{"id":13640,"date":"2026-06-12T14:14:25","date_gmt":"2026-06-12T14:14:25","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13640"},"modified":"2026-06-12T14:37:09","modified_gmt":"2026-06-12T14:37:09","slug":"o-noua-lectura-a-universului-macedonskian","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/06\/12\/o-noua-lectura-a-universului-macedonskian\/","title":{"rendered":"O nou\u0103 lectur\u0103 a universului macedonskian"},"content":{"rendered":"\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"659\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781273692822-659x1024.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-13642\" srcset=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781273692822-659x1024.jpg 659w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781273692822-193x300.jpg 193w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781273692822-768x1193.jpg 768w, https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/1781273692822.jpg 890w\" sizes=\"auto, (max-width: 659px) 100vw, 659px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Studiul monografic semnat de Otilia Ungureanu, intitulat <em>Jil\u021bul maestrului. (Re)configur\u0103ri critice \u0219i identitare ale universului macedonskian<\/em> (Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2025), propune o exegez\u0103 structurat\u0103 \u00een \u0219ase capitole ample dedicat\u0103 operei \u0219i personalit\u0103\u021bii literare a lui Alexandru Macedonski: <em>Receptarea lui Macedonski<\/em>, <em>Alexandru Macedonski, un manierist<\/em>, <em>Reprezent\u0103ri ale vie\u021bii private \u00een crea\u021bia macedonskian\u0103<\/em>, <em>Nop\u021bile macedonskiene \u2013 o perspectiv\u0103 psihocritic\u0103<\/em>, <em>Proza macedonskian\u0103. Provoc\u0103ri tematice \u0219i retorice<\/em>, respectiv <em>Rondelurile macedonskiene \u2013 apogeul creator<\/em>. Structura volumului este completat\u0103 de o sec\u021biune introductiv\u0103 \u0219i de <em>Concluzii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u200bAnaliza recept\u0103rii critice debuteaz\u0103 cu trimiterea la studiul fundamental al lui Titu Maiorescu, <em>Poe\u021bi \u0219i critici<\/em>, \u0219i la recenzia semnat\u0103 de Duiliu Zamfirescu, discipol al lui Macedonski. De asemenea, este men\u021bionat Petru T. Missir, autorul unui articol polemic \u0219i depreciativ la adresa volumului <em>Poezii<\/em> (1881). Din perspectiv\u0103 modern\u0103, Otilia Ungureanu valorific\u0103 aportul critic al unor personalit\u0103\u021bi, precum Tudor Vianu, Adrian Marino, \u0218erban Cioculescu, Al. Piru, Ovid Densusianu sau Garabet Ibr\u0103ileanu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u200bPrintre constantele exegezei macedonskiene, identificate de Otilia Ungureanu, reg\u0103sim reflectarea masiv\u0103 a elementului autobiografic \u00een oper\u0103 \u2014 considerat\u0103 de cercet\u0103toare drept \u201ecea mai frecvent\u0103 motiva\u021bie folosit\u0103 pentru a acuza mediocritatea unor opere sau pentru a explica neasimilarea lui Macedonski\u201d \u2014, ceremonialul artistic asumat pe un ton declamator, precum \u0219i caracterul contradictoriu \u0219i oscilant al personalit\u0103\u021bii scriitorului.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prima parte a cercet\u0103rii, <em>Receptarea lui Macedonski<\/em>, las\u0103 deschis\u0103 problema \u00eencadr\u0103rii doctrinare prin \u00eentrebarea: <em>Alexandru Macedonski, un modernist eclectic?<\/em> Aceast\u0103 interoga\u021bie prefigureaz\u0103 nucleul conceptual al urm\u0103toarei subsec\u021biuni, denumit\u0103 sugestiv <em>Alexandru Macedonski, un manierist?