{"id":13816,"date":"2026-07-26T09:01:49","date_gmt":"2026-07-26T09:01:49","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=13816"},"modified":"2026-07-26T09:01:49","modified_gmt":"2026-07-26T09:01:49","slug":"o-hermeneutica-a-finitudinii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/07\/26\/o-hermeneutica-a-finitudinii\/","title":{"rendered":"O hermeneutic\u0103 a finitudinii"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Prin filtrul gnoseologic \u0219i metodologic propus \u00een lucr\u0103rile antropologice ale lui Nicolae Panea, cu prec\u0103dere \u00een volumul Gramatica funerarului<\/em> (Editura Etnologic\u0103, Bucure\u0219ti, 2026), conceptul de \u201egramatic\u0103\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te accep\u021biunea strict lingvistic\u0103, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o veritabil\u0103 categorie sintagmatic\u0103 a socio-antropologiei culturii. \u00cen aceast\u0103 gril\u0103 de citire, \u201egramatica\u201d desemneaz\u0103 ansamblul de reguli structurale, coduri semiotice \u0219i prescrip\u021bii ritologice care guverneaz\u0103, ordoneaz\u0103 \u0219i valideaz\u0103 manifestarea empiric\u0103 a gesturilor thanatice.<\/p>\n\n\n\n

Dezvoltarea acestei premise comport\u0103 trei direc\u021bii analitice fundamentale. Codificarea practicilor \u0219i morfologia gestului ritologic. A\u0219a cum o limb\u0103 natural\u0103 folose\u0219te o morfologie \u0219i o sintax\u0103 pentru a genera discursuri inteligibile, spa\u021biul ritualic funerar activeaz\u0103 un \u201ealfabet\u201d al practicilor corporal-comportamentale (bocetul, gestica doliului, orientarea spa\u021bio-temporal\u0103 a corpului ne\u00eensufle\u021bit, manipularea obiectelor rituale). Aceste reac\u021bii \u0219i gesturi sunt invariante formale investite cu valoare comunitar\u0103. Gramatica funerarului este cea care converte\u0219te emo\u021bia brut\u0103 a pierderii \u00eentr-un limbaj colectiv coerent, structurat \u0219i lizibil pentru membrii comunit\u0103\u021bii: \u201eDe\u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, moartea poate fi considerat\u0103, mai cur\u00e2nd, ca o \u00eemplinire dec\u00e2t ca o pedeaps\u0103. Ea face parte din logica senina a ciclicit\u0103\u021bii vie\u021bii. De aceea, \u021b\u0103ranul rom\u00e2n se preg\u0103te\u0219te \u00eenc\u0103 din via\u021b\u0103 ca trecerea lui \u00een lumea str\u0103mo\u0219ilor s\u0103 se fac\u0103 \u00een mod sigur, corect \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe chinuri pentru cei r\u0103ma\u0219i. Aceast\u0103 grij\u0103 pe care o are fiecare pentru preg\u0103tirile funerare vizeaz\u0103, pe de o parte, propria lini\u0219te sufleteasc\u0103, acomodarea psihic\u0103, iar, pe de alt\u0103 parte, protec\u021bia celor vii. Datoria acestora fa\u021b\u0103 de cel plecat pe lumea de dincolo este \u00eenf\u0103ptuirea ritualului. Aceast\u0103 datorie este esen\u021bial\u0103 \u0219i nu poate fi preluat\u0103 de nimeni. Ne\u00eemplinirea ei are efecte dintre cele mai nefericite, care afecteaz\u0103 at\u00e2t statutul sufletului mortului, r\u0103mas pribeag, neintegrat \u00een lumea str\u0103mo\u0219ilor, c\u00e2t \u0219i destinul neamului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dimensiunea normativ\u0103 \u0219i func\u021bia restaurativ\u0103. Moartea reprezint\u0103 o ruptur\u0103 ontologic\u0103 sever\u0103 \u0219i o amenin\u021bare la adresa echilibrului social. Prin \u201eaplicarea gramaticii\u201d \u2014 