JUNIMEA \u0218I TITU MAIORESCU<\/p>\n\n\n\n
Societatea\u00a0Junimea<\/em>\u00a0a luat fiin\u0163\u0103 \u00een 1863 la Ia\u015fi, din ini\u0163iativa unor tineri \u00eentor\u015fi de la studii din str\u0103in\u0103tate: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Th. Rosetti \u015fi V. Pogor. Na\u015ful literar al societ\u0103\u0163ii a fost Th. Rosetti, venit de la studii din Fran\u0163a. Societatea Junimea va dispune din 1867 \u0219i de un organ de pres\u0103, revista \u201eConvorbiri literare\u201d. <\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n Mi\u0219carea junimist\u0103 va evolua \u00een trei etape<\/strong>. Etapa I, a c\u0103rei activitate se \u00eentinde p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1874, are un caracter polemic, \u00een domeniile limb\u0103, literatur\u0103 \u0219i cultur\u0103. Etapa a doua, 1874 \u2013 1885, este cea mai important\u0103, pentru c\u0103 \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d vor ap\u0103rea opere semnate de Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, I. Slavici \u0219i I. L. Caragiale. \u00cen etapa a III-a, care dureaz\u0103 din 1885 p\u00e2n\u0103 \u00een 1944, revista se mut\u0103 la Bucure\u0219ti, dob\u00e2ndind un caracter mai mult universitar, prin numeroase cercet\u0103ri istorice \u0219i filologice.<\/p>\n\n\n\n Mentorul Junimii a fost Titu Maiorescu. El \u00ee\u015fi propune s\u0103 militeze pentru formarea unei limbi literare unitare care s\u0103 consolideze unitatea politic\u0103 din 1859. \u00cen acest scop, va publica studiul \u201e<\/strong>Despre scrierea limbii rom\u00e2ne<\/strong>\u201d<\/strong>.<\/strong> De asemenea, el a semnalat pericolul germaniz\u0103rii limbii na\u0163ionale, \u00een studiul \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 \u00een jurnalele din Austria\u201d.<\/p>\n\n\n\n Junimea \u00ee\u015fi propune, prin Titu Maiorescu, s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o antologie a poeziei rom\u00e2ne de la poe\u0163ii V\u0103c\u0103re\u015fti la Alecsandri. \u00cen acest sens, Titu Maiorescu scrie celebrul studiu \u201eO cercetare critic\u0103 asupra poeziei rom\u00e2ne de la 1867<\/strong>\u201d<\/strong>, <\/strong>studiu care are dou\u0103 laturi: de semnalare a poeziei rele \u015fi de promovare a adev\u0103ratei poezii. Studiul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103: \u201eCondi\u0163iunea material\u0103 a poeziei\u201c \u015fi \u201eCondi\u0163iunea ideal\u0103 a poeziei\u201c. Criticul porne\u015fte de la \u201eCondi\u0163iunea material\u0103 a poeziei<\/strong>\u201c, de la ideea c\u0103 poezia ca ramur\u0103 a artei e chemat\u0103 s\u0103 exprime frumosul, dar spre deosebire de muzic\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103, poezia are ca material cuv\u00e2ntul. Cere utilizarea epitetelor ornante \u00een poezie, pentru sporirea sensibilit\u0103\u0163ii cuv\u00e2ntului, a personific\u0103rilor care dau via\u0163\u0103 obiectelor, a metaforelor \u015fi a compara\u0163iilor. De asemenea, recomand\u0103 poe\u0163ilor s\u0103 se fereasc\u0103 de trei imagini uzate: \u201eflorile\u201c, \u201estelele\u201c \u015fi \u201efilomelele\u201c.