{"id":14046,"date":"2026-10-05T12:56:46","date_gmt":"2026-10-05T12:56:46","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=14046"},"modified":"2026-10-05T12:58:49","modified_gmt":"2026-10-05T12:58:49","slug":"sub-semnul-prozei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2026\/10\/05\/sub-semnul-prozei\/","title":{"rendered":"Sub semnul epicului"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Numele lui Constantin Virgil Gheorghiu a r\u0103mas adesea captivul propriului succes planetar \u2014 romanul Ora 25<\/em> \u2014 sau a fost eclipsat de traiectoria lui biografic\u0103 sinuoas\u0103, de la anii de exil francez, p\u00e2n\u0103 la slujirea preo\u021beasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Demersul exegetic Constantin Virgil Gheorghiu. Prozatorul<\/em> (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2026. Cuv\u00e2nt \u00eenso\u021bitor<\/em> de Livia Iacob) semnat de Livia Ciuperc\u0103 se distinge prin rigoare metodic\u0103, atribut care atest\u0103 autoritatea epistemologic\u0103 a cercet\u0103torului \u00eenarmat cu cele mai exigente instrumente ale criticii documentare. Studiul tematizeaz\u0103 ipostaza \u00eenstr\u0103in\u0103rii existen\u021biale drept matri\u021b\u0103 generatoare pentru un corpus scriitoricesc fundamental adresat acestei problematici, receptat deopotriv\u0103 \u00een spa\u021biul apusean \u2014 unde \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te consacrarea \u2014 \u0219i \u00een arealul cultural de origine al autorului invocat.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un peisaj literar marcat de sciziuni, identificarea unei convergen\u021be organice \u00eentre aceste dimensiuni constituie o stare de echilibru normativ pe deplin dezirabil\u0103. Aceast\u0103 abordare este cu at\u00e2t mai necesar\u0103 cu c\u00e2t aplicarea unor grile de evaluare de natur\u0103 estetic\u0103 s-ar dovedi ineficient\u0103 \u00een procesul de reintegrare canonic\u0103 a unor personalit\u0103\u021bi de talia lui Constantin Virgil Gheorghiu, Vintil\u0103 Horia ori Virgil Ierunca. Ace\u0219ti scriitori au repropulsat orizontul prozodic al unui Apus suprasaturat de artificii stilistice \u0219i c\u0103ut\u0103ri experimentale.<\/p>\n\n\n\n