adic\u0103 prin respectarea riguroas\u0103 a tiparelor tradi\u021bionale \u2014, comunitatea activeaz\u0103 un mecanism de autoreglare. Modul \u00een care diferitele gesturi se materializeaz\u0103 \u00een practic\u0103 nu doar c\u0103 asigur\u0103 trecerea (trecerea sufletului \u00een lumea de dincolo \u0219i tranzi\u021bia statutului celor r\u0103ma\u0219i), dar \u0219i reorganizeaz\u0103 re\u021beaua de rela\u021bii sociale afectat\u0103 de dispari\u021bia individului: \u201eAcomodarea psihic\u0103 se realizeaz\u0103 prin accentuarea iluziei transparen\u021bei, care, \u00een mod concret, cuprinde o serie de practici, care, altfel, nu se \u00eenf\u0103ptuiesc sistematic, ci aleatoriu. Participarea frecvent\u0103 la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri (\u0219i nu doar la cele ale cuiva din neam), participarea la pomeni, realizarea s\u0103rindarelor (pomeni pentru propriul suflet f\u0103cut de cel ce urmeaz\u0103 a muri), slujbe la biseric\u0103 pentru iertarea p\u0103catelor, iertarea du\u0219manilor, \u00eel preg\u0103tesc pe cel care le practic\u0103 pentru marea trecere, familiariz\u00e2ndu-l \u00eentr-un fel cu moartea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dinamica dintre uzan\u021b\u0103 \u0219i norm\u0103. Morfologia sacrului funerar surprinde flexibilitatea prin care norma teoretic\u0103 se adapteaz\u0103 local. De\u0219i exist\u0103 un cadru formal strict (codul ritualic), punerea \u00een practic\u0103 variaz\u0103 \u00een func\u021bie de contextul socio-cultural, genera\u021bional sau spa\u021bial. Gestul ritualic devine un fel de negociere continu\u0103 \u00eentre \u201enorma prescris\u0103\u201d de tradi\u021bie \u0219i reac\u021bia contextual\u0103 a actorilor sociali, \u00eentruc\u00e2t gramatica funerarului este un organism viu, capabil de muta\u021bii, dar fidel unei structuri de ad\u00e2ncime.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea debuteaz\u0103 cu un capitol introductiv dedicat fundament\u0103rii teoretice a conceptului de ritual, stabilind cadrul epistemologic \u00een care se va desf\u0103\u0219ura \u00eentreaga exegez\u0103. Nicolae Panea \u00ee\u0219i formuleaz\u0103 propria viziune conceptual\u0103 \u2014 abord\u00e2nd ritualul ca pe un cuplaj teoretic complex \u00eentre discurs, gest \u0219i reprezentare simbolic\u0103 \u2014 pe care o racordeaz\u0103 \u0219i o rafineaz\u0103 prin raportare la marile repere ale antropologiei, sociologiei \u0219i structuralismului universal.<\/p>\n\n\n\n

Punctul de pornire al demersului teoretic \u00eel constituie instrumentalizarea grilei conceptuale a lui Arnold van Gennep privind riturile de trecere, esen\u021bial\u0103 pentru \u00een\u021belegerea etapiz\u0103rii fenomenului funerar (separare, prag \u0219i integrare). Pentru a surprinde dinamica practicilor simbolic-rituale \u00een cadrul structurii sociale, Nicolae Panea convoac\u0103 \u0219i integreaz\u0103 perspective teoretice complementare: Claude L\u00e9vi-Strauss, prin prisma antropologiei structuraliste, pentru decodificarea opozi\u021biilor binare \u0219i a sistemelor de semne subiacente ritualului; Pierre Bourdieu, a c\u0103rui teorie asupra habitus-ului \u0219i a c\u00e2mpului social explic\u0103 modul \u00een care normele rituale sunt interiorizate \u0219i reproduse ca practici cutumiare subcon\u0219tiente; Paul Mercier \u0219i Roger Bastide, ale c\u0103ror contribu\u021bii din antropologia social\u0103 \u0219i sociologia religiilor atribuie mijloace pentru analiza func\u021biei de coeziune comunitar\u0103 \u0219i a dinamicii transform\u0103rilor culturale \u00een planul sacrului. Prin aceast\u0103 sintez\u0103 teoretic\u0103 pluridisciplinar\u0103, capitolul introductiv construie\u0219te o gril\u0103 analitic\u0103 robust\u0103 care valideaz\u0103 \u0219i sus\u021bine tezele expuse \u00een sec\u021biunile ulterioare ale lucr\u0103rii. <\/p>\n\n\n\n

