{"id":13728,"date":"2026-07-05T08:34:04","date_gmt":"2026-07-05T08:34:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13728"},"modified":"2026-07-05T09:59:34","modified_gmt":"2026-07-05T09:59:34","slug":"de-la-naratiunea-biblica-la-hermeneutica-literara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/07\/05\/de-la-naratiunea-biblica-la-hermeneutica-literara\/","title":{"rendered":"De la nara\u021biunea biblic\u0103 la hermeneutica literar\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen contextul axiologic contemporan, caracterizat de o fluidizare a normelor \u0219i de o reconfigurare adesea doctrinar\u0103 a ierarhiilor sociale, se constat\u0103 o necesitate stringent\u0103 de reevaluare a modelelor arhetipale transgresive. Volumul Marianei R\u00e2nghilescu, intitulat Femei din \u201eBiblie\u201d \u00een literatur\u0103 <\/em>(Editura LIMES, 2026), se pozi\u021bioneaz\u0103 \u00een sfera recuper\u0103rii \u0219i promov\u0103rii vectorilor spirituali \u0219i culturali de factur\u0103 tradi\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cartea adopt\u0103 o structur\u0103 lexicografic\u0103, prezent\u00e2nd personalit\u0103\u021bile \u00een ordine alfabetic\u0103. Din punct de vedere tipologic, autoarea penduleaz\u0103 \u00eentre portrete marcate de failibilitate ontologic\u0103 \u0219i modele caracterizate de virtu\u021bi cardinale (fidelitatea doxologic\u0103, curajul soteriologic, patriotismul, smerenia, devotamentul, \u00een\u021belepciunea \u0219i spiritul de jertf\u0103). Prin reliefarea acestor atribute etice \u0219i spirituale, volumul fundamenteaz\u0103 o paradigm\u0103 comportamental\u0103 axiologic\u0103, ilustr\u00e2nd modul \u00een care credin\u021ba \u00ee\u0219i revendic\u0103 un statut normativ \u00een existen\u021ba cotidian\u0103 a ecleziei.<\/p>\n\n\n\n

Primul palier vizeaz\u0103 o dimensiune antropologic\u0103 \u0219i moral\u0103, concretizat\u0103 \u00een radiografierea ipostazelor feminine consacrate de textele sacre. Mariana R\u00e2nghilescu augmenteaz\u0103 modul \u00een care atribute fundamentale precum alteritatea conjugal\u0103, maternitatea, responsabilitatea pedagogic\u0103 \u0219i voca\u021bia soteriologic\u0103 ajut\u0103 la stabilitatea psiho-social\u0103 a individului \u0219i a comunit\u0103\u021bii. Al doilea palier, de factur\u0103 strict teologic\u0103, repune \u00een discu\u021bie textul scriptural prin prisma teofaniei \u0219i a providen\u021bei, cu insisten\u021b\u0103 asupra cazurilor \u00een care condi\u021bia feminin\u0103 devine un instrument imanen\u021b\u0103-transcenden\u021b\u0103, prin care se manifest\u0103 lucrarea divin\u0103 \u00een istorie.<\/p>\n\n\n\n

Sec\u021biunea secundar\u0103 a demersului analitic gliseaz\u0103 dinspre hermeneutica biblic\u0103 \u00eenspre comparatismul literar, iar meritul metodologic al cercet\u0103toarei const\u0103 \u00een consolidarea unei re\u021bele intertextuale \u00eentre canonul sacru \u0219i literatura clasic\u0103 sau modern\u0103. Analiza comparativ\u0103 eviden\u021biaz\u0103 dinamica dintre textul-surs\u0103 (revela\u021bia biblic\u0103) \u0219i textul-secundar (fic\u021biunea literar\u0103), oferind receptorului posibilitatea de a decoda mecanismele transpozi\u021biei estetice. Sunt puse \u00een lumin\u0103 muta\u021biile la nivel de con\u021binut, contextualizarea istoric\u0103 \u0219i inser\u021biile imaginative prin care diver\u0219i autori resemantizeaz\u0103 episoadele scripturale.<\/p>\n\n\n\n

