Gabriel Chifu \u0219i-a construit \u00een ultimele decenii o oper\u0103 epic\u0103 solid\u0103, caracterizat\u0103 de interesul pentru marile teme existen\u021biale: libertatea, destinul, puterea, identitatea, devenirea spiritual\u0103 \u0219i raportul individului cu istoria. Critica literar\u0103 a observat c\u0103 multe dintre romanele sale sunt construite ca parabole moderne, \u00een care realismul se \u00eemplete\u0219te cu simbolul, alegoria \u0219i reflec\u021bia metafizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-un mod care aminte\u0219te de vechile credin\u021be ale omului, pentru care visul nu era simpl\u0103 n\u0103lucire a somnului, ci semn al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor care aveau s\u0103 vin\u0103, Gabriel Chifu \u00ee\u0219i \u00eencepe romanul Trenul<\/em> (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 2026) prin \u00eenf\u0103\u021bi\u0219area unui vis premonitoriu. Astfel, \u00eenc\u0103 din primele pagini, autorul a\u0219az\u0103 nara\u021biunea sub semnul unei realit\u0103\u021bi l\u0103rgite, \u00een care faptul comun se \u00eemplete\u0219te cu taina, iar existen\u021ba omului pare c\u0103 prime\u0219te, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ecouri dintr-o ordine nev\u0103zut\u0103 a lumii.<\/p>\n\n\n\n Interoga\u021bia \u2013 privitoare la omniscien\u021ba instan\u021bei onirice care \u00eemprumut\u0103 chipul socrului, tat\u0103l Alexandrei, so\u021bia protagonistului Luca \u2013 nu este altceva dec\u00e2t pretextul estetic de care autorul se folose\u0219te spre a reliefa, cu p\u0103trundere analitic\u0103, mobilurile intime \u0219i resorturile metafizice ale itinerarului care va urma: \u201eBine c\u0103 \u00een noaptea asta am reu\u0219it s\u0103 dorm normal. M\u0103 simt odihnit. Cu o noapte \u00eenainte nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a: am dormit pu\u021bin, \u00eentrerupt, iar scurtele intervale de somn agitat au alternat cu perioadele de trezie, destule, descump\u0103nitoare. Am avut \u0219i un vis straniu, care mi s-a p\u0103rut c\u0103 a durat mult \u0219i m-a obosit, m-a tulburat peste m\u0103sur\u0103. L-am visat pe tat\u0103l Alexandrei. Nu-l visasem niciodat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Era izbitor de alb la fa\u021b\u0103 \u0219i avea \u00eentip\u0103rit pe buze un sur\u00e2s bl\u00e2nd. Venise \u00een vizit\u0103 la noi. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpla uneori \u00een vise, m-am pomenit cu el intrat \u00een cas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi auzit \u00eenainte soneria \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103-i fi deschis u\u0219a. St\u0103tea a\u0219ezat pe un scaun \u00een sufragerie \u0219i eu m-am mirat cum de a ap\u0103rut acolo, a\u0219a, deodat\u0103. Mai ales \u00een situa\u021bia lui, c\u0103ci \u00eel \u0219tiam mort. Dar nu mi-am exprimat nedumerirea, dimpotriv\u0103, am \u021binut s\u0103-l asigur c\u0103 m\u0103 bucur de venirea lui. M-a \u00eentrebat unde e Alexandra\u201d.