Focarul analizei se mut\u0103 asupra dinamicii de transfigurare \u0219i evolu\u021bie ontologic\u0103 a individului. Prin transcenderea propriei Golgote \u0219i asumarea destinului colectiv \u2014 demers ce refuz\u0103 complicitatea cu ororile concentra\u021bionare denun\u021bate din alt\u0103 perspectiv\u0103 de Danilo Ki\u0161 \u2014, fiin\u021ba uman\u0103 \u00ee\u0219i situeaz\u0103 semenii \u00een centrul propriei existen\u021be \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 se libereze de sub spectrul finitudinii \u0219i s\u0103 accead\u0103 la dimensiunea eternit\u0103\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen cea dint\u00e2i parte a capitolului inaugural \u2014 numit sugestiv cu propriile cuvinte ale prozatorului: \u201eC\u0103\u021b\u0103rat pe trunchiul popoarelor str\u0103ine, asemenea orhideelor\u201d \u2014, Livia Ciuperc\u0103 \u00eentreprinde o mig\u0103loas\u0103 \u0219i necesar\u0103 munc\u0103 de inventariere. Ea trece \u00een revist\u0103, cu o scrupulozitate de cronicar con\u0219tient de misiune, \u00eentreaga bibliografie a \u0219i despre Constantin Virgil Gheorghiu, \u00een m\u0103sura \u00een care aceast\u0103 oper\u0103, scris\u0103 pe t\u0103r\u00e2muri str\u0103ine, a putut fi tradus\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Este aici o munc\u0103 de restituire cultural\u0103 care merit\u0103 toat\u0103 pre\u021buirea, c\u0103ci limba rom\u00e2n\u0103 \u00ee\u0219i reprime\u0219te, \u00een acest mod, fiul r\u0103t\u0103citor. C\u00e2nd p\u0103r\u0103se\u0219te ariditatea fi\u0219elor bibliografice, autoarea surprinde, cu subtilitate psihologic\u0103, resorturile intime ale personalit\u0103\u021bii lui Constantin Virgil Gheorghiu: mai \u00eent\u00e2i, evlavia filial\u0103 fa\u021b\u0103 de figura tat\u0103lui, \u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-o aureol\u0103 de sf\u00e2nt \u0219i devenit\u0103 un adev\u0103rat far moral pentru \u00eentreaga lui existen\u021b\u0103; apoi, mistuitoarea nostalgie a vetrei str\u0103mo\u0219e\u0219ti, acel dor f\u0103r\u0103 de stingere care l-a \u00eenso\u021bit ca o umbr\u0103 credincioas\u0103 \u00een anii de pribegie. C\u0103ci, pentru Constantin Virgil Gheorghiu, exilul nu a fost o simpl\u0103 \u00eent\u00e2mplare biografic\u0103 ori un refugiu comod, ci o adev\u0103rat\u0103 piatr\u0103 de \u00eencercare, un calvar asumat: \u201eExilul este crunt\u0103 piatr\u0103 de \u00eencercare pentru oricine! Dar mai ales \u00een vreme de r\u0103zboi. \u0218i totu\u0219i, Constantin Virgil Gheorghiu a avut \u0219ansa de a avea l\u00e2ng\u0103 el, so\u021bia, pe Ecaterina Burbea, jurist apreciat, \u0219i-al ei portret de tinere\u021be, pe care-l recunoa\u0219tem v\u0103dit, \u00een personajul Eleonora Nicolau, avocatul din oficiu al condamnatului Nicolae Funogea din romanul Ultima or\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Livia Ciuperc\u0103 recurge la tehnica asimil\u0103rii discursive: titlurile capitolelor sunt decupate nemijlocit din lexicul \u0219i imagistica scriitorului supus exegezei. Aceast\u0103 simbioz\u0103 titular\u0103 este \u0219i un act hermeneutic, prin care vocea criticului se pliaz\u0103 pe armonica fundamental\u0103 a creatorului.<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua sec\u021biune a lucr\u0103rii, intitulat\u0103 sugestiv \u201eLacrimi amare la fereastra albastr\u0103 a cerului\u201d, condenseaz\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i formula lirico-metaforic\u0103 vertijul ontologic \u0219i descump\u0103nirea autorului \u00een fa\u021ba structurilor sociale ale lumii apusene. Str\u0103in\u0103tatea nu i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 ca un spa\u021biu al \u00eemplinirii; con\u0219tiin\u021ba exilatului resimte acut fractura dintre idealul interior \u0219i pragmatismul exterior. Pentru a ilustra aceast\u0103 stare de criz\u0103 existen\u021bial\u0103, exegeta se folose\u0219te de grila analitic\u0103 oferit\u0103 de alter ego-ul fic\u021bional Hans Helbron, un personaj-reflector, prin intermediul c\u0103ruia sunt exprimate sintetic cele trei axe de gravita\u021bie spiritual\u0103 ale scriitorului, adev\u0103ra\u021bii piloni de sus\u021binere ai universului lui axiologic: devo\u021biunea necondi\u021bionat\u0103 fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, cultul sacru al libert\u0103\u021bii \u0219i ata\u0219amentul, aproape mistic, fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia. Aceste trei virtu\u021bi teologale \u0219i identitare, care definesc profilul moral al lui Constantin Virgil Gheorghiu, au constituit, totodat\u0103, singura plato\u0219\u0103 capabil\u0103 s\u0103-l fi protejat de dizolvarea \u00eentr-un exil ostil \u0219i desacralizat.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul al treilea, purt\u00e2nd un titlu de o gravitate aproape liturgic\u0103 \u2014 \u201eAtunci c\u00e2nd vom fi uci\u0219i vom fi \u00eencununa\u021bi\u201d \u2014, fixeaz\u0103 focarul analizei pe un text de o singular\u0103 densitate simbolic\u0103, r\u0103mas p\u00e2n\u0103 ne\u00eeng\u0103duit de t\u00e2rziu \u00een penumbra recept\u0103rii noastre critice: romanul Tunica de piele<\/em>. Livia Ciuperc\u0103 urm\u0103re\u0219te alchimia proiec\u021biei naratologice, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 mecanismele prin care scriitorul \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 universul fic\u021bional pe coordonatele unui destin de martir. O aten\u021bie deosebit\u0103 este acordat\u0103 sistemului onomastic, privit ca o veritabil\u0103 re\u021bea de signatare metafizice \u0219i nu neap\u0103rat ca un simplu repertoriu de etichete conven\u021bionale. Ilustrativ\u0103 \u00een acest sens este descifrarea numelui personajului Roland Panselin: dincolo de sonoritatea lui cavalereasc\u0103, acesta poart\u0103 \u00een sine valen\u021ba etimologic\u0103 \u0219i simbolic\u0103 a \u201elunii pline\u201d (plein ciel \/ plein-lune), suger\u00e2nd o luminozitate reflectat\u0103, o plenitudine spiritual\u0103 care str\u0103luce\u0219te \u00een noaptea unei lumi desacralizate \u0219i asediate de tragic. Romanul a fost publicat \u00een Fran\u021ba \u00een anul 1966 \u0219i trateaz\u0103 tema nedrept\u0103\u021bii sociale. \u00cen limba rom\u00e2n\u0103, cartea a fost tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 la Editura Sophia. <\/p>\n\n\n\n