Sintaxa<\/em> practicilor funerare, capitol fundamental al lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103, postuleaz\u0103 existen\u021ba unor acte \u0219i fapte ritualice acreditate cu o valoare semiotic\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103 echivalent\u0103. Prima secven\u021b\u0103 reflect\u0103 fidel premisa teoretic\u0103 a cercet\u0103rii: ruptura de stadiul profan anterior, manifestat\u0103 prin acomodarea psihologic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a individului cu iminen\u021ba trecerii \u00een lumea de dincolo. Aceast\u0103 etap\u0103 ini\u021bial\u0103 este declan\u0219at\u0103 de o serie de semne prevestitoare \u2014 elemente de presim\u021bire \u0219i divina\u021bie \u2014 pe care etnologul Nicolae Panea le \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria toposurilor fundamentale ale civiliza\u021biei rurale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Analiza ceremonialului funerar din perspectiv\u0103 sintactic\u0103 presupune tratarea ritului ca pe un limbaj articulat, alc\u0103tuit din secven\u021be dovedite a avea rigurozitate gramatical\u0103. Fiecare act (gestual, verbal, simbolic) intr\u0103 \u00een rela\u021bii de coordonare cu celelalte elemente ale ansamblului. Echivalen\u021ba de valoare a faptelor ritualice deriv\u0103 din func\u021bia lor comun\u0103: garantarea unei tranzi\u021bii line \u0219i sigure a sufletului din spa\u021biul celor vii \u00een lumea str\u0103mo\u0219ilor. Prima etap\u0103 a sintaxei corespunde fazei de separare (\u00een termenii teoretiza\u021bi de Arnold van Gennep \u00een schema riturilor de trecere). Individul \u0219i comunitatea de apartenen\u021b\u0103 \u00eencep procesul de desprindere de contingent, pentru c\u0103 trecerea \u00een \u201elumea celor drep\u021bi\u201d apare ca o etap\u0103 anticipat\u0103, interiorizat\u0103 treptat pentru a diminua anxietatea \u00een fa\u021ba mor\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen viziunea etnologului Nicolae Panea, presim\u021birea \u0219i semnele prodromului (visul, comportamentul aberant al animalelor, deprinderile neobi\u0219nuite ale omului, semnele cosmice sau casnice) formeaz\u0103 un topos cultural (un \u201eloc comun\u201d stabil \u0219i recunoscut) al satului tradi\u021bional. Semnele sunt pentru comunitate o cheie de lectur\u0103 a ordinii cosmice perturbate, iar manifest\u0103rile devin inteligibile doar pentru c\u0103 apar\u021bin unui cod cultural \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de civiliza\u021bia rural\u0103, care preg\u0103te\u0219te din timp pragul de trecere. <\/p>\n\n\n\n

Capitolul al doilea, intitulat Pragmatica<\/em>, este consacrat analizei func\u021bionale \u0219i aplicative a rolurilor sociale \u0219i rituale care se activeaz\u0103 \u00een contextul dinamicii funerare. Nicolae Panea investigheaz\u0103 modul \u00een care structura comunitar\u0103 atribuie sarcini specifice participan\u021bilor la ritul de trecere, \u00een func\u021bie de vectori identitari fundamentali precum rudenia, v\u00e2rsta \u0219i genul.