<\/em> Din perspectiv\u0103 istoriografic\u0103, Otilia Ungureanu radiografiaz\u0103 manierismul ca fenomen estetic de tranzi\u021bie, manifestat la confluen\u021ba dintre Rena\u0219tere \u0219i baroc. Aplicat la universul macedonskian, autoarea constat\u0103 prezen\u021ba unui subiectivism absolut, corelat structural cu exteriorizarea zbuciumului l\u0103untric, a oscila\u021biilor \u0219i a tensiunilor interioare ale eului creator.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u0219i textul poetic macedonskian nu se fundamenteaz\u0103 programatic pe sisteme filosofice rigide, Otilia Ungureanu eviden\u021biaz\u0103 p\u0103trunderea unor reflexii de o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 conceptual\u0103, printre care se distinge motivul \u201eprezentului etern\u201d. Conceptul de prezent etern (<em>nunc stans<\/em> \u00een tradi\u021bia latin\u0103) are o istorie \u00eendelungat\u0103, situat\u0103 la intersec\u021bia dintre metafizic\u0103, teologie \u0219i filosofia timpului. El desemneaz\u0103 o dimensiune \u00een care trecutul, prezentul \u0219i viitorul coexist\u0103 simultan \u00eentr-un acum continuu \u0219i neschimb\u0103tor. \u00cen <em>Confesiuni<\/em> (<em>Cartea a XI-a<\/em>), Augustin revolu\u021bioneaz\u0103 filosofia timpului. El arat\u0103 c\u0103 timpul liniar este o crea\u021bie divin\u0103, \u00een timp ce Dumnezeu locuie\u0219te \u00eentr-un prezent etern, unde \u201eanii T\u0103i stau \u00eempreun\u0103 \u00een acela\u0219i timp\u201d. Pentru om, trecutul este doar \u201ememoria prezent\u0103\u201d, iar viitorul este \u201ea\u0219teptarea prezent\u0103\u201d. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, ideea \u00eembrac\u0103 o hain\u0103 mitico-filosofic\u0103 prin teoria eternei re\u00eentoarceri, datorit\u0103 lui Friedrich Nietzsche. Timpul nu mai este o linie spre un paradis viitor, ci un simplu cerc; fiecare clip\u0103 prezent\u0103 cap\u0103t\u0103 o greutate absolut\u0103, pentru c\u0103 se va repeta la nesf\u00e2r\u0219it. Henri Bergson&nbsp; introduce conceptul de durat\u0103 (dur\u00e9e), o curgere subiectiv\u0103 a timpului \u00een care trecutul supravie\u021buie\u0219te \u00een prezent prin memorie. Aceast\u0103 viziune influen\u021beaz\u0103 cu adev\u0103rat literatura modernist\u0103 (Marcel Proust, Virginia Woolf \u0219i, \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, moderni\u0219tii no\u0219tri), unde clipa prezent\u0103 devine un nucleu care concentreaz\u0103 \u00eentreaga existen\u021b\u0103. \u00cen poezia lui Alexandru Macedonski, acest concept se traduce adesea prin dorin\u021ba de a opri timpul, prin evadarea din istorie sau prin tr\u0103irea unei st\u0103ri de gra\u021bie estetic\u0103 \u00een care efemerul atinge absolutul.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u200b\u00cen viziunea critic\u0103 a Otiliei Ungureanu, proiec\u021biile manieriste din crea\u021bia macedonskian\u0103 se subsumeaz\u0103 unui triplu nucleu tematic: ipostazele multiforme ale erosului, configura\u021biile libert\u0103\u021bii absolute \u0219i ceea ce exegeta define\u0219te drept \u201em\u0103\u0219tile vii ale mor\u021bii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u200b&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; O component\u0103 relevant\u0103 a celei de-a doua sec\u021biuni, <em>Alexandru Macedonski, un manierist<\/em>, o constituie analiza \u201erecuzitei descriptive manieriste\u201d, segment conceptualizat de la urm\u0103toarele premise: \u201eartificialitatea naturii, decorurile ornamentale sau picturalitatea -, care reflect\u0103 la r\u00e2ndul lor specificul imaginarului manierist. Pentru creatorul manierist, naturalul reprezint\u0103 limitatul; de aceea el este sim\u021bit ca fiind insuficient \u0219i este supus metamorfozei, iar peisajele naturale devin pre\u021bioase, ornamentale, monstruoase, antropomorfe, reversibile \u0219i f\u0103r\u0103 rezisten\u021b\u0103. Logica naturii este \u00eenlocuit\u0103 cu (i)logica g\u00e2ndirii manieriste, care g\u0103se\u0219te satisfac\u021bie \u00een anormal sau ne-natural. Descrierea manierist\u0103 exagereaz\u0103 \u0219i \u00eencarc\u0103 decorul interior p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie cu obiecte scumpe, oglinzi exuberante, pietre pre\u021bioase, aur, argint, c\u0103ut\u00e2nd cu orice pre\u021b s\u0103 uimeasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;Cel de-al treilea capitol, dedicat reprezent\u0103rilor vie\u021bii private \u00een opera lui Alexandru Macedonski, eviden\u021biaz\u0103 trei aspecte de o deosebit\u0103 relevan\u021b\u0103 critic\u0103 \u0219i noutate analitic\u0103: tentativele de sublimare a angoasei prin deconstruc\u021bia spa\u021biului familial, configurarea exerci\u021biilor discursive \u0219i identitare, precum \u0219i reconsiderarea nucleului domestic.&nbsp;Pentru Alexandru Macedonski, familia are un rol important, este spa\u021biul echilibrului deplin \u0219i o sfer\u0103 existen\u021bial\u0103 pe care poetul ar fi dorit-o extrem de fastuoas\u0103. Eforturile lui parentale converg spre reconstruc\u021bia mitului propriei copil\u0103rii; el recreeaz\u0103 atmosfera idilic\u0103 a anilor petrecu\u021bi la mo\u0219ia natal\u0103 \u2014 repere temporale afective pe care nu le-a uitat niciodat\u0103. \u00cen acest construct nostalgic, s\u0103rb\u0103torile din prezent, precum Cr\u0103ciunul, \u00ee\u0219i pierd str\u0103lucirea, palid\u0103 reflexie \u00een raport cu dimensiunea idealizat\u0103 a trecutului. De asemenea, tat\u0103l \u00ee\u0219i educ\u0103 atent copiii, c\u0103rora le insufl\u0103 certitudinea protec\u021biei divine, ca instan\u021b\u0103 suprem\u0103 capabil\u0103 s\u0103 \u00eei pun\u0103 la ad\u0103post de ostilitatea \u0219i precaritatea lumii profane.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cel de-al patrulea capitol, <em>Nop\u021bile macedonskiene \u2013 o perspectiv\u0103 psihocritic\u0103<\/em>, se concentreaz\u0103 asupra nucleelor tematice fundamentale ale operei, catalogate de Otilia Ungureanu drept \u201eobsedante\u201d: natura, zborul, noaptea, lumina, moartea \u0219i visul. Imaginea de ansamblu a dualit\u0103\u021bii macedonskiene, a\u0219a cum s-a conturat \u00een con\u0219tiin\u021ba criticii literare de-a lungul timpului, ofer\u0103 punctul de plecare al acestei interpret\u0103ri. \u00centreaga aventur\u0103 creatoare a lui Alexandru Macedonski se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub semnul unei permanente oscila\u021bii \u00eentre real \u0219i ideal, \u00eentre ceea ce \u00eel leag\u0103 de condi\u021bia uman\u0103 imediat\u0103 \u0219i ceea ce \u00eel \u00eempinge c\u0103tre zonele \u00eenalte ale aspira\u021biei \u0219i visului. Iubirea \u0219i ura, modestia \u0219i orgoliul, spiritul imitativ \u0219i impulsul novator, revolta \u0219i \u00eemp\u0103carea, sublimul \u0219i ridicolul sunt c\u00e2teva dintre contrastele care \u00eei structureaz\u0103 opera.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Privit din perspectiva motivelor \u0219i a imaginilor dominante, ciclul <em>Nop\u021bilor<\/em> dezv\u0103luie cu deosebit\u0103 claritate aceast\u0103 structur\u0103 l\u0103untric\u0103 bipolar\u0103. Analiza comparativ\u0103 a poemelor confirm\u0103 existen\u021ba unei identit\u0103\u021bi poetice care nu se las\u0103 redus\u0103 la o formul\u0103 unic\u0103. Totu\u0219i, observ\u0103 Otilia Ungureanu, simpla \u00eemp\u0103r\u021bire a universului macedonskian \u00een dou\u0103 domenii distincte \u2014 al idealit\u0103\u021bii \u0219i al realit\u0103\u021bii \u2014 risc\u0103 s\u0103 simplifice excesiv o experien\u021b\u0103 