Inscrip\u021bionat sub semnul unei metafore vegetale de rezonan\u021b\u0103 etic\u0103 \u2014 \u201eNuf\u0103rul care iese din n\u0103molul mla\u0219tinilor\u201d \u2014, cel de-al patrulea capitol al studiului, \u00ee\u0219i propune s\u0103 circumscrie un grupaj romanesc de o complexitate aparte, abord\u00e2nd succesiv operele Cer\u0219etorii de miracole<\/em>, Spioana<\/em>, Marele exterminator<\/em>, precum \u0219i Marele Sinod Ortodox<\/em> \u0219i Dumnezeu la Paris<\/em>. Titlul sec\u021biunii devine o cheie hermeneutic\u0103 fundamental\u0103: la fel cum nuf\u0103rul \u00ee\u0219i extrage frumuse\u021bea imaculat\u0103 din \u00eentunericul m\u00e2lului, tot astfel universul fic\u021bional al lui Constantin Virgil Gheorghiu \u00ee\u0219i \u00eenal\u021b\u0103 arhitectura spiritual\u0103 din \u00eens\u0103\u0219i materia dureroas\u0103 a totalitarismului, a alien\u0103rii \u0219i a tragediei istorice. Livia Ciuperc\u0103 pune \u00een lumin\u0103 dimensiunea soteriologic\u0103 a prozei de exil, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103, \u00een cele mai opace structuri ale lumii contemporane, r\u0103m\u00e2ne mereu deschis\u0103 o cale spre divinitate \u0219i spre redemp\u021biune. <\/p>\n\n\n\n

Sec\u021biunea urm\u0103toare a cercet\u0103rii, plasat\u0103 sub un sigiliu de fervoare teologic\u0103 \u2014 \u201eSfin\u021bii sunt precum vulturii: zboar\u0103 la o foarte mare \u00een\u0103l\u021bime\u201d \u2014, anun\u021b\u0103 o glisare decisiv\u0103 dinspre spa\u021biul fic\u021bional spre cel al hagiografiei \u0219i al biografiei spirituale. Grupajul analitic reune\u0219te romanele Gur\u0103 de aur – Atletul lui Dumnezeu<\/em>, Sf\u00e2ntul Ambrozie al Milanului<\/em>, Tinere\u021bea doctorului Luther<\/em>, precum \u0219i Via\u021ba Patriarhului Athenagoras<\/em>. Prin prisma analogiei vulturului \u2014 simbol al contempla\u021biei teologice \u0219i al libert\u0103\u021bii duhovnice\u0219ti \u2014, autoarea demonstreaz\u0103 cum modelul martiric \u0219i asceza sfin\u021bilor devin, \u00een viziunea lui Constantin Virgil Gheorghiu, singurele repere capabile s\u0103 salveze fiin\u021ba de la pr\u0103bu\u0219irea \u00een orizontalitatea unei istorii desacralizate. <\/p>\n\n\n\n

