\u00centr-un an…<\/p>\n\n\n\n
Mi-am sunat iubita, pe Ana Gusti, dus\u0103 cu serviciul (impropriu preg\u0103tirii ei), departe. Era ziua ei. La primul apel, mi-a deschis telefonul: \u201eBun\u0103!\u201d a salutat pe cineva de l\u00e2ng\u0103 ea, se pare o femeie, \u0219i aparatul a r\u0103mas deschis, vreme de o or\u0103, un minut \u0219i o secund\u0103, coinciden\u021b\u0103 fatal\u0103, care a sunat, \u00een l\u0103untrul meu, ca un sf\u00e2r\u0219it de lume.<\/p>\n\n\n\n
A stat, cu un prim client, mai bine de dou\u0103zeci de minute. Dup\u0103 discu\u021bii conven\u021bionale, \u00een final i-a adresat \u00eentrebarea: \u201eAve\u021bi post?\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Deseori, se interesa: \u201eAfar\u0103 mai plou\u0103?\u201d. \u201eDe ce \u00eentrebi?\u201d, s-a auzit vocea unei colege, \u201evrei s\u0103-l suni pe Radu?\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Am rezistat…<\/p>\n\n\n\n
Alt client bolborosea de zor, \u00een timp ce ea, iubita mea, chicotea, ca \u00een fa\u021ba lui Charlie Chaplin: \u201eHai, c\u0103 e\u0219ti culmea!\u201d, a \u00eencheiat dialogul spumos, nu \u00eenainte de a-l asigura, \u00een acela\u0219i fel persuasiv, \u201eHai, c\u0103 vorbim!\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Am sunat-o, din nou, \u0219i mi-a \u00eenchis \u00een dou\u0103 secunde: \u201eSunt ocupat\u0103!\u201d; \u00een consecin\u021b\u0103, i-am expediat mesaje (SMS): \u201eLa mul\u021bi ani! \u00ce\u021bi doresc s\u0103-\u021bi g\u0103se\u0219ti fericirea l\u00e2ng\u0103 acela cu care ai r\u00e2s \u0219i i-ai spus c\u0103 este culmea. P\u00e2n\u0103 \u0219i cu acel prim client, pe care nu-l cuno\u0219teai, totu\u0219i ai stat \u00een jur de un sfert de or\u0103, iar, la final, ai ajuns s\u0103-l \u00eentrebi: Ave\u021bi post? Ce r\u00e2set t\u00e2mp! Hai, c\u0103 e\u0219ti culmea! Ha! Ha! Ha! Hai, c\u0103 vorbim!<\/em> L\u00e2ng\u0103 el s\u0103-\u021bi petreci anii care \u021bi-au mai r\u0103mas de tr\u0103it! Mul\u021bumesc pentru respect!\u201d.<\/p>\n\n\n\n R\u0103spunsul perfid al Anei:<\/p>\n\n\n\n \u201eNu am vorbit a\u0219a ceva, nu aveam nici timp, nici cu cine, nici de ce\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201ePe telefonul de serviciu, apelantul te \u00eentreba de Ariana (\u0219efa ei, n.n.) \u0219i tu, cu glas mieros: V\u0103 pot ajuta cu ceva?<\/em> Da, glas mieros cu al\u021bii \u0219i chicot r\u0103sun\u0103tor, iar cu mine, \u00ee\u021bi tot ninge \u0219i plou\u0103”.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 schimbul acesta de mesaje, m-a trecut pe block list.<\/p>\n\n\n\n Atunci, pentru a evita umilin\u021ba de a suna \u00een van, am hot\u0103r\u00e2t, imposibil s\u0103 mai iubesc pe altcineva, s\u0103 intru \u00een m\u0103n\u0103stire, departe de iure\u0219ul f\u0103\u021b\u0103rniciei. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centr-un an… Mi-am sunat iubita, pe Ana Gusti, dus\u0103 cu serviciul (impropriu preg\u0103tirii ei), departe. Era ziua ei. La primul apel, mi-a deschis telefonul: \u201eBun\u0103!\u201d a salutat pe cineva de l\u00e2ng\u0103 ea, se pare o femeie, \u0219i aparatul a r\u0103mas deschis, vreme de o or\u0103, un minut \u0219i o secund\u0103, coinciden\u021b\u0103 fatal\u0103, care a sunat, … Continu\u0103 lectura Din spusele unui pustnic…<\/span>