<\/p>\n\n\n\n Prin starea de suspans pe care nara\u021biunea o \u00eentre\u021bine, \u00eens\u0103\u0219i preg\u0103tirea devine o aventur\u0103 \u00een sine, o expedi\u021bie nu mai pu\u021bin temerar\u0103 dec\u00e2t drumul propriu-zis, dar str\u0103mutat\u0103 \u00een \u00eentregime pe t\u0103r\u00e2mul vie\u021bii l\u0103untrice. Dincolo de imanen\u021ba gesturilor cotidiene, se contureaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 Odisee a spiritului, unde fiecare ezitare \u0219i fiecare tres\u0103rire a con\u0219tiin\u021bei \u00een fa\u021ba iminentului necunoscut atinge propor\u021biile unei autentice drame psihologice: \u201e\u00centr-adev\u0103r, m-a\u0219teapt\u0103 o c\u0103l\u0103torie. Sunt curios cum va fi. Dac\u0103 totul decurge normal, voi lipsi cam zece zile. Numai \u00een aparen\u021b\u0103 e un voiaj de pl\u0103cere, \u00een realitate, deplasarea e una profesional\u0103, are destule necunoscute. Totu\u0219i, sunt optimist \u0219i sigur pe pa\u0219ii mei, nu derutat \u0219i plin de \u00eendoieli, ca \u00een visul recent, care, psihic, fusese at\u00e2t de inconfortabil. Obiectivul deplas\u0103rii nu mi se pare greu de atins, \u00een compara\u021bie cu altele, anterioare. \u00cens\u0103 mi-am f\u0103cut o regul\u0103 pe care o respect: s\u0103 tratez toate subiectele cu egal interes \u0219i cu concentrare \u0219i s\u0103 fiu preg\u0103tit de efort. Drept care plec la drum cu convingerea ferm\u0103 c\u0103 merg la munc\u0103, nu la distrac\u021bie\u201d.<\/p>\n\n\n\n Gabriel Chifu abordeaz\u0103 tehnica intertextualit\u0103\u021bii. Pasionat de virtu\u021bile sugestiei \u0219i dornic de a \u00eenv\u0103lui textul \u00eentr-o atmosfer\u0103 de mister, el codific\u0103 toponimia traseului, desemn\u00e2nd ora\u0219ele de tranzit prin majuscule, artificiu prin care i se adreseaz\u0103 cititorului o nobil\u0103 invita\u021bie de a plonja \u00een ambian\u021ba spiritual\u0103 \u0219i \u00een farmecul crepuscular de la \u00eenceputul veacului al dou\u0103zecilea: \u201eLocul acesta unde m-am retras \u00eempreun\u0103 cu Alexandra este un or\u0103\u0219el de munte (s\u0103-l numim S.), a\u0219ezat pe valea unei ape curg\u0103toare (P.) \u0219i str\u0103juit de o parte \u0219i de alta de versan\u021bi \u00eemp\u0103duri\u021bi, care au o m\u0103re\u021bie calm\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n Spre deosebire de scrierile anterioare, Gabriel Chifu mizeaz\u0103, \u00een acest roman, pe o accentuare a filonului biografic. Protagonistul prime\u0219te o profilare moral\u0103 plauzibil\u0103, centrat\u0103 pe o criz\u0103 de v\u00e2rst\u0103 care declan\u0219eaz\u0103 nevoia unei muta\u021bii existen\u021biale. Aceast\u0103 redesenare a destinului, generat\u0103 de aspira\u021bia c\u0103tre o transformare interioar\u0103 radical\u0103, deprinde semnifica\u021bia unei peniten\u021be morale. \u00cen fond, Luca \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i \u00eenving\u0103 sl\u0103biciunea pentru frumuse\u021bea feminin\u0103, vulnerabilitate care l-a m\u0103cinat de-a lungul anilor: \u201eOricum, la v\u00e2rsta de 55 de ani, am hot\u0103r\u00e2t c\u0103 e timpul pentru o schimbare, una radical\u0103. O schimbare sau, cu un cuv\u00e2nt \u00eemprumutat din limbajul zilei, o resetare. Mi-am zis c\u0103 m\u0103 aflu la o r\u0103sp\u00e2ntie, c\u0103 e imperios s\u0103 \u00eencerc o transformare de sine, o re\u00eemprosp\u0103tare, o re\u00eennoire a unei existen\u021be care ajunsese la o extenuare, la o golire de sens. Da, visam la un trai total diferit fa\u021b\u0103 de cel de p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i