spiritual\u0103 mult mai complex\u0103: \u201e\u00een sens mai particular, al dualit\u0103\u021bii din perspectiva tematic-arhetipal\u0103, analizarea \u0219i suprapunerea poemelor <em>Nop\u021bilor<\/em> a validat ipoteza existen\u021bei unei identit\u0103\u021bi poetice duale. \u00cencercarea de a contabiliza avatarurile acestor dou\u0103 arhetipuri &#8211; separ\u00e2ndu-le \u00een ipostaze ale idealit\u0103\u021bii \u0219i ipostaze ale realit\u0103\u021bii &#8211; s-a dovedit a fi \u00eens\u0103 mult prea superficial\u0103\u201d; \u201eAstfel, poetul r\u0103m\u00e2ne ancorat \u00een zona luptei din teluric si transcendent, \u00een timp ce ipostazele arhetipurilor dezvolt\u0103 dimensiuni contradictorii, actualiz\u00e2nd \u00een func\u021bie de context una dintre cele dou\u0103 obsesii poetice\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ulterior, penultimul capitol, <em>Proza macedonskian\u0103. Provoc\u0103ri tematice \u0219i retorice<\/em>, este ca o punte conceptual\u0103 care relev\u0103 complementaritatea tematic\u0103 dintre liric\u0103 \u0219i proz\u0103. Totodat\u0103, acest demers analitic reprezint\u0103 un moment de respiro metodologic. Proza macedonskian\u0103 evolueaz\u0103 de la evocarea unor episoade patetice sau de la simpla \u00eenregistrare mimetic\u0103 a universului exterior, spre sublimarea situa\u021biilor cotidiene \u0219i decora\u021bia minu\u021bioas\u0103 a unor spa\u021bii reconfigurate estetic prin imagina\u021bia autorului: \u201eAceast\u0103 zon\u0103 creatoare asimileaz\u0103 direc\u021bii variate \u0219i va umple un spa\u021biu gol din literatura timpului, dup\u0103 cum observa Mihai Zamfir, c\u0103ci ofer\u0103 ceea ce lipse\u0219te scrierilor din apropierea anului 1900, \u0219i anume caracterul problematic. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care individul este aproape total lipsit de drame intelectuale sau sociale, situ\u00e2ndu-se \u00eentr-o zon\u0103 de echilibru a con\u0219tiin\u021bei, Macedonski augmenteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la paroxism cele mai ne\u00eensemnate evenimente din via\u021ba intim\u0103 \u0219i le proiecteaz\u0103 ca drame ale propriilor personaje, construind pentru prima dat\u0103 profilul poetului blestemat &#8211; a\u0219a cum subliniaz\u0103 Florea Firan &#8211; \u0219i a personajului abstras ce e\u0219ueaz\u0103 pe toate planurile\u201d. Cu alte cuvinte, se poate afirma c\u0103, \u00een subsidiar, proza lui Alexandru Macedonski integreaz\u0103 \u0219i resemantizeaz\u0103 toate tendin\u021bele tradi\u021bionale ale literaturii epocii.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen aprecierea Otiliei Ungureanu, momentul de deplin\u0103 maturitate artistic\u0103 al lui Alexandru Macedonski se reg\u0103se\u0219te \u00een ciclul <em>Rondelurilor<\/em>. Aici, lirismul dob\u00e2nde\u0219te o limpezime \u0219i o concentrare care tr\u0103deaz\u0103 lunga decantare a experien\u021belor sale suflete\u0219ti. Universul poetic se organizeaz\u0103 \u00een jurul unor st\u0103ri de o mare subtilitate afectiv\u0103, unde visul metamorfozei, confesiunea discret\u0103 \u0219i reflec\u021bia interioar\u0103 se \u00eempletesc \u00eentr-o armonie rar \u00eent\u00e2lnit\u0103. Impetuozitatea \u0219i vehemen\u021ba etapelor anterioare las\u0103 locul unei sensibilit\u0103\u021bi mai ad\u00e2nci, mai \u00eemp\u0103cate cu sine, \u00een care emo\u021bia se exprim\u0103 prin sugestie, iar poezia devine spa\u021biul privilegiat al medita\u021biei \u0219i al transfigur\u0103rii. Instan\u021ba estetic\u0103 \u00ee\u0219i revendic\u0103 statutul axial, determin\u00e2nd o purificare a discursului scriptural; cu toate acestea, Macedonski \u00ee\u0219i conserv\u0103 neschimbate constantele tematice: flagelarea prezentului, evazionismul retrospectiv, precum \u0219i apeten\u021ba pentru calofilia naturii \u0219i a universului obiectual. Ceea ce se reconfigureaz\u0103 substan\u021bial este \u00eens\u0103 raportarea lui la finitudine \u0219i contextualizarea antitetic\u0103 a temporalit\u0103\u021bii (trecut versus prezent) \u2014 nuclee ideatice care, de altfel, structureaz\u0103 obsesiv imaginarul macedonskian.