\u200b\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, capitolul este structurat pe mai multe axe analitice.
\u200bDimensiunea parental\u0103 \u0219i filial\u0103 se refer\u0103 la analiza obliga\u021biilor cutumiare care revin nucleului familial restr\u00e2ns \u0219i extins; este urm\u0103rit modul \u00een care leg\u0103turile de s\u00e2nge determin\u0103 gradul de implicare \u00een gestiunea doliului \u0219i \u00een organizarea ceremonialului.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae Panea identific\u0103 distribu\u021bia sarcinilor rituale \u00een func\u021bie de apartenen\u021ba la o anumit\u0103 categorie de v\u00e2rst\u0103 (statusul de copil, t\u00e2n\u0103r nec\u0103s\u0103torit, adult sau b\u0103tr\u00e2n) \u0219i de gen: \u201eSlobozitul apei marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul unui ritual \u00eendelungat, \u00eenceput c\u00e2nd apar primele semne de moarte \u0219i terminat dup\u0103 \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la \u00eengroparea defunctului. \u00cen aceste \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se desf\u0103\u0219oar\u0103 dou\u0103 secven\u021be paralele ale ritualului, sau, mai bine spus, o secven\u021b\u0103 disjunct\u0103, dac\u0103 \u021binem cont de rela\u021bia de determinare actan\u021bial\u0103: t\u0103m\u00e2iatul morm\u00e2ntului \u0219i aprinderea celor patruzeci de lum\u00e2n\u0103ri t\u0103iate din statul mortului \u0219i, respectiv, slobozitul, urmat de c\u0103ratul apelor pentru sufletul celui decedat. De obicei, cele care car\u0103 patruzeci de g\u0103le\u021bi de ap\u0103 sunt fete pubere. Ele sunt alese de cea care t\u0103m\u00e2iaz\u0103 morm\u00e2ntul, o femeie \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een general, dar nu neap\u0103rat obligatoriu, rud\u0103 cu decedatul \u0219i tot acesteia fetele, la sf\u00e2r\u0219itul secven\u021bei, \u00eei m\u0103rturisesc \u00eendeplinirea ritualului. Se car\u0103 apa patruzeci de zile, \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, de c\u0103tre trei fete \u0219i se \u00eensemneaz\u0103 pe o nuia de alun g\u0103le\u021bile c\u0103rate. La \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni se ducea femeia cu fetele la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu trei col\u0103cei, trei farfurii, trei baticuri, trei c\u0103ni; se scotea apa din f\u00e2nt\u00e2n\u0103 cu c\u0103nile c\u00e2te g\u0103le\u021bi au scos \u0219i au c\u0103rat patruzeci de zile. Femeia \u00eentreab\u0103 fata: Pe cine ai martor c\u0103 ai dus apa?, iar fata r\u0103spunde: Luna \u0219i Soarele; apoi se d\u0103 drumul la trei a\u0219chii cu trei lum\u00e2n\u0103ri pe a\u0219chii \u0219i se t\u0103m\u00e2iaz\u0103 patruzeci de zile. \u00cen unele variante, m\u0103rturisirea presupune existen\u021ba unui cuplu, b\u0103iat-fat\u0103, care schimba colaci sau farfurii, ca semn al garant\u0103rii \u00eendeplinirii ritualului, \u00een prezen\u021ba femeii martor. Ritualul sugereaz\u0103 cu claritate necesitatea responsabiliz\u0103rii ca treapt\u0103 de integrare social\u0103, de supunere \u00een fa\u021ba unei autorit\u0103\u021bi de v\u00e2rst\u0103, dar \u0219i optimismul re\u00eenceperii ciclului vital\u201d.