\u200b            A\u0219ezat sub autoritatea unei defini\u021bii ecleziologice \u2014 \u201eBiserica \u2014 o copie a cerului reconstruit pe p\u0103m\u00e2nt\u201d \u2014, capitolul omonim vizeaz\u0103 una dintre axele doctrinare \u0219i estetice de prim\u0103 m\u0103rime din crea\u021bia lui Constantin Virgil Gheorghiu. Pentru prozatorul-preot, biserica nu reprezint\u0103 o simpl\u0103 institu\u021bie istoric\u0103 ori o structur\u0103 pur vizibil\u0103. Ea este un spa\u021biu liturgic de ie\u0219ire din timpul profan \u0219i de restaurare a fiin\u021bei. Este eviden\u021biat pe \u00eendelete modul \u00een care aceast\u0103 tem\u0103 prioritar\u0103 iradiaz\u0103 \u00een \u00eentreaga lui proz\u0103 de maturitate. Biserica devine la Gheorghiu o cetate de ad\u0103post \u00eempotriva violen\u021bei ideologice \u0219i un spa\u021biu al transform\u0103rii ontologice. Zidirea bisericeasc\u0103, privit\u0103 ca oglindire a prototipului ceresc, este, \u00een viziunea romancierului, ultimul bastion al libert\u0103\u021bii umane \u00een fa\u021ba ororilor concentra\u021bionare ale secolului al XX-lea.<\/p>\n\n\n\n

\u200b\u00cen prelungirea acestei viziuni, capitolele subsecvente se orienteaz\u0103 c\u0103tre spa\u021biul mitic al nemuririi spirituale, reprezentat cu prec\u0103dere de ethosul moldovenesc. Autoarea investigheaz\u0103 modul \u00een care matricea stilistic\u0103 a Moldovei devine pentru Constantin Virgil Gheorghiu un t\u0103r\u00e2m al rezisten\u021bei morale \u0219i al p\u0103str\u0103rii nealterate a chipului divin din om. \u00cen acest cadru hermeneutic, ea acord\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 romanului Suspectul<\/em>, unde analizeaz\u0103 parabola dramatic\u0103 a personajului Limitrof pantofarul. Cazul acestui protagonist simplu, dar investit cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, este tratat ca o paradigm\u0103 a omului strivit de angrenajul suspiciunii generalizate, dar care \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103, prin t\u0103cere \u0219i demnitate, apartenen\u021ba la ordinea tainic\u0103 a nemuritorilor. <\/p>\n\n\n\n

Penultimul capitol, plasat sub auspiciile unui \u00eendemn de o senin\u0103 candoare \u2014 \u201eS\u0103 deschidem por\u021bile c\u0103tre cer\u201d \u2014, fixeaz\u0103 o concluzie luminoas\u0103 \u00een arhitectura exegetic\u0103 dedicat\u0103 lui Constantin Virgil Gheorghiu.<\/p>\n\n\n\n

Livia Ciuperc\u0103 surprinde aici predilec\u021bia structural\u0103 a prozatorului pentru registrul legendei \u0219i al pildei alegorice, v\u0103z\u00e2nd \u00een acestea forma suprem\u0103 de acces la instan\u021ba divin\u0103. \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 a deschiderii ne\u00eengr\u0103dite c\u0103tre cerul liber, este reevaluat \u0219i romanul-capodoper\u0103 Ora 25<\/em>. Gener\u00e2nd de-a lungul timpului ample exegete \u2014 de la analizele semnate de F\u0103nu\u0219 B\u0103ile\u0219teanu p\u00e2n\u0103 la cercet\u0103rile monografice dedicate exclusiv operei \u2014, cartea \u00ee\u0219i reveleaz\u0103 din nou valen\u021ba parabolic\u0103: dincolo de tragismul strivitor al mecanismelor istorice, personajul gheorghian \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 privirea a\u021bintit\u0103 spre o salvare de ordin metafizic.<\/p>\n\n\n\n