eram convins c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 reinventez cumva. Am decis s\u0103 pun punct, dintr-odat\u0103, felului tumultuos \u00een care tr\u0103iam, propriu unei tinere\u021bi prelungite peste limitele fire\u0219ti. C\u00e2nd spun tumultuos<\/em>, folosesc un eufemism. Mai potrivite ar fi cuvintele aproape haotic <\/em>\u0219i stresant<\/em> \u0219i, da, u\u0219uratic<\/em>\u201d. <\/p>\n\n\n\n Secven\u021bele biografice \u0219i autobiografice eviden\u021biaz\u0103 falia inechit\u0103\u021bilor sociale specifice perioadei de tranzi\u021bie din anii ’90. De\u0219i discursul public al epocii proiecta expectativa remedierii disparit\u0103\u021bilor mo\u0219tenite din regimul anterior, realitatea socioeconomic\u0103 a fost punctat\u0103 de o perpetuare \u0219i chiar de o acutizare a acestor nedrept\u0103\u021bi structurale, r\u0103mase nerezolvate \u00een contextul restructur\u0103rii societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Hiperbola constituie un instrument stilistic fundamental prin intermediul c\u0103ruia Gabriel Chifu accentueaz\u0103 complexitatea psihologic\u0103 a protagonistului. Pentru acest personaj hipersensibil, simpla instalare \u00een compartimentul de tren atinge dimensiunile unei experien\u021be limit\u0103, fiind asimilat\u0103, prin intensitatea consumului emo\u021bional, cu aselenizarea lui Armstrong. Aceast\u0103 analogie hiperbolic\u0103 este conceptualizat\u0103 explicit de Luca \u00een momentul integr\u0103rii \u00een noul mediu: \u201eE doar un pas, un pas mic […] \u0219i abia acum vine partea cea mai grea, trebuie s\u0103 le c\u00e2\u0219tig \u00eencrederea, s\u0103-i conving s\u0103 mi se confeseze\u201d. Familiarizarea cu identitatea celorlal\u021bi pasageri devine doar premisa unui demers mult mai anevoios: cucerirea alterit\u0103\u021bii \u0219i ob\u021binerea confesiunii.<\/p>\n\n\n\n Asemenea structurii din Divina Comedie<\/em>, personajele lui Gabriel Chifu reitereaz\u0103 \u00een spa\u021biul feroviar dinamica ame\u021bitoare a damna\u021bilor din Infern<\/em>. Analogia trimite direct la C\u00e2ntul V<\/em> (primul cerc al peniten\u021bei propriu-zise, dedicat desfr\u00e2na\u021bilor), unde Dante Alighieri \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 spiritele purtate etern de o furtun\u0103 violent\u0103. \u00cen aceast\u0103 geografie spectral\u0103, cupluri celebre precum Paolo \u0219i Francesca da Rimini sunt prinse \u00eentr-un v\u00e2rtej perpetuu, metafor\u0103 a abandonului \u00een fa\u021ba pasiunilor oarbe \u0219i a instinctelor dictate de absen\u021ba ra\u021biunii. \u00cen contrapondere cu acest fundal al pasiunii devoratoare, protagonistul lui Gabriel Chifu manifest\u0103 o cenzur\u0103 riguroas\u0103 a propriilor pulsiuni erotice, reprim\u00e2ndu-\u0219i pornirile afective \u00een \u00eencercarea de a se sustrage acestei mi\u0219c\u0103ri haotice a degrad\u0103rii morale.