Tranzi\u021bia de la nara\u021biunea episoadelor biblice \u00een care evolueaz\u0103 aceste eroine la exegeza literaturii beletristice, care le-a asimilat \u0219i amplificat destinele, marcheaz\u0103 o muta\u021bie stilistic\u0103 evident\u0103. Aceasta presupune dou\u0103 niveluri distincte de receptare, determinate at\u00e2t de competen\u021bele culturale, c\u00e2t \u0219i de orizontul de a\u0219teptare al unor categorii de public diferen\u021biate sociologic. Primul nivel, cu func\u021bie formativ-didactic\u0103, se adreseaz\u0103 unui public alc\u0103tuit din adolescen\u021bi \u0219i tineri, receptori ai formelor de parafraz\u0103 \u0219i repovestire a textului biblic. Discursul este guvernat aici de o finalitate predominant pedagogic\u0103 \u0219i moral-formativ\u0103. Accentul cade pe accesibilitatea limbajului \u0219i pe fixarea reperelor mitologiei religioase. Cel de-al doilea nivel se adreseaz\u0103 unui public avizat, interesat de analiza comparativ\u0103 \u0219i de receptarea critic\u0103 a autorilor care au valorificat, reinterpretat \u0219i recontextualizat motivele \u0219i profilurile arhetipale provenite din textul sacru.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul panteonului de personaje feminine analizate, reperele cele mai recognoscibile pentru publicul autohton sunt, incontestabil, Dalila, Eva, Sara \u0219i Fecioara Maria.<\/p>\n\n\n\n

Dalila este modelul axiomatic al alterit\u0103\u021bii feminine perfide \u0219i al actului de tr\u0103dare, un topos literar de larg\u0103 circula\u021bie valorificat inclusiv \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de Mihai Eminescu \u00een Scrisoarea V<\/em>: \u201ePersonajul Dalila intrig\u0103 \u0219i uime\u0219te \u00een acela\u0219i timp. \u0218i nu at\u00e2t ea, c\u00e2t rela\u021bia pe care a avut-o cu Samson. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/em> o prezint\u0103 ca pe o femeie de moravuri u\u0219oare, dar cu o \u00een\u021belepciune diabolic\u0103. Provenit din ebraic\u0103, numele ei apare tradus at\u00e2t ca flirt<\/em>, c\u00e2t \u0219i ca mistuitoare<\/em>. Numele de Dalila a devenit sinonim cu tr\u0103dare, cu femeia fatal\u0103 care, prin influen\u021ba ei periculoas\u0103, poate pr\u0103bu\u0219i pe b\u0103rba\u021bii cei mai tari. Nara\u021biunea biblic\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 numele pe care \u00eel poart\u0103 i se potrive\u0219te\u201d (Dalila, tr\u0103d\u0103toarea<\/em>). Profilul ei legendar \u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tura simbolic\u0103 aferent\u0103 se reg\u0103sesc \u00een spa\u021biul cultural universal, printre cele mai canonice recept\u0103ri num\u0103r\u00e2ndu-se tragedia de factur\u0103 clasicizant\u0103 Samson Agonistes<\/em> a marelui poet englez John Milton, opera omonim\u0103 Samson \u0219i Dalila<\/em>, compus\u0103 de Camille Saint-Sa\u00ebns, sau Cronica<\/em> lui Flavius Josephus \u00een lucrarea Antichit\u0103\u021bi iudaice<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Prin selec\u021bia riguroas\u0103 a profirelor biblice \u0219i a operelor literare de referin\u021b\u0103, Mariana R\u00e2nghilescu structureaz\u0103 un demers de tip pedagogic, menit s\u0103 stimuleze interesul hermeneutic fa\u021b\u0103 de macro-narativele care au conturat con\u0219tiin\u021ba civiliza\u021biei iudeo-cre\u0219tine. Figurile feminine investigate ocup\u0103 roluri esen\u021biale, adesea pivotare, \u00een istoria poporului Israel (\u00een perimetrul veterotestamentar) sau \u00een iconomia m\u00e2ntuirii (\u00een contextul neo-testamentar).<\/p>\n\n\n\n