Segmentul final al cercet\u0103rii, purt\u00e2nd \u00een titlu o autodefinire de o d\u00e2rzenie dostoievskian\u0103 a scriitorului \u2014 \u201eEu nu am voca\u021bie de tr\u0103d\u0103tor\u201d \u2014, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 dramatismul polemic al \u00eentregii lucr\u0103ri. Autoarea face trimitere la studiul Virgil Gheorghiu \u0219i Monica Lovinescu<\/em> de Iuliu-Marius Morariu. Concluziile nefavorabile prozatorului avansate \u00een acel demers intr\u0103 \u00een coliziune direct\u0103 cu tezele la care Livia Ciuperc\u0103 a ajuns prin propria ei metod\u0103 hermeneutic\u0103. Pentru autoare, \u00eencercarea de umbrire a integrit\u0103\u021bii scriitorului prin grile ideologice restrictive contravine adev\u0103rului, reiter\u00e2nd datoria criticului de a proteja demnitatea moral\u0103 a operei \u00een fa\u021ba suspiciunilor simplificatoare ale istoriei. <\/p>\n\n\n\n

Din parcurgerea acestei ample sinteze critice, se desprind c\u00e2teva concluzii fundamentale. \u00cen primul r\u00e2nd, cercetarea atest\u0103 c\u0103 opera gheorghian\u0103 nu poate fi redus\u0103 la o simpl\u0103 literatur\u0103 de circumstan\u021b\u0103 sau la un document al exilului politic. Sub faldurile nara\u021biunii, se ascunde o problematic\u0103 ontologic\u0103. Suferin\u021ba omului, strivit de angrenajele necru\u021b\u0103toare ale istoriei moderne, este mereu sublimat\u0103 prin recursul la credin\u021b\u0103, la legend\u0103 \u0219i la memoria spa\u021biului natal. \u00cen al doilea r\u00e2nd, recursul la sintagmele nemijlocite ale autorului pentru numirea capitolelor dovede\u0219te o metod\u0103 hermeneutic\u0103 de fidelitate. Livia Ciuperc\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 restituie vocea autentic\u0103 a scriitorului. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, dincolo de avatarurile recept\u0103rii \u0219i de polemicile st\u00e2rnite de dosarele istoriei, lucrarea formuleaz\u0103 un act de credin\u021b\u0103 \u00een perenitatea crea\u021biei: Constantin Virgil Gheorghiu r\u0103m\u00e2ne o con\u0219tiin\u021b\u0103 ne\u00eemp\u0103cat\u0103 a veacului al XX-lea, un prozator care, prin refuzul tr\u0103d\u0103rii de sine \u0219i prin privirea mereu a\u021bintit\u0103 spre \u201epor\u021bile cerului\u201d, a transformat exilul dintr-o traum\u0103 terestr\u0103 \u00eentr-un act de consacrare spiritual\u0103. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen volumul monografic Constantin Virgil Gheorghiu. Prozatorul<\/em>, Livia Ciuperc\u0103 \u00ee\u0219i propune un demers pe c\u00e2t de ambi\u021bios, pe at\u00e2t de necesar: mutarea accentului de pe senza\u021bionalul biografic pe textura intim\u0103 a fic\u021biunii. Studiul propune o lectur\u0103 atent\u0103 \u0219i aplicat\u0103 asupra artei narative a scriitorului, demonstr\u00e2nd c\u0103 dincolo de impactul documentar sau politic se afl\u0103 un prozator de prim\u0103 m\u0103rime, cu o viziune epic\u0103 singular\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Numele lui Constantin Virgil Gheorghiu a r\u0103mas adesea captivul propriului succes planetar \u2014 romanul Ora 25 \u2014 sau a fost eclipsat de traiectoria lui biografic\u0103 sinuoas\u0103, de la anii de exil francez, p\u00e2n\u0103 la slujirea preo\u021beasc\u0103. Demersul exegetic Constantin Virgil Gheorghiu. Prozatorul (Editura Junimea, Ia\u0219i, 2026. Cuv\u00e2nt \u00eenso\u021bitor de Livia Iacob) semnat de Livia Ciuperc\u0103 … Continu\u0103 lectura Sub semnul epicului<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14046","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14046","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14046"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14046\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14049,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14046\/revisions\/14049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}