<\/p>\n\n\n\n \u200bConfigurarea deopotriv\u0103 psihic\u0103 \u0219i caracterologic\u0103 a lui Luca indic\u0103 un personaj de sintez\u0103, ale c\u0103rui surse de inspira\u021bie par transmutate direct din realitatea empiric\u0103 a autorului. Aceast\u0103 ancorare \u00een background-ul biografic, vizibil\u0103 la nivelul instan\u021bei textuale, imprim\u0103 operei un pronun\u021bat caracter de verosimilitate. <\/p>\n\n\n\n Pentru Gabriel Chifu, popasurile \u00een diverse centre urbane constituie un pretext scriptural de configurare a ambientului citadin contemporan. O asemenea halt\u0103 reflexiv\u0103 este localizat\u0103 \u00een B., capitala \u021b\u0103rii: \u201e\u00een Capital\u0103, marele ora\u0219 B., facem un popas de o zi. Autocarele ne iau pe to\u021bi \u0219i ne duc la hotel. Amatorilor li se ofer\u0103 un tur, cu vizitarea faimoasei Case a Poporului. Dar \u00eenainte la pr\u00e2nz, avem o masa tradi\u021bional\u0103 la un han din centrul vechi al marelui ora\u0219\u201d.<\/p>\n\n\n\n Scindat identitar \u00een ipostaza protagonistului Luca, Gabriel Chifu probeaz\u0103 o fin\u0103 hermeneutic\u0103 a psihologiei receptorului itinerant. Acest decupaj diegetic rezoneaz\u0103 cu experien\u021ba empiric\u0103 a cititorului, care decodific\u0103 \u00een text propriile reflexe comportamentale etalate \u00een spa\u021biul tranzitoriu al alterit\u0103\u021bii coercitive \u2014 specific mijloacelor de transport \u00een comun. Se relev\u0103 aici o tendin\u021b\u0103 generalizat\u0103 de auto-reprezentare \u0219i validare social\u0103: subiec\u021bii resimt pulsiunea de a-\u0219i exterioriza identitatea pentru a-\u0219i legitima statutul, specul\u00e2nd orice bre\u0219\u0103 conversa\u021bional\u0103. Concomitent, se manifest\u0103 un impuls de investigare a profilului celorlal\u021bi coechipieri de drum, a c\u0103ror proximitate fizic\u0103 este pur accidental\u0103. \u00cen acest cadru, Luca \u2014 conform auto-portretiz\u0103rii oferite micro-comunit\u0103\u021bii din compartimentul trenului cu destina\u021bia Atena \u2014 \u00ee\u0219i asum\u0103 explicit func\u021bia de instan\u021b\u0103 narativ\u0103. El ac\u021bioneaz\u0103 ca un scriptor delegat de un comanditar anonim, av\u00e2nd sarcina de a converti aceast\u0103 deplasare feroviar\u0103 \u00eentr-un jurnal de c\u0103l\u0103torie, transform\u00e2nd astfel hazardul itinerant \u00eentr-o construc\u021bie textual\u0103 coerent\u0103. <\/p>\n\n\n\n Din perspectiv\u0103 structural\u0103, se conserv\u0103 matricea regizoral\u0103 din Hanu Ancu\u021bei<\/em>, \u00eens\u0103 intervine o muta\u021bie la nivelul dinamismului diegetic: pretextul complotului narativ devine manifest \u0219i pregnant. Micro-comunitatea din compartiment ac\u021bioneaz\u0103 asemenea unui catalizator euristic, instan\u021bele enun\u021biative coopereaz\u0103 deliberat pentru a stimula inser\u021bia unei istorii memorabile.<\/p>\n\n\n\n \u00cen contextul exegezei literare contemporane, proza lui Gabriel Chifu se distinge printr-o remarcabil\u0103 disponibilitate analitic\u0103 \u00een sfera configur\u0103rii de tipologii umane, relief\u00e2nd o for\u021b\u0103 de penetrare psihologic\u0103 care rezoneaz\u0103, mutatis mutandis<\/em>, cu realismul de factur\u0103 balzacian\u0103. Autorul construie\u0219te profiluri de o complexitate redutabil\u0103, capabile s\u0103 sus\u021bin\u0103 arhitectura ideatic\u0103 a nara\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n Tipologia c\u0103l\u0103torului \u0219i mecanismele de identificare<\/strong>. Luca este structurat ca un exponent arhetipal al condi\u021biei de c\u0103l\u0103tor, un exponent prin care cititorul experimenteaz\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de