Un merit metodologic considerabil al lucr\u0103rii rezid\u0103 \u00een contextualizarea socio-cultural\u0103, istoric\u0103 \u0219i geografic\u0103 a fiec\u0103rui profil analizat. Dimensiunea monografic\u0103 \u00eendepline\u0219te o func\u021bie didactic\u0103 imperativ\u0103, servind totodat\u0103 ca instrument de \u00eemprosp\u0103tare a memoriei culturale pentru publicul avizat. De asemenea, demersul este \u00eembog\u0103\u021bit de aparatul filologic \u0219i etimologic aplicat onomasticii ebraice \u0219i traducerilor subsecvente, elemente care faciliteaz\u0103 decodarea mentalit\u0103\u021bilor specifice epocilor de referin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Eva, arhetip inalterabil al feminit\u0103\u021bii, se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 drept o efigie deplin asimilat\u0103 at\u00e2t de panteonul scriitoricesc, c\u00e2t \u0219i de con\u0219tiin\u021ba profan\u0103. Mariana R\u00e2nghilescu analizeaz\u0103 avatarurile \u0219i refrac\u021biile acestei figuri mitice \u00eentr-un corpus eterogen de texte, care include Antichit\u0103\u021bile iudaice<\/em> de Flavius Josephus, volumul de hermeneutic\u0103 Marele cod. Biblia \u0219i literatura<\/em> semnat de Northrop Frye, precum \u0219i poemul Eva<\/em> de Lucian Blaga: \u201ePoezia este ilustrativ\u0103 pentru demitizare \u0219i remitizare poetic\u0103. Lucian Blaga demitizeaz\u0103, mitiz\u00e2nd (Constantin Parfene). Personajele, instan\u021bele lirice, trimit la arhetipurile specifice viziunii religioase asupra lumii, precum al Creatorului (Dumnezeu), al cuplului (Adam \u0219i Eva), al ispitei (\u0219arpelui). Blaga selecteaz\u0103 numai secven\u021ba \u00een care \u0219arpele, cel mai \u0219iret dintre toate fiarele de pe p\u0103m\u00e2nt (Facerea, 3:1), o ispite\u0219te pe Eva. Elementul nou introdus este \u00eenvestirea \u0219arpelui cu transmiterea unui dublu mesaj. Primul este rostit cu glas ce r\u0103suna printre frunze ca un clopo\u021bel de argint, al doilea e ,ceva ce nu se spune in scripturi\u201d (Eva<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Sara, ipostaza arhetipal\u0103 a fidelit\u0103\u021bii conjugale \u0219i spirituale \u00een calitate de so\u021bie a patriarhului Avram, este prezentat\u0103 ini\u021bial \u00een matca textului sacru, pentru ca ulterior investiga\u021bia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 recontextualizarea sa \u00een proza istoric\u0103 contemporan\u0103, un exemplu elocvent fiind romanul Sarah<\/em> de Jill Eileen Smith: \u201eSarai este fiica lui Thara \u0219i sora de pe tat\u0103 cu Avram \u0219i deopotriv\u0103 so\u021bia lui. Ei tr\u0103iau \u00een Ur, un ora\u0219 prosper, plin de artizani \u0219i negustori. \u00cen acele vremuri, cor\u0103biile negustorilor navigau pe apele \u0219i canalele fluviului Eufrat, aduc\u00e2nd bunuri pre\u021bioase. Str\u0103zile \u00eenguste \u0219i \u00eentortocheate ale acestui ora\u0219 \u00eenfloritor forfoteau de via\u021b\u0103. Este o femeie foarte frumoas\u0103. Este cunoscut\u0103 pentru marea ei credin\u021b\u0103, \u00eens\u0103 nu \u00een zeul-lun\u0103 venerat \u00een Ur, zeu c\u0103ruia locuitorii ora\u0219ului i-au \u00een\u0103l\u021bat un turn. Sarai \u0219i Avram \u0219i-au cl\u0103dit o c\u0103snicie puternic\u0103, bazat\u0103 pe respect, pe o bun\u0103 comunicare \u0219i dorin\u021ba de a rezolva \u00eempreun\u0103 problemele dificile. Mai presus de toate, c\u0103snicia lor se baza pe iubirea fa\u021b\u0103 de Dumnezeul lor\u201d (Sara, prin\u021bes\u0103<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acord cu tradi\u021bia patristic\u0103, Maica Domnului este considerat\u0103 drept \u201eNoua Ev\u0103\u201d, simbol al st\u0103rii de gra\u021bie. Autoarea o plaseaz\u0103 ini\u021bial \u00een vastul ansamblu soteriologic al textelor biblice, apoi realizeaz\u0103 o ampl\u0103 deschidere comparatist\u0103 spre marea literatur\u0103 universal\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103. Exegeza urm\u0103re\u0219te transpunerea simbolic\u0103 a figurii Mariei \u00een repere canonice ale culturii scrise, precum: Divina Comedie<\/em> (sec\u021biunea Paradisul<\/em>) de Dante Alighieri, Rug\u0103ciune c\u0103tre Maica Domnului<\/em> (Ballade de pri\u00e8re \u00e0 Notre-Dame<\/em>) de Fran\u00e7ois Villon \u0219i Rug\u0103ciune<\/em> de Mihai Eminescu; romanul deconstructivist Evanghelia dup\u0103 Iisus Hristos<\/em> de Jos\u00e9 Saramago.
\u200bPrin vasta re\u021bea de intertextualit\u0103\u021bi, se eviden\u021biaz\u0103 modul \u00een care profilul Fecioarei Maria devine o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u0219i polivalent\u0103 \u00een estetica literar\u0103 universal\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Orizontul cercet\u0103rii se l\u0103rge\u0219te pentru a cuprinde o ampl\u0103 galerie de personaje biblice trecute prin filtrul literaturii. Pe aceast\u0103 vast\u0103 fresc\u0103, se profileaz\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een\u021beleapta Abigail, s\u00e2ngeroasa Athalia, p\u0103tima\u0219a Bat\u0219eba ori imperiala Estera, al\u0103turi de prin\u021besa Micol, de Rahab \u0219i de Rebeca, pentru a culmina cu acele tulbur\u0103toare \u00eentruchip\u0103ri ale fastului \u0219i demoniei orientale reprezentate de Berenice, Irodiada \u0219i Salomeea.<\/p>\n\n\n\n

