{"id":13763,"date":"2026-07-14T08:23:40","date_gmt":"2026-07-14T08:23:40","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13763"},"modified":"2026-07-14T08:29:29","modified_gmt":"2026-07-14T08:29:29","slug":"explozia-baroca-si-maximalismul-existential","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/07\/14\/explozia-baroca-si-maximalismul-existential\/","title":{"rendered":"Explozia baroc\u0103 \u0219i maximalismul existen\u021bial"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Prin cel mai recent roman al lui, C\u0103l\u0103torie pe tivul vie\u021bii <\/em>(Editura AIUS, Craiova, 2025)<\/em>, al c\u0103rui filon urmuzian se las\u0103 recunoscut \u00eenc\u0103 din titlu, Cristian George Brebenel re\u00eenvie, \u00eentr-o formul\u0103 de ampl\u0103 desf\u0103\u0219urare baroc\u0103, aventura unei lumi aflate \u00eentr-o perpetu\u0103 metamorfoz\u0103. El \u00ee\u0219i asum\u0103 provocarea de a aduna \u0219i orchestra elementele care alc\u0103tuiesc existen\u021ba, restituindu-le o exuberan\u021b\u0103 expresiv\u0103 \u0219i o densitate imaginar\u0103 \u00een care grotescul, ludicul \u0219i reflec\u021bia asupra condi\u021biei umane se \u00eentrep\u0103trund \u00eentr-o vast\u0103 compozi\u021bie de factur\u0103 baroc\u0103: \u201eEu a\u0219 dori s\u0103 revin la seva \u0219i mustul lucrurilor complicate, la seva \u0219i mustul vie\u021bii – c\u0103ci, nu-i a\u0219a, via\u021ba e complex\u0103! \u2013 la o explozie baroc\u0103 a elementelor ce compun existen\u021ba \u0219i ne \u00eenconjoar\u0103 \u00een mii de nuan\u021be, s\u0103 trec de la domnia verbului la domnia substantivului \u0219i a adjectivului. Astfel e firesc ca scriitura s\u0103 devin\u0103 complex\u0103 \u0219i s\u0103 cear\u0103 mai mult\u0103 aten\u021bie\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Uzul persoanei \u00eent\u00e2i instituie de la bun \u00eenceput o perspectiv\u0103 narativ\u0103 de subiectivitate, sub al c\u0103rei v\u0103l transparent se las\u0103 ghicit\u0103 prezen\u021ba autorului \u00eensu\u0219i. Dedublat \u00eentr-un protagonist complex, scriitorul \u00ee\u0219i inaugureaz\u0103 discursul printr-o confesiune direct\u0103, adresat\u0103 lectorului. Acest preambul axiomatic aminte\u0219te, prin gravitatea epistemic\u0103, de paginile vechilor no\u0219tri cronicari, care, \u00eenainte de a se aventura \u00een h\u0103\u021bi\u0219ul istoriei, invocau \u00eeng\u0103duin\u021ba binevoitoare a cititorului: \u201eC\u00e2t de mult mi-a\u0219 dori s\u0103 fi\u021bi \u00eeng\u0103duitori cu mine, chiar dac\u0103 ast\u0103zi \u00eeng\u0103duin\u021ba pare un risc \u0219i o nebunie. S\u0103 m\u0103 asculta\u021bi r\u0103bd\u0103tori a\u0219a cum poate nu ave\u021bi timp s\u0103 v\u0103 asculta\u021bi pe voi \u00een\u0219iv\u0103, s\u0103 nu m\u0103 cataloga\u021bi nebun \u00eenainte de a v\u0103 convinge voi \u00een\u0219iv\u0103 c\u0103 sunte\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i \u0219i ap\u021bi pentru astfel de judec\u0103\u021bi. \u0218tiu, r\u0103bdarea este sora mai mic\u0103 a sacrificiului, iar ast\u0103zi oamenii nu se mai sacrific\u0103. Au c\u0103p\u0103tat brusc revela\u021bia inutilit\u0103\u021bii sacrificiului, poate fiindc\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, fiecare din ei sunt sacrifica\u021bi cu sau f\u0103r\u0103 voia lor. Dar sacrificiul confesional este alt\u0103 poveste care merit\u0103 s\u0103 fie ascultat\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 m\u0103car pentru simplul motiv c\u0103 panorameaz\u0103 ni\u0219te tr\u0103iri. Orice tr\u0103ire \u00eempins\u0103 la paroxism este un atentat la tihna cuiva\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Discursul narativ \u00ee\u0219i afl\u0103 geneza \u00eentr-un topos subliminal, cvasi-atemporal, extras din conturul imediat al lumii contingente. Spa\u021biul ini\u021bial al spitalului nu constituie un simplu fundal decorativ, ci