Aveam o pereche de s\u0103bii \u00een aceea\u0219i teac\u0103. Erau din ghips, pe un schelet de fier. Extrem de colorate, cu flori aurii pe teac\u0103, precum acelea de la parad\u0103, atr\u0103geau aten\u021bia. Am ie\u0219it cu ele \u00een drum, strig\u00e2ndu-le pe Liliana \u0219i Gabi, dou\u0103 surori, care, de\u0219i gemene, nu sem\u0103nau deloc. Nu mai re\u021bin ce le-am tot spus, dar am f\u0103cut scheme, de c\u00e2teva ori, cu sabia prin aer. Din zbaterea de atunci, mi-a r\u0103mas \u00een memorie imaginea lor dou\u0103, suite pe gard, s\u0103 m\u0103 vad\u0103 din curte. <\/p>\n\n\n\n
Fiind prea mic de ani, \u00eenc\u0103 nu auzisem expresia: \u201eNu \u00eencap dou\u0103 s\u0103bii \u00een aceea\u0219i teac\u0103\u201d, \u00eens\u0103 am ac\u021bionat cumva dup\u0103 dicton, fiind p\u0103c\u0103lit.<\/p>\n\n\n\n
St\u0103team de vorb\u0103, pe coasta din gr\u0103dina noastr\u0103, cu Vasile al lui Sf\u00e2rleci, mai mare dec\u00e2t mine cu vreo patru ani, care m\u0103 convinge s\u0103 facem schimb de s\u0103bii, s\u0103-i dau eu una de-a mea, pentru alta de-a lui, de plastic. Am c\u0103zut \u00een plas\u0103, ca pe\u0219tele \u00eenfometat… Mama s-a sup\u0103rat, c\u00e2nd m-am prezentat \u00een curte cu sabia de plastic (care, la primul contact cu prunul, s-a \u00eendoit). M-a interogat, nu am avut \u00eencotro \u0219i i-am m\u0103rturisit schimbul nefast. A mers cu mine \u0219i a recuperat, cu vitejia-i caracteristic\u0103, s\u0103biu\u021ba mea. <\/p>\n\n\n\n
Peste un timp, acest Vasile a venit \u00een poian\u0103 cu un pachet de gum\u0103 de mestecat, din care a oferit tuturor, numai mie nu. Era gum\u0103 s\u00e2rbeasc\u0103, mult c\u0103utat\u0103 \u00een acel timp \u0219i greu de g\u0103sit, dec\u00e2t dac\u0103 mergeai la Severin sau la Timi\u0219oara, la t\u00e2rgurile frecventate de s\u00e2rbi. <\/p>\n\n\n\n
M-am dus pl\u00e2ng\u00e2nd peste mama. Ceilal\u021bi tovar\u0103\u0219i de joac\u0103 se f\u0103leau, mestec\u00e2ndu-mi \u00een fa\u021b\u0103 guma primit\u0103. \u00cend\u0103r\u0103tnicia acelui individ, pe care nu l-am mai rev\u0103zut niciodat\u0103 (ca idee!), \u0219i ast\u0103zi revine asupra mea, acum, \u00een timp ce scriu, ca un \u0219arpe plin de viclenie, cu ochii mici, ar\u0103t\u00e2nd ce putea fi \u00een sufletul unui copil r\u0103u. De c\u00e2te ori aud despre acest Vasile, undeva, \u00een g\u00e2nd, se prefigureaz\u0103 silueta unui tip negricios, mic, la p\u00e2nd\u0103, preg\u0103tit s\u0103 loveasc\u0103 pe la spate. Nu \u0219tiu ce fel de om este, dar impresia mea despre el o astfel de hologram\u0103 proiecteaz\u0103. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen cas\u0103, mama a stabilit tactica:<\/p>\n\n\n\n
-Adu ni\u0219te plastilin\u0103 (aveam, de la gr\u0103dini\u021b\u0103, plastilin\u0103 albastr\u0103), o modelezi sub form\u0103 de \u021bigarete \u0219i o \u00eenvele\u0219ti \u00een folie (h\u00e2rtie argintie, de la un ambalaj culinar). Ie\u0219i \u00een drum \u0219i le spui c\u0103 ai \u0219i tu gum\u0103 de mestecat, dar nu te apropii de ei. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen urm\u0103toarele momente, m\u0103 r\u0103sf\u0103\u021bam, \u00een aparen\u021b\u0103, \u00een poian\u0103. To\u021bi m\u0103 \u00eentrebau ce fel de gum\u0103 este aceea albastr\u0103, revenisem \u00een centrul aten\u021biei, mai mult dec\u00e2t m\u0103 a\u0219teptam. M\u0103 \u0219i pref\u0103ceam a mesteca de zor \u0219i cu poft\u0103. <\/p>\n\n\n\n
C\u00e2\u0219tigasem o b\u0103t\u0103lie pe frontul vicleniei, m\u0103 rev\u0103d cu \u00eenc\u00e2ntare \u00een toiul revan\u0219ei. <\/p>\n\n\n\n
P.S.<\/p>\n\n\n\n
At\u00e2t de mult \u00eemi pl\u0103cea guma de mestecat, \u00eenc\u00e2t, \u0219i mai mic fiind, am adormit cu ea \u00een gur\u0103. C\u00e2nd m-am trezit, am \u021bipat de spaim\u0103, ca nu cumva s\u0103 fi \u00eenghi\u021bit din gum\u0103. I-am speriat pe ai mei. Era \u0219i tata acas\u0103: a venit la mine \u0219i mi-a explicat s\u0103 stau lini\u0219tit. <\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aveam o pereche de s\u0103bii \u00een aceea\u0219i teac\u0103. Erau din ghips, pe un schelet de fier. Extrem de colorate, cu flori aurii pe teac\u0103, precum acelea de la parad\u0103, atr\u0103geau aten\u021bia. Am ie\u0219it cu ele \u00een drum, strig\u00e2ndu-le pe Liliana \u0219i Gabi, dou\u0103 surori, care, de\u0219i gemene, nu sem\u0103nau deloc. Nu mai re\u021bin ce le-am … Continu\u0103 lectura 26 ianuarie, 2021: Dou\u0103 s\u0103bii \u00een aceea\u0219i teac\u0103<\/span>