Sub aspect metodologic, lucrarea se remarc\u0103 prin inser\u021bia unor secven\u021be de evaluare critic\u0103, plasate strategic la \u00eenceputul sau la finalul fiec\u0103rui medalion monografic. \u00cen aceste sec\u021biuni, Mariana R\u00e2nghilescu analizeaz\u0103 raportul dintre text \u0219i context, evalu\u00e2nd totodat\u0103 tehnicile narative \u0219i compozi\u021bionale utilizate de autorii selecta\u021bi \u00een transpunerea literar\u0103 a tematicii sacre.<\/p>\n\n\n\n

Stilul autoarei este caracterizat prin concizie, rigoare conceptual\u0103 \u0219i o structur\u0103 sintactic\u0103 accesibil\u0103, calit\u0103\u021bi care faciliteaz\u0103 receptarea optim\u0103 a sintezelor biblice \u0219i literare. Un argument probatoriu al validit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice a demersului \u00eel constituie aparatul critic de la finalul fiec\u0103rui capitol; prezen\u021ba bibliografiei specifice atest\u0103 nu doar obiectivitatea cercet\u0103rii, dar ofer\u0103 \u0219i repere documentare necesare unui parcurs de aprofundare analitic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen concluzie, volumul se constituie \u00eentr-un instrument de cercetare interdisciplinar\u0103 de o real\u0103 utilitate: pe de o parte, stimuleaz\u0103 studiul biblic avizat pentru speciali\u0219ti, iar, pe de alt\u0103 parte, reprezint\u0103 o propedeutic\u0103 accesibil\u0103 pentru publicul larg dornic s\u0103 se ini\u021bieze \u00een hermeneutica Scripturii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Din perspectiva genului literar, a ritmului narativ \u0219i a func\u021biei sale recreative, volumul Marianei R\u00e2nghilescu prezint\u0103 evidente afinit\u0103\u021bi cu Legendele Olimpului<\/em> de Alexandru Mitru.  <\/p>\n\n\n\n


\u200b<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen contextul axiologic contemporan, caracterizat de o fluidizare a normelor \u0219i de o reconfigurare adesea doctrinar\u0103 a ierarhiilor sociale, se constat\u0103 o necesitate stringent\u0103 de reevaluare a modelelor arhetipale transgresive. Volumul Marianei R\u00e2nghilescu, intitulat Femei din \u201eBiblie\u201d \u00een literatur\u0103 (Editura LIMES, 2026), se pozi\u021bioneaz\u0103 \u00een sfera recuper\u0103rii \u0219i promov\u0103rii vectorilor spirituali \u0219i culturali de factur\u0103 … Continu\u0103 lectura De la nara\u021biunea biblic\u0103 la hermeneutica literar\u0103<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13728","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13728","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13728"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13728\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13735,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13728\/revisions\/13735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13728"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13728"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13728"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}