Alt\u0103dat\u0103, satele erau vesele…<\/p>\n\n\n\n
De l\u0103satul postului (premerg\u0103tor Pa\u0219telui), tinerii se adunau, de la ora\u0219e, oric\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate ar fi fost acestea, pentru a lua parte la un obicei, unic – din c\u00e2te \u0219tiu – , supranumit Aoleo, M\u0103rie!<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen poian\u0103, pe sear\u0103, se f\u0103cea un foc mare \u0219i de durat\u0103: \u00een partea de sus, se grupau cei care d\u0103deau gur\u0103, iar \u00een partea de jos, cei care ar fi trebuit s\u0103 reac\u021bioneze la mesaje. <\/p>\n\n\n\n – Aoleo, M\u0103rie!<\/p>\n\n\n\n – Ce e, m\u0103, ce e?<\/p>\n\n\n\n – M\u0103 \u00eent\u00e2lnii cu Ion al lui Vasile \u0219i-mi spuse c\u0103 Leana lui Palcu se m\u0103rit\u0103!<\/p>\n\n\n\n – Cu cine, m\u0103, cu cine?<\/p>\n\n\n\n \u00cen afara unor astfel de strig\u0103turi false, poate \u0219i adev\u0103rate, se mai lansau \u0219i alte zvonuri, menite s\u0103 r\u0103scoleasc\u0103 vatra satului. <\/p>\n\n\n\n Pentru mine, care eram copil, curajul de a fi rostite nume reale \u00een contexte incomode \u00eemi dezv\u0103luia alt\u0103 fa\u021b\u0103 a acelora care deveneau actori \u00eentr-o pies\u0103 \u00een natur\u0103, precum \u00een Roma antic\u0103, aproximativ \u00een acela\u0219i moment din an, osta\u0219ilor li se permitea s\u0103-\u0219i ia \u00een der\u00e2dere superiorii, inclusiv pe Caesar; \u00eemi p\u0103reau mai du\u0219m\u0103no\u0219i dec\u00e2t aceia despre care f\u0103ceau ur\u0103tura. Cei \u00eenfiera\u021bi erau de fa\u021b\u0103, dar se intimidau, fie pentru c\u0103 \u00ee\u0219i recuno\u0219teau mania, fie pentru a nu \u00eempiedica manifestarea: abia de rosteau dou\u0103 vorbe, care sunau ca p\u00e2lp\u00e2irea \u00een v\u0103paie.<\/p>\n\n\n\n A doua zi, \u00eencepea postul: se duceau \u00eemp\u0103r\u021bituri nepo\u021bilor, bunicilor etc. \u00cen prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, se m\u00e2ncau ou\u0103, br\u00e2nz\u0103, lapte \u0219.a., dar, din a doua, lista se restr\u00e2ngea treptat. <\/p>\n\n\n\n Obiceiul Aoleo, M\u0103rie!<\/em> e viu \u0219i ast\u0103zi. \u00cen locul mald\u0103relor de coceni \u0219i de paie, se ard cauciucuri uzate de ma\u0219in\u0103. <\/p>\n\n\n\n Strig\u0103turile anun\u021b\u0103 mai mult \u00eentoarcerea vremii bune, duduitul inimii oamenilor, dec\u00e2t fapta, dup\u0103 uluc\u0103, a vreunui semen. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Alt\u0103dat\u0103, satele erau vesele… De l\u0103satul postului (premerg\u0103tor Pa\u0219telui), tinerii se adunau, de la ora\u0219e, oric\u00e2t de \u00eendep\u0103rtate ar fi fost acestea, pentru a lua parte la un obicei, unic – din c\u00e2te \u0219tiu – , supranumit Aoleo, M\u0103rie! \u00cen poian\u0103, pe sear\u0103, se f\u0103cea un foc mare \u0219i de durat\u0103: \u00een partea de sus, … Continu\u0103 lectura 11 februarie, 2021: Aoleo, M\u0103rie!<\/span>
\n\n\n\n
\n\n\n\n