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen concluzie, volumul semnat de Otilia Ungureanu propune o perspectiv\u0103 proasp\u0103t\u0103 prin aplicarea metodei psihocritice \u0219i arhetipale. Meritul autoarei const\u0103 \u00een capacitatea de a dep\u0103\u0219i dualismul simplist din critica tradi\u021bional\u0103 \u0219i de a demonstra c\u0103 oscila\u021bia poetului \u00eentre teluric \u0219i transcendent, \u00eentre nostalgia spa\u021biului familial idealizat \u0219i ostilitatea lumii, nu reprezint\u0103 o simpl\u0103 contradic\u021bie, ci \u00eens\u0103\u0219i dinamica autentic\u0103 a geniului s\u0103u. Lucrarea restituie astfel un Macedonski mult mai nuan\u021bat, a c\u0103rui complexitate structural\u0103 continu\u0103 s\u0103 provoace \u0219i s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 exegeza literar\u0103 actual\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Otilia Ungureanu reu\u0219e\u0219te s\u0103 p\u0103trund\u0103 dincolo de masca orgolioas\u0103 a estetului instrumentist, l\u0103s\u00e2nd la vedere tensiunile abisale ale omului \u0219i creatorului Macedonski. De la refugiul protector \u00een mitul copil\u0103riei de odinioar\u0103, p\u00e2n\u0103 la sciziunea dureroas\u0103 dintre idealitate \u0219i realitate surprins\u0103 \u00een ciclul <em>Nop\u021bilor<\/em>, cartea ne propune o cartografiere fascinant\u0103 a unui imaginar marcat deopotriv\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u0219i extaz. \u00cen definitiv, studiul Otiliei Ungureanu este o pledoarie conving\u0103toare pentru modernitatea \u0219i actualitatea unui poet care a tr\u0103it \u0219i a creat sub semnul absolutului. Este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o apari\u021bie editorial\u0103 salutar\u0103, care reconfigureaz\u0103 cu fine\u021be analitic\u0103 portretul unuia dintre cei mai orgolio\u0219i \u0219i, paradoxal, vulnerabili mari poe\u021bi ai literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Studiul monografic semnat de Otilia Ungureanu, intitulat Jil\u021bul maestrului. (Re)configur\u0103ri critice \u0219i identitare ale universului macedonskian (Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u0219ti, 2025), propune o exegez\u0103 structurat\u0103 \u00een \u0219ase capitole ample dedicat\u0103 operei \u0219i personalit\u0103\u021bii literare a lui Alexandru Macedonski: Receptarea lui Macedonski, Alexandru Macedonski, un manierist, Reprezent\u0103ri ale vie\u021bii private \u00een crea\u021bia macedonskian\u0103, Nop\u021bile macedonskiene &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/06\/12\/o-noua-lectura-a-universului-macedonskian\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">O nou\u0103 lectur\u0103 a universului macedonskian<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13640","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13640","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13640"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13640\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13646,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13640\/revisions\/13646"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13640"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13640"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13640"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}