{"id":4586,"date":"2021-12-24T08:12:33","date_gmt":"2021-12-24T08:12:33","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=4586"},"modified":"2021-12-24T08:13:02","modified_gmt":"2021-12-24T08:13:02","slug":"despre-manifestele-dadaiste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2021\/12\/24\/despre-manifestele-dadaiste\/","title":{"rendered":"Despre manifestele dadaiste"},"content":{"rendered":"\n
\"Dadaism<\/figure>\n\n\n\n

O \u00eentrebare de actualitate ar fi: de ce nu este citit\u0103 ast\u0103zi opera dadai\u0219tilor?, iar un posibil r\u0103spuns ar fi c\u0103 elementele experimentale con\u021binute au fost preluate \u0219i dezvoltate.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

            E posibil ca dadaismul s\u0103 fi ap\u0103rut din g\u00e2ndul ini\u021biatorilor, de a inventa ceva, pentru ca istoria literaturii s\u0103 le re\u021bin\u0103 numele \u00een primele r\u00e2nduri. \u00cen acest fel, \u00ee\u0219i recuno\u0219teau dezavantajele fa\u021b\u0103 de predecesori, capi sau reprezentan\u021bi ai altor curente literare, a c\u0103ror oper\u0103 se \u00eemplinise \u00eentr-un curent literar consacrat.<\/p>\n\n\n\n

            Manifestul dadaist con\u021bine substratul c\u0103 exist\u0103 undeva o leg\u0103tur\u0103 cu publicul destul de cump\u0103tat sau cu acei scriitori dornici de schimbare, dar care se afiliaser\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, altor mi\