\u00cen buc\u0103t\u0103rie, am\u00e2ndoi erau bosumfla\u021bi, iar el, \u00een continuare, vocifera, \u00een timp ce ea, \u00eentr-un col\u021b, precum pisicile certate, suferea, cu o min\u0103 cer\u0219ind \u00eendurare. Nu \u00een\u021belegeam care era pricina: \u201eCe te sup\u0103r\u0103? C\u0103 nu este masa dreapt\u0103?\u201d. \u201eDa!\u201d – mi-a r\u0103spuns. Am mi\u0219cat pu\u021bin masa. Dintr-odat\u0103, el s-a \u00eenseninat \u0219i, astfel, am rezolvat discordia. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen ce m\u0103sur\u0103 va fi primit de la \u00eenainta\u0219ii lui un asemenea tip de furie, nu \u0219tiu, dar coresponden\u021be existau, cu siguran\u021b\u0103. \u00cen rest, el lansa, de sub ochelari, priviri haioase, ai fi zis c\u0103 mereu se uit\u0103 la filme cu Stan \u0219i Bran, dar avea momente, precum urm\u0103torul. De la \u00eenceput, de c\u00e2nd am sosit, mi-a adresat o \u00eentrebare, ceva obi\u0219nuit, legat de ma\u0219in\u0103. F\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103, mai t\u00e2rziu, a repetat interoga\u021bia, la care i-am r\u0103spuns, convins c\u0103 uitase. La plecare, c\u00e2nd urcasem la volan, s-a apropiat, ca \u00een filme, \u0219i m-a \u00eentrebat acela\u0219i lucru, fapt care m-a \u00eenfiorat, cum nu mi se mai \u00eent\u00e2mplase demult. Atunci, \u00eemi venea s\u0103 fug, a\u0219 fi dorit s\u0103-mi omor clipele \u00een alt spa\u021biu, \u00een singur\u0103tate, dec\u00e2t s\u0103 fi suportat de trei patru ori aceea\u0219i curiozitate, din partea unuia care, poate, se juca, \u00een mintea lui, cu mine, privindu-m\u0103 ca pe un \u0219oarece \u00een curs\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Ulterior, mi-a expediat pe email o fotografie, pe care i-o f\u0103cusem: scosese capul pe fereastr\u0103, vesel, ca din cutiile cu surprize, c\u00e2nd eram mici, diverse viet\u0103\u021bi de plastic, pe care le ac\u021bionam, ap\u0103s\u00e2nd un buton. \u201eUite-m\u0103 \u0219i pe mine!\u201d – parc\u0103 mi-ar fi spus, \u201eAltul ca mine mai destins \u00een lume nu-i!\u201d. <\/p>\n\n\n\n
(Va urma) <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen buc\u0103t\u0103rie, am\u00e2ndoi erau bosumfla\u021bi, iar el, \u00een continuare, vocifera, \u00een timp ce ea, \u00eentr-un col\u021b, precum pisicile certate, suferea, cu o min\u0103 cer\u0219ind \u00eendurare. Nu \u00een\u021belegeam care era pricina: \u201eCe te sup\u0103r\u0103? C\u0103 nu este masa dreapt\u0103?\u201d. \u201eDa!\u201d – mi-a r\u0103spuns. Am mi\u0219cat pu\u021bin masa. Dintr-odat\u0103, el s-a \u00eenseninat \u0219i, astfel, am rezolvat discordia. … Continu\u0103 lectura Despre ereditate… (2)<\/span>