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 se acord\u0103 recuzitei cutumiare \u0219i materialit\u0103\u021bii rituale. Autorul examineaz\u0103 obiectele simbolice \u0219i de cult, precum \u0219i elementele de vestimenta\u021bie folosite \u00een cadrul ansamblului funerar, v\u0103zute ca mijloace de mediere \u00eentre lumea celor vii \u0219i t\u0103r\u00e2mul celor mor\u021bi. Ac\u021biunile post-sepulcrale (praznice, pomeniri, rituri periodice de memorie) sunt destinate reechilibr\u0103rii ordinii sociale perturbate de deces \u0219i integr\u0103rii definitive a defunctului \u00een categoria str\u0103mo\u0219ilor. Prin aceast\u0103 abordare, capitolul demonstreaz\u0103 modul \u00een care efortul colectiv depus \u00een cazul unui deces nu reprezint\u0103 doar o succesiune de gesturi mecanice, ci un sistem pragmatic complex de norme, responsabilit\u0103\u021bi \u0219i interac\u021biuni simbolice menite s\u0103 asigure trecerea lin\u0103 a defunctului \u0219i coeziunea comunit\u0103\u021bii supravie\u021buitoare.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a treia sec\u021biune, Semantica<\/em>, este orientat\u0103 spre descifrarea semnifica\u021biilor profunde \u0219i a rostului ontologic al etapelor \u0219i proceselor care compun ansamblul funerar. \u00cen viziunea profesorului Nicolae Panea, fenomenul mor\u021bii nu este doar un simplu fapt biologic sau o succesiune de gesturi rituale, ci o construc\u021bie cultural\u0103 complex\u0103, ale c\u0103rei sensuri sunt poten\u021bate la nivelul imaginarului colectiv prin surse textuale, vizuale \u0219i practici simbolic-rituale.
\u200bDemersul analitic este concentrat \u00een jurul urm\u0103toarelor direc\u021bii fundamentale: Reprezentarea mor\u021bii \u00een surse documentare \u0219i epigrafice. Cercetarea modului \u00een care percep\u021bia asupra sf\u00e2r\u0219itului vie\u021bii \u0219i atitudinile \u00een fa\u021ba trecerii sunt reflectate \u00een testamente \u0219i inscrip\u021bii funerare. Aceste surse sunt tratate ca m\u0103rturii ale discursului identitar \u0219i ale memoriei culturale, dezv\u0103luind raportul dintre voin\u021ba defunctului, normele comunitare \u0219i perspectiva asupra transcenden\u021bei.<\/p>\n\n\n\n

Iconografia popular\u0103 \u0219i limbajul vizual: Analiza codurilor vizuale prin care moartea este reprezentat\u0103 \u00een arta \u0219i plastica popular\u0103. Se urm\u0103re\u0219te modul \u00een care credin\u021bele ecleziale interac\u021bioneaz\u0103 cu reprezent\u0103rile arhaice pentru a configura un imaginar escatologic autohton.<\/p>\n\n\n\n

Imaginea social\u0103 a mor\u021bii \u0219i riturile compensatorii: Investigarea modului \u00een care comunitatea gestioneaz\u0103 decesele percepute ca anomale sau premature. \u00cen acest context, autorul supune analizei ritualul bradului \u0219i nun\u021bile postume, interpretate ca practici simbolice de remediere \u0219i reechilibrare social\u0103, menite s\u0103 confere defunctului nec\u0103s\u0103torit (f\u0103r\u0103 \u00eemplinire social\u0103 \u0219i biologic\u0103) un statut simbolic complet pentru integrarea sa lin\u0103 \u00een lumea celor drep\u021bi.