st\u0103ri afective \u0219i reac\u021bii comportamentale. \u00cen acest sens, dinamica interioar\u0103 a personajului oglinde\u0219te fidel psihologia individului dislocat din spa\u021biul familiar: fascina\u021bia \u0219i extazul (reac\u021bii spontane \u00een fa\u021ba alterit\u0103\u021bii \u0219i a ineditului peisagistic sau cultura); nevoia de validare \u0219i conexiune; disponibilitatea imediat\u0103 de a se deschide \u00een fa\u021ba interlocutorilor (\u201econlocuitorilor\u201d) \u00een momentul \u00een care resimte un interes clar din partea acestora. Prin acest joc al oglinzilor, prezent \u0219i la marii prozatori interbelici, precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu sau G. C\u0103linescu, Gabriel Chifu activeaz\u0103 un mecanism de identificare empatic\u0103: reac\u021biile lui Luca devin \u201ereac\u021biile noastre posibile\u201d, iar experien\u021ba singular\u0103 a personajului e transformat\u0103 \u00eentr-o constant\u0103 a psihologiei umane \u00een condi\u021bii de tranzit.<\/p>\n\n\n\n Aura misterului \u0219i determinismul narativ<\/strong>. Rela\u021bia protagonistului cu tovar\u0103\u0219ii lui de drum este definit\u0103 printr-o asimetrie a cunoa\u0219terii. Luca posed\u0103 o form\u0103 de autoritate epistemic\u0103 subtil\u0103; el pare s\u0103 de\u021bin\u0103 \u00eentotdeauna un surplus de informa\u021bie sau o intui\u021bie superioar\u0103 asupra evenimentelor \u00een curs de desf\u0103\u0219urare, distan\u021bare intelectual\u0103 \u0219i intuitiv\u0103 care se concretizeaz\u0103 axiomatic \u00een secven\u021ba dialogului de la teras\u0103. Afirma\u021bia lui ferm\u0103, conform c\u0103reia va ajunge la Atena \u00eenso\u021bit de un singur membru al grupului, comport\u0103 valen\u021be profetice \u0219i nu r\u0103m\u00e2ne doar o simpl\u0103 specula\u021bie. Prin aceast\u0103 aser\u021biune \u00eencrez\u0103toare, Luca \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de ordonator al destinului comun, introduc\u0103tor de tensiune dramatic\u0103 \u0219i vector al unui determinism narativ. <\/p>\n\n\n\n De\u0219i grila de lectur\u0103 aplicat\u0103 capitolului Rememor\u0103ri<\/em> \u2013 \u0219i nu numai \u2013 permite identificarea transparent\u0103 a unor personalit\u0103\u021bi de prim rang din mediul cultural sau istoric, transpuse de romancier sub form\u0103 de ipostaze fic\u021bionale, identitatea nominal\u0103 a acestor prototipuri reale va fi deliberat trecut\u0103 sub t\u0103cere. Aceast\u0103 op\u021biune de analiz\u0103 este ghidat\u0103 de o minim\u0103 etic\u0103 a recept\u0103rii \u0219i de dorin\u021ba de a respecta pactul narativ propus de autor. Pactul \u00ee\u0219i extrage for\u021ba tocmai din men\u021binerea unei ambiguit\u0103\u021bi deliberate, o estetic\u0103 a camuflajului pe care romancierul o instituie drept cheie hermeneutic\u0103 fundamental\u0103 a \u00eentregului ansamblu epic. Tensiunea dilematic\u0103 a autorului transgreseaz\u0103 grani\u021bele textului, gener\u00e2nd o vie empatie ontologic\u0103 \u00een care cititorul \u00ee\u0219i recunoa\u0219te propriile angoase \u0219i interoga\u021bii existen\u021biale. Aceast\u0103 fuziune orizontal\u0103 de sensibilit\u0103\u021bi spore\u0219te considerabil valoarea captivant\u0103 a romanului \u0219i-l transform\u0103 \u00eentr-un document de