<\/p>\n\n\n\n Despre condi\u0163iunea ideal\u0103 a poeziei<\/strong>, Maiorescu scrie: \u201eIdeea poetic\u0103 este totdeauna un sentiment sau o pasiune \u015fi niciodat\u0103 o cugetare intelectual\u0103 sau \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201c. De asemenea, el consider\u0103 c\u0103 poezia este un repaus al inteligen\u0163ei, pentru c\u0103 ofer\u0103 acea lini\u015fte contemplativ\u0103 la marile probleme ale omului. Critic\u0103, de asemenea, mania diminutivelor \u015fi frazeologia din unele poezii, demagogia verbal\u0103 pe care o combate \u00een mod magistral \u00een articolul \u201eBe\u0163ia de cuvinte\u201c.<\/p>\n\n\n\n Titu Maiorescu va lua ap\u0103rarea lui Vasile Alecsandri \u00een articolul \u201ePoe\u0163i \u015fi critici\u201d, iar \u00een studiul \u201eComediile d-lui I. L. Caragiale\u201d, din 1885, pe cea a lui Caragiale, acuzat de imoralitate \u015fi respins de la premiile Academiei din cauza \u201eComediilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u201e<\/strong>Comediile d-lui Caragiale<\/strong>\u201d<\/strong>, criticul junimist dezvolt\u0103 dou\u0103 probleme: raportul dintre literatur\u0103 \u015fi realitate <\/strong>\u0219i problema moralit\u0103\u021bii \u00een art\u0103. Pentru a veni \u00een sprijinul dramaturgului, Maiorescu<\/strong> afirm\u0103 c\u0103 teatrul lui Caragiale aduce pe scen\u0103 tipuri, personaje din via\u0163a noastr\u0103 social\u0103, personaje din r\u00e2ndul micii burghezii, ridiculizate pentru spoiala de cultur\u0103, ca o ilustrare a teoriei formelor f\u0103r\u0103 fond. \u00cen acest fel, Maiorescu valorific\u0103 idei din \u201ePoetica\u201d lui Aristotel, viz\u00e2nd cele dou\u0103 func\u021bii ale artei: mimetic\u0103<\/strong>, adic\u0103 arta trebuie s\u0103 imite realitatea, \u0219i func\u021bia cathartic\u0103<\/strong>, adic\u0103 arta adev\u0103rat\u0103 are misiunea de a ne transpune \u00eentr-o lume a fic\u0163iunii, a imagina\u0163iei ideale, eliber\u00e2ndu-ne astfel de tirania egoismului. \u00cen ceea ce prive\u0219te moralitatea artei, Titu Maiorescu precizeaz\u0103 c\u0103 \u201earta a avut totdeauna o misiune moral\u0103 \u015fi ea este moral\u0103 prin valoarea ei artistic\u0103, iar nu prin afirmarea unor idei moralizatoare. Ar fi gre\u015fit s\u0103 punem sub semnul egalit\u0103\u0163ii morala din art\u0103 cu morala din via\u0163a cea de toate zilele\u201d. Altfel, ar trebui s\u0103 declar\u0103m imorale capodopere ca \u201eRichard al treilea\u201d de W. Shakespeare sau \u201eMizantropul\u201d de Moliere. Prin urmare, singura moralitate care se poate cere \u201eComediilor\u201dlui Caragiale ar fi \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unor tipuri \u015fi situa\u0163ii caracteristice, care prin latura lor artistic\u0103, transfigurat\u0103, s\u0103 ne poat\u0103 transpune \u00een lumea \u00eenchipuit\u0103 de autor. Opera f\u0103r\u0103 valoare artistic\u0103 este imoral\u0103 \u015fi chiar trivial\u0103. Acest studiu va constitui punctul de plecare \u00een polemica de durat\u0103 cu C. D. Gherea.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie, comb\u0103t\u00e2nd formele f\u0103r\u0103 fond, Titu Maiorescu a deschis drumul modernit\u0103\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" JUNIMEA \u0218I TITU MAIORESCU Societatea\u00a0Junimea\u00a0a luat fiin\u0163\u0103 \u00een 1863 la Ia\u015fi, din ini\u0163iativa unor tineri \u00eentor\u015fi de la studii din str\u0103in\u0103tate: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Th. Rosetti \u015fi V. Pogor. Na\u015ful literar al societ\u0103\u0163ii a fost Th. Rosetti, venit de la studii din Fran\u0163a. Societatea Junimea va dispune din 1867 \u0219i de un … Continu\u0103 lectura JUNIMEA \u0218I TITU MAIORESCU. Bacalaureat<\/span>