\u200bPrin aceast\u0103 abordare, sec\u021biunea demonstreaz\u0103 c\u0103 practicile \u0219i reprezent\u0103rile analizate func\u021bioneaz\u0103 ca un cod semiotic coerent, prin care comunitatea tradi\u021bional\u0103 atribuie sens neantului \u0219i restaureaz\u0103 ordinea perturbat\u0103 de dispari\u021bia unuia dintre membrii s\u0103i. <\/p>\n\n\n\n

Ultima sec\u021biune a lucr\u0103rii, intitulat\u0103 Poetica<\/em>, exploreaz\u0103 dimensiunea expresiv\u0103 a discursului funerar, plas\u00e2nd \u00een centrul analizei raportul dintre scriere \u0219i oralitate. \u00cen aceast\u0103 paradigm\u0103, moartea este abordat\u0103 drept criz\u0103 existen\u021bial\u0103 \u0219i comunitar\u0103, iar actul limbajului \u2013 prin randamentul oral al textelor rituale (bocete, c\u00e2ntece de zori, iert\u0103ciuni) \u2013 devine instrumentul fundamental de rezolvare \u0219i dep\u0103\u0219ire a st\u0103rii de dezechilibru. Textul funerar este un obicei cathartic \u0219i restaurator de ordine.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de concluzii conven\u021bionale, Nicolae Panea propune o sintez\u0103 teoretic\u0103 dens\u0103, definind ritualul funerar din zece perspective complementare (antropologic\u0103, sociologic\u0103, semiotic\u0103, psihologic\u0103 etc.). Valoarea aplicativ\u0103 a volumului este \u00eentregit\u0103 de dou\u0103 componente esen\u021biale: corpusul de texte funerare (o culegere riguroas\u0103 de folclor ritual, adunat\u0103 din diverse zone etnografice ale \u021b\u0103rii) \u0219i anexa iconografic\u0103 (o selec\u021bie vizual\u0103 deosebit de valoroas\u0103, care completeaz\u0103 discursul teoretico-analitic prin ilustrarea reprezent\u0103rilor plastice, a monumentelor \u0219i a secven\u021belor rituale pe teren, cu o perspectiv\u0103 nemijlocit\u0103 asupra materialit\u0103\u021bii doliului). <\/p>\n\n\n\n

Lucrarea semnat\u0103 de Nicolae Panea prezint\u0103 o dubl\u0103 relevan\u021b\u0103: pe de o parte, constituie un reper metodologic \u0219i documentar pentru speciali\u0219tii din domeniul antropologiei \u0219i al etnologiei; pe de alt\u0103 parte, r\u0103m\u00e2ne accesibil\u0103 publicului larg. Analiza aproape exhaustiv\u0103 a practicilor funerare este o surs\u0103 de \u00een\u021belegere empatic\u0103 a condi\u021biei umane; astfel, \u00een momente de criz\u0103 sau vulnerabilitate, lucrarea este capabil\u0103 s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 angoasa \u0219i s\u0103 consolideze sentimentul de apartenen\u021b\u0103 comunitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen viziunea lui Nicolae Panea, a vorbi despre o gramatic\u0103 a funerarului \u00eenseamn\u0103 a decodifica arhitectura invizibil\u0103 care d\u0103 form\u0103, \u00een\u021beles \u0219i legitimitate gesticii thanatice, transform\u00e2nd moartea dintr-un eveniment biologic perturbator \u00eentr-un act de reconstruc\u021bie cultural\u0103 \u0219i simbolic\u0103. <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prin filtrul gnoseologic \u0219i metodologic propus \u00een lucr\u0103rile antropologice ale lui Nicolae Panea, cu prec\u0103dere \u00een volumul Gramatica funerarului (Editura Etnologic\u0103, Bucure\u0219ti, 2026), conceptul de \u201egramatic\u0103\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te accep\u021biunea strict lingvistic\u0103, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o veritabil\u0103 categorie sintagmatic\u0103 a socio-antropologiei culturii. \u00cen aceast\u0103 gril\u0103 de citire, \u201egramatica\u201d desemneaz\u0103 ansamblul de reguli structurale, coduri semiotice \u0219i prescrip\u021bii ritologice care … Continu\u0103 lectura O hermeneutic\u0103 a finitudinii<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-13816","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13816"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13816\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13818,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13816\/revisions\/13818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}