stringent interes receptiv, indispensabil celor care aspir\u0103 s\u0103 descifreze atmosfera unui mediu intelectual marcat de prezen\u021ba unor destine literare ireversibil apuse. <\/p>\n\n\n\n Romanul, alc\u0103tuit din treizeci \u0219i dou\u0103 de capitole, v\u0103de\u0219te de la primele pagini un rar echilibru al ponderilor. Planul real \u0219i cel fictiv \u00ee\u0219i disput\u0103 \u00eent\u00e2ietatea cu o egal\u0103 \u0219i viguroas\u0103 \u00eendrept\u0103\u021bire, topindu-se \u00eentr-o viziune de o deplin\u0103 armonie estetic\u0103, pe care spiritul cititorului o adopt\u0103 f\u0103r\u0103 nicio sfiiciune dornic\u0103 de analiz\u0103. \u00cen universul epic configurat de Gabriel Chifu, cele dou\u0103 instan\u021be diegetice nu se anuleaz\u0103 reciproc \u0219i nici nu se subordoneaz\u0103 ierarhic; dimpotriv\u0103, ele se poten\u021beaz\u0103 organic. Receptorul este invitat s\u0103 valideze ambele dimensiuni ca fiind deopotriv\u0103 legitime \u0219i verosimile. Aceast\u0103 complementaritate strategic\u0103 transform\u0103 lectura \u00eentr-o experien\u021b\u0103 de interiorizare a unui dualism existen\u021bial, \u00een care realul imediat \u0219i fantezia transgresiv\u0103 devin fa\u021betele aceleia\u0219i monede scripturale <\/p>\n\n\n\n Trenul<\/em>, romanul lui Gabriel Chifu, cap\u0103t\u0103 valoarea unei parabole a destinului omenesc, a acelei mi\u0219c\u0103ri obscure \u0219i neab\u0103tute care poart\u0103 fiin\u021ba spre \u00eemplinirea unei sor\u021bi deja \u00eenscrise \u00een ordinea nev\u0103zut\u0103 a lumii. Nimic nu poate opri acest mers \u00eenainte, asemenea unui convoi ce str\u0103bate noaptea f\u0103r\u0103 abatere de la linia trasat\u0103 dinainte. Destinul nu cunoa\u0219te popas adev\u0103rat \u0219i nu-\u0219i suspend\u0103 lucrarea dec\u00e2t \u00een clipa c\u00e2nd via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i se stinge, iar omul \u00ee\u0219i \u00eencheie traversarea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 sub semnul unei fatalit\u0103\u021bi care l-a ales \u0219i l-a pecetluit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput.<\/p>\n\n\n\n Trenul<\/em>, unul dintre cele mai ambi\u021bioase romane actuale, reia aceast\u0103 tem\u0103, raportul fragil dintre individ \u0219i for\u021bele care \u00eei modeleaz\u0103 destinul, \u00eentr-o formul\u0103 care \u00eembin\u0103 parabola politic\u0103 \u0219i romanul de c\u0103l\u0103torie, transform\u00e2nd un simplu itinerar feroviar \u00eentr-o medita\u021bie asupra libert\u0103\u021bii \u0219i istoriei. Modalitatea de alc\u0103tuire a diegezei plaseaz\u0103 textul \u00een descenden\u021ba prozei lui Anton Holban, \u00een special prin focalizarea asupra unui spa\u021biu domestic confortabil, de interior citadin, \u00een care personajele caut\u0103 o \u00eendeletnicire capabil\u0103 s\u0103 le smulg\u0103 din marasmul \u0219i monotonia existen\u021bei urbane. Scrut\u00e2ndu-\u0219i propriile fantasme \u00eenainte de a p\u0103r\u0103si incinta sigur\u0103 a domesticului, protagonistul lui Gabriel Chifu preschimb\u0103 preludiul plec\u0103rii \u00eentr-un creuzet al revela\u021biilor metafizice. \u200b<\/p>\n\n\n\n \u00cen peisajul prozei contemporane, adesea marcat de o fragmentare postmoderne vizibil\u0103 \u0219i de o disolu\u021bie a liniarit\u0103\u021bii