\u00centr-o zi, pe la cinci ani, aflasem, cu surprindere, c\u0103 avem rude la Opri\u0219or; acestea ne \u00eemprumutaser\u0103 un diapozitiv cu microfilme religioase. Aparatul alb, \u00een form\u0103 de binoclu, mi se p\u0103rea o minune. Eram \u00eentristat c\u0103 trebuie s\u0103-l \u00eenapoiem. Se vorbea prin sat, fiindc\u0103 diapozitivul umbla, din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, prin toate gospod\u0103riile, c\u0103 a fost achizi\u021bionat de la Roma. <\/p>\n\n\n\n
Vedeam, at\u00e2t de aproape, pe Iisus purt\u00e2nd crucea sau r\u0103stignit \u00een apusul colosal! Curba spatelui sub cruce era imaginea modestiei de sine, despre care a propov\u0103duit. Durerea profetului se proiecta \u00een mine \u0219i \u00eemi spuneam c\u0103 trebuie s\u0103 \u021bin post \u0219i, fire\u0219te, s\u0103 fiu mai cuminte; eram \u00een coliziune cu aceia care l-au condamnat pe nedrept, pentru c\u0103 \u0219i ei se vedeau \u00een plan secund ori \u00een prim-plan, precum Pillat: \u201eEcce homo!\u201d – avea dreptate aici, datorit\u0103 prezen\u021bei, \u00een fa\u021ba lui, a lui Adam perfect, altul dec\u00e2t acela izgonit din Eden, \u0219i l-a numit pe Iisus, precum era, singurul om cu adev\u0103rat, capabil s\u0103 reziste ispitelor \u0219i s\u0103 ajung\u0103, senin, \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, cu trup \u0219i suflet, ca Sf\u00e2ntul Ilie, mai presus chiar. <\/p>\n\n\n\n
Scopul generozit\u0103\u021bii temporare, \u00eemprumutul diapozitivului, ar fi fost convertirea la \u201epoc\u0103i\u021bi\u201d, fapt care pe noi nu ne-a influen\u021bat, dar am beneficiat de vederea unor capodopere ale picturii universale. <\/p>\n\n\n\n
Peste ani, c\u00e2nd aveam Oltcit \u0219i conduceam, am fost la o nunt\u0103, la aceste rude. Casa le era simpl\u0103, cu acoperi\u0219 scund, opus\u0103 celei pe care mi-o imaginam, c\u00e2nd manipulam de zor, sprijinit de c\u0103p\u0103t\u00e2i, diapozitivul de la ei. \u00cen peisajul mitic, relevat de microfilme, casa lor ar fi fost o ghighilice, dar ce preocupare original\u0103 au avut \u00een anii \u0219aptezeci ai secolului trecut, \u00een plin\u0103 \u00eenchistare comunist\u0103, s\u0103 importe un set biblic, datorit\u0103 c\u0103ruia eu m-am uitat, ca prin gaura cheii, la \u00eenchinarea efervescent\u0103 a lumii libere, la Iisus. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o zi, pe la cinci ani, aflasem, cu surprindere, c\u0103 avem rude la Opri\u0219or; acestea ne \u00eemprumutaser\u0103 un diapozitiv cu microfilme religioase. Aparatul alb, \u00een form\u0103 de binoclu, mi se p\u0103rea o minune. Eram \u00eentristat c\u0103 trebuie s\u0103-l \u00eenapoiem. Se vorbea prin sat, fiindc\u0103 diapozitivul umbla, din m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, prin toate gospod\u0103riile, c\u0103 a … Continu\u0103 lectura 20 februarie, 2021: Diapozitivul<\/span>