\u0103 sufletul \u00eentru sublimul \u0219i frumosul care prin poem ne despart de patimi, de nivela acaparatoare a contingentului. Epopeea lui Ghilgame\u0219<\/em>, creat\u0103 cu un mileniu \u0219i jum\u0103tate \u00eenaintea poemelor homerice, \u00een Mesopotamia, \u021bara dintre Tigru \u0219i Eufrat, mai veche dec\u00e2t Biblia<\/em>, nareaz\u0103 vitejiile \u0219i suferin\u021bele lui Ghilgame\u0219, regele legendar al Urukului. De multe lacrimi \u0219i suferin\u021be are parte eroul nostru odat\u0103 cu moartea prietenului de nedesp\u0103r\u021bit Enkidu\u201d. Destinul poetului latin Ovidiu este, de asemenea, abordat succint, fiind eviden\u021biat\u0103 perioada exilului s\u0103u la Pontul Euxin. Din aceast\u0103 experien\u021b\u0103 a alien\u0103rii \u0219i a nostalgiei fa\u021b\u0103 de metropola roman\u0103, au rezultat Tristele<\/em> \u0219i Ponticele<\/em>, opere fundamentale ale genului epistolar, care sublimeaz\u0103 suferin\u021ba \u00eendep\u0103rt\u0103rii \u00een coordonate estetice de o deosebit\u0103 valoare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen capitolul eponim, care fundamenteaz\u0103 tema central\u0103: inspira\u021bia ca un foc nestins, trecerea de la defini\u021biile Antichit\u0103\u021bii la nuan\u021bele metaforice moderne este facilitat\u0103 de conceptul bachelardian de imagina\u021bie material\u0103. Prin invocarea complexului lui Prometeu, autorul subliniaz\u0103 c\u0103 tranzi\u021bia de la focul filosofic (ca element constitutiv al cosmosului) la focul poetic (ca substan\u021b\u0103 a metaforei) presupune o interiorizare a experien\u021bei arderii. Aceast\u0103 traiectorie, care porne\u0219te de la intui\u021biile lui Thales \u0219i Aristotel, atinge maturitatea hermeneutic\u0103 prin Gilbert Durand, care re\u00eencadreaz\u0103 focul \u00eentr-o structur\u0103 complex\u0103 a imaginarului simbolic, definindu-l drept \u201eun agent al purific\u0103rii \u0219i al regener\u0103rii spirituale\u201d. <\/p>\n\n\n\n

Cassian Maria Spiridon utilizeaz\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 bachelardian\u0103 pentru a explica impulsul intelectual de a cunoa\u0219te. Bachelard define\u0219te acest complex ca fiind \u201edorin\u021ba de a \u0219ti la fel de mult ca dasc\u0103lii no\u0219tri, de a \u0219ti mai mult dec\u00e2t ei\u201d. \u00cen context literar, acesta se traduce prin efortul poetului de a st\u0103p\u00e2ni focul crea\u021biei. Dac\u0103 la presocratici, focul este substan\u021ba primordial\u0103 care transform\u0103 totul, prin lentila lui Bachelard \u0219i ulterior a lui Gilbert Durand, acesta devine un simbol dual: este at\u00e2t for\u021ba vital\u0103 (c\u0103ldura), c\u00e2t \u0219i spectacolul mor\u021bii (incendiul). Capitolul se \u00eenchide cu sinteza lui Gilbert Durand, filosof care sistematizeaz\u0103 \u201eregimurile diurn \u0219i nocturn\u201d ale imaginii. Focul este astfel plasat de c\u0103tre Cassian Maria Spiridon \u00een centrul antropologiei simbolice, fiind elementul care mediaz\u0103 \u00eentre spirit \u0219i materie: \u201eCucerirea focului a fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne esen\u021bial \u00een separarea definitiv\u0103 a omului de animal, iar medita\u021bia asupra focului, a fl\u0103c\u0103rilor care danseaz\u0103 \u00een vatr\u0103 a deschis calea spiritualiz\u0103rii, a devenirii \u0219i cunoa\u0219terii prin descoperirea poeziei \u0219i \u0219tiin\u021bei, dorin\u021ba cunoa\u0219terii, revelat\u0103 prin medita\u021bia \u00een fa\u021ba focului \u00eenso\u021bind dorin\u021ba de a iubi. Este o admira\u021bie care vine din primordii, din vremea c\u00e2nd focul, odat\u0103 descoperit, ne era \u00een permanen\u021b\u0103 \u00eenso\u021bitor, ziua \u0219i noaptea, mai ales \u00een regimul nocturn \u00een care ne asigura lumin\u0103 \u0219i c\u0103ldur\u0103, jocul infinit al fl\u0103c\u0103rilor care ne fascina \/ ne fascineaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la hipnoz\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Orice exegez\u0103 dedicat\u0103 fenomenului poetic este incomplet\u0103 \u00een absen\u021ba unei analize a conceptului de muz\u0103, instan\u021b\u0103 tutelar\u0103 care constituie principiul generator \u0219i for\u021ba motrice a \u00eentregii lirici. \u00cen capitolul Muza, f\u0103uritoarea \u00een\u021belepciunii<\/em>, Cassian Maria Spiridon subliniaz\u0103 ideea c\u0103 o incursiune \u00een universul liric nu poate eluda figura muzei, aceasta fiind receptat\u0103 ca elementul primordial care amorseaz\u0103 procesul creativ. Aparatul critic \u0219i documentar (la care apeleaz\u0103 autorul) se remarc\u0103 printr-o vast\u0103 deschidere eclectic\u0103 (de la reflec\u021biile filosofice ale lui Socrate, Platon \u0219i Aristotel, p\u00e2n\u0103 la perspectivele lui Menken). Aceast\u0103 genealogie a ideilor este completat\u0103 \u0219i de exegeza textelor biblice din Noul Testament<\/em>, stabilind astfel un dialog interdisciplinar \u00eentre canonul Antichit\u0103\u021bii \u0219i fundamentul spiritual cre\u0219tin: \u201e\u00cen Dic\u021bionar al Noului Testament<\/em>, realizat de preotul Ioan Mircea (Ed. Institutului Biblic si de Misiune al BOR, 1995), prin virtute se \u00een\u021belege: puterea de a realiza binele, \u00een toate formele dorite \u0219i poruncite de Dumnezeu. Virtutea cre\u0219tin\u0103, ca expresie a atitudinii interioare, este roada harului, a credin\u021bei, a dragostei \u0219i a n\u0103dejdii cre\u0219tine, izvor\u00e2te din Dumnezeu prin Hristos \u0219i lucrarea Duhului Sf\u00e2nt. De aceea virtu\u021bile sunt socotite roade ale Duhului Sf\u00e2nt (Gal. 5, 22). Sf\u00e2ntul Pavel vorbe\u0219te despre toate faptele bune, \u00een general, spun\u00e2nd: C\u00e2te sunt adev\u0103rate, c\u00e2te sunt de cinste, c\u00e2te sunt drepte, c\u00e2te sunt curate, c\u00e2te sunt de iubit, c\u00e2te sunt cu nume bun, orice virtute \u0219i orice laud\u0103 (\u00een Domnul), la acestea s\u0103 v\u0103 fie g\u00e2ndul (Filip. 4, 81)\u201d.  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, lucrarea lui Cassian Maria Spiridon se constituie \u00eentr-un demers intelectual remarcabil, unde numeroasele digresiuni analitice ac\u021bioneaz\u0103 ca veritabile reflexii incisive care ilumineaz\u0103 nucleul tematic de baz\u0103. Dinamismul parcursului ideatic, sus\u021binut de o vast\u0103 erudi\u021bie, transform\u0103 volumul \u00eentr-un spa\u021biu al iradierii critice, \u00een care fiecare incursiune teoretic\u0103 adiacent\u0103 contribuie la rafinarea \u0219i consolidarea tezei fundamentale.  <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Volumul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat sugestiv Rugul ce nu se mistuie (Editura Timpul, Ia\u0219i, 2022), valorific\u0103 o metafor\u0103 de sorginte biblic\u0103 pentru a desemna perenitatea unei voca\u021bii nestinse. Titlul, simbol al imortalit\u0103\u021bii pasiunii creatoare, circumscrie devotamentul necondi\u021bionat fa\u021b\u0103 de fenomenul literar \u0219i, cu prec\u0103dere, fa\u021b\u0103 de arta poetic\u0103, v\u0103zut\u0103 ca un nucleu spiritual … Continu\u0103 lectura De la presocratici la estetica modern\u0103<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13542","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13542"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13542\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13544,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13542\/revisions\/13544"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}