func\u021bioneaz\u0103 ca un ecran ontologic ascetic, o incint\u0103 de izolare reflexiv\u0103 din interiorul c\u0103reia autorul proiecteaz\u0103, fragmentar, secven\u021bele existen\u021biale ale protagonistului. Imobilizat pe patul de suferin\u021b\u0103, sub imperiul unei temporalit\u0103\u021bi suspendate, eroul se dedic\u0103 unei opera\u021biuni de sondare interioar\u0103, o anamnez\u0103 prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 re\u00eennoad\u0103 firul vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 re\u00eennodare a firului existen\u021bial p\u0103r\u0103se\u0219te \u00eens\u0103 rapid faza purei interiorit\u0103\u021bi asimptotice, glis\u00e2nd dinspre spa\u021biul clinic, impersonal, c\u0103tre un spa\u021biu marcat de memoria afectiv\u0103: hotelul \u00een care fusese cazat anterior. Transla\u021bia topografic\u0103 marcheaz\u0103 trecerea de la medita\u021bia pasiv\u0103 la ac\u021biunea asumat\u0103. Hotelul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie un simplu loc de tranzit; el devine un hub existen\u021bial, un teritoriu al re-evalu\u0103rii \u0219i al relu\u0103rii leg\u0103turilor suspendate, unde trecutul recent \u0219i prezentul imediat se ciocnesc iremediabil.<\/p>\n\n\n\n

Nodul tensional al nara\u021biunii se cristalizeaz\u0103 \u00een momentul \u00een care voin\u021ba protagonistului se love\u0219te de elementul de coerci\u021bie exterioar\u0103, materializat sub forma unei epistole cu v\u0103dit caracter cominatoriu, semnat\u0103 de c\u0103pitanul Stere. Textul scrisorii, o soma\u021bie brutal\u0103 ce reclam\u0103 interdic\u021bia absolut\u0103 de a o mai revedea pe Valeria, so\u021bia militarului, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 un vector de for\u021b\u0103 opozant, menit s\u0103 instituie o barier\u0103 moral\u0103 \u0219i social\u0103 de netrecut. Cu toate acestea, Daniel, protagonistul c\u0103r\u021bii, refuz\u0103 capitularea \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021bii sau a fricii. Din izolarea camerei de hotel, el opteaz\u0103 pentru o insubordonare pasional\u0103 con\u0219tient\u0103 \u0219i o apeleaz\u0103 telefonic pe Valeria. Gestul dep\u0103\u0219e\u0219te grani\u021bele unei simple nes\u0103buin\u021be sau ale unui act de curaj instinctiv \u0219i apare ca o tentativ\u0103 orgolioas\u0103 de a-\u0219i reitera liberul arbitru \u00een r\u0103sp\u0103rul fatalit\u0103\u021bii. Ini\u021bierea contactului devine o punte interzis\u0103 peste abisul amenin\u021b\u0103rii, demonstr\u00e2nd c\u0103 dinamica afectiv\u0103 \u0219i nevoia de re\u00eentregire a propriului scenariu existen\u021bial primeaz\u0103 \u00een fa\u021ba oric\u0103ror rigori coercitive exterioare. <\/p>\n\n\n\n

Prima dimensiune a umorului auctorial se manifest\u0103 prin contextualizarea insolit\u0103 a unor truisme. Un exemplu \u00eel constituie viziunea asupra r\u0103s\u0103ritului de soare. Dac\u0103 \u00een plan macrocosmic, fenomenul reprezint\u0103 o certitudine independent\u0103 de voin\u021ba sau capriciile umane, autorul \u00eei saboteaz\u0103 statutul de rutin\u0103 cotidian\u0103. R\u0103s\u0103ritul este personificat \u0219i ridicat la rangul unei instan\u021be teologale, o for\u021b\u0103 suveran\u0103 investit\u0103 cu \u00eensu\u0219irea exclusiv\u0103 a ordon\u0103rii cosmosului. Prin aceast\u0103 hiperbolizare conceptual\u0103, Cristian George Brebenel creeaz\u0103 un efect de defamiliarizare: mecanica natural\u0103 devine un act de voin\u021b\u0103 transcendent\u0103. Umorul deriv\u0103 tocmai din aceast\u0103 discrepan\u021b\u0103 ironic\u0103 dintre stricte\u021bea legilor fizice \u0219i interpretarea lor mitologizant\u0103, oferind nara\u021biunii o deschidere spre teatrul absurdului \u0219i spre o metafizic\u0103 parodic\u0103: \u201eZiua nu \u021bine cont de zbuciumul nostru. E ca un moft pe care nu-l agreeaz\u0103. Apare din cosmos f\u0103r\u0103 a \u00eentreba pe unul dintre cele c\u00e2teva miliarde de suflete ale p\u0103m\u00e2ntului. \u0218i astfel e totdeauna punctual\u0103. Dac\u0103 suntem aten\u021bi, nu ne surprinde niciodat\u0103. Dar cel mai adesea nu suntem. \u00cembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi de g\u00e2nduri p\u00e2n\u0103 la sugrumare, fr\u0103m\u00e2nta\u021bi de ele, pl\u0103m\u0103di\u021bi din insomnii paralizante, o \u00eent\u00e2mpin\u0103m cu durere \u0219i abandon\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua nuan\u021b\u0103 a umorului \u00ee\u0219i are originea \u00een structura temperamental\u0103 a romancierului, amprentat\u0103 de un spirit ludic \u0219i de o st\u0103p\u00e2nire fin\u0103 a spectrului colocvial. Totu\u0219i, \u00een loc s\u0103 serveasc\u0103 exclusiv dinamismului dialogal de suprafa\u021b\u0103, acest tip de umor sufer\u0103 un proces de interiorizare. Cristian George Brebenel recurge la o transpozi\u021bie metaforic\u0103 remarcabil\u0103 \u00een descrierea st\u0103rilor psihologice ale personajelor. Expresia plastic\u0103 \u201epofta de conversa\u021bie\u201d nu mai parcurge spa\u021biul exterior, urban, ci r\u0103m\u00e2ne \u00eenchis\u0103 \u00een sinele protagonistului Daniel. Impulsul firesc c\u0103tre comunicare \u0219i interac\u021biune social\u0103 este personificat \u0219i, \u00een paralel, claustrat \u00een forul interior al eului, delimitare tratat\u0103 autoironic: \u201eDar azi mi-am ascuns pofta conversa\u021biei. St\u0103tea \u00een mine gata s\u0103 \u021bipe. De fapt, a\u0219 fi vrut ca asistenta doctorului Velcescu s\u0103-mi ofere un spectacol cu propriu-i repertoriu. A fost zg\u00e2rcit\u0103 cu z\u00e2mbetele. Poate \u0219i unde m-a v\u0103zut at\u00e2t de fals. Ca o femeie ce era \u0219i mai ales av\u00e2nd tangen\u021b\u0103 cu psihiatria, trebuie c\u0103 mi-a citit aceast\u0103 butaforie. I-am spus c\u0103 a\u0219tept de la ea lucruri esen\u021biale\u201d. Umorul se na\u0219te din antinomia dintre pulsiunea comunicativ\u0103 (colocvial\u0103 prin defini\u021bie) \u0219i refuzul solipsist de a o fi etalat \u00een exterior. Devine, astfel, o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 psihologic\u0103 a protagonistului \u00een fa\u021ba realit\u0103\u021bii \u0219i de convertire a solitudinii \u00eentr-un spa\u021biu al spectacolului mental intim \u0219i savuros.<\/p>\n\n\n\n

Similar tehnicilor cinematografice americane, fiecare capitol este construit \u00een jurul unui conflict central, menit s\u0103 capteze aten\u021bia cititorilor \u0219i s\u0103 evolueze spre un punct culminant care stimuleaz\u0103 interesul cognitiv al acestora. <\/p>\n\n\n\n

Prin intermediul celui mai recent proiect romanesc, sugestiv intitulat C\u0103l\u0103torie pe tivul vie\u021bii<\/em> \u2013 titlu ce revendic\u0103 o evident\u0103 filia\u021bie cu avangardismul urmuzian \u2013, Cristian George Brebenel orchestreaz\u0103 o revenire spectaculoas\u0103 la o estetic\u0103 a exuberan\u021bei baroce.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin cel mai recent roman al lui, C\u0103l\u0103torie pe tivul vie\u021bii (Editura AIUS, Craiova, 2025), al c\u0103rui filon urmuzian se las\u0103 recunoscut \u00eenc\u0103 din titlu, Cristian George Brebenel re\u00eenvie, \u00eentr-o formul\u0103 de ampl\u0103 desf\u0103\u0219urare baroc\u0103, aventura unei lumi aflate \u00eentr-o perpetu\u0103 metamorfoz\u0103. El \u00ee\u0219i asum\u0103 provocarea de a aduna \u0219i orchestra elementele care alc\u0103tuiesc existen\u021ba, … Continu\u0103 lectura Explozia baroc\u0103 \u0219i maximalismul existen\u021bial<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13763"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13763\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13766,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13763\/revisions\/13766"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}