epice care poate genera un sentiment de alienare sau epuizare receptiv\u0103 din partea lectorului, construc\u021bia romanesc\u0103 propus\u0103 de Gabriel Chifu se distinge printr-o riguroas\u0103 coeren\u021b\u0103 arhitectonic\u0103. Spre deosebire de tendin\u021bele actuale care favorizeaz\u0103 r\u0103t\u0103cirile narative, opera lui manifest\u0103 o remarcabil\u0103 acurate\u021be a dezvolt\u0103rii compozi\u021bionale. Claritatea structural\u0103 este sus\u021binut\u0103 de ac\u021biunea teleologic\u0103 (orientat\u0103 spre un scop precis) a protagonistului, a c\u0103rui condi\u021bie este dublat\u0103 de o func\u021bie profesional\u0103 explicit\u0103: aceea de recuperator \u0219i consemnator al alterit\u0103\u021bii, prin intermediul statutului s\u0103u de povestitor. Mai mult, din perspectiv\u0103 tematic\u0103, dinamica textului reconfigureaz\u0103 un motiv literar clasic. Dac\u0103 \u00een literatura de consum sau \u00een formele hibride ale fic\u021biunii de gen, motivul c\u0103l\u0103toriei (toposul itinerant) \u00eendepline\u0219te un rol strict dinamic, de simplu resort al aventurii sau al suspansului exterior, la Gabriel Chifu acesta cunoa\u0219te o transformare calitativ\u0103 fundamental\u0103. Autorul integreaz\u0103 c\u0103l\u0103toria \u00een structura unei proze de mare profunzime, transform\u00e2nd deplasarea spa\u021bial\u0103 \u00eentr-un pretext epistemic pentru analiza psihologic\u0103 \u0219i sondarea interiorit\u0103\u021bii, iar itinerariul geografic este subordonat analizei de fine\u021be a con\u0219tiin\u021bei \u0219i decant\u0103rii sensurilor existen\u021biale.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Gabriel Chifu \u0219i-a construit \u00een ultimele decenii o oper\u0103 epic\u0103 solid\u0103, caracterizat\u0103 de interesul pentru marile teme existen\u021biale: libertatea, destinul, puterea, identitatea, devenirea spiritual\u0103 \u0219i raportul individului cu istoria. Critica literar\u0103 a observat c\u0103 multe dintre romanele sale sunt construite ca parabole moderne, \u00een care realismul se \u00eemplete\u0219te cu simbolul, alegoria \u0219i reflec\u021bia metafizic\u0103. \u00centr-un … Continu\u0103 lectura De la realismul balzacian la metafizica intertextual\u0103 a c\u0103l\u0103toriei\u00a0<\/span>
\u200bDincolo de rigoarea documentar\u0103, capitolul se distinge printr-o profund\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 afectiv\u0103: \u201eAtunci m-am apropiat de Teodor, Teodor Coman, un critic literar eminent, cum foarte rar mai g\u0103se\u0219ti, \u0219i am r\u0103mas prieteni p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it. Nici nu-mi dau seama cum de s-a \u00eent\u00e2mplat rezonan\u021ba asta \u00eentre noi. \u00cel pre\u021buiam, desigur, de la distan\u021b\u0103, dar mai apoi, c\u00e2nd ne-am \u00eemprietenit, m-a cucerit, de-a lungul anilor, prin fine\u021bea spiritului, prin gustul s\u0103u literar sigur, prin devotamentul pe care-l ar\u0103ta pentru literatur\u0103\u201d; \u201e\u00eenainte de a \u00eenchide ochii, m-a chemat la el la spital, la Fundeni, unde era internat. Aproape mi-a venit r\u0103u, c\u00e2nd l-am v\u0103zut cum ar\u0103ta. Fizionomia i se schimbase, fa\u021ba \u00eei era \u00eennegrit\u0103 de suferin\u021b\u0103, nu-l mai recuno\u0219teai\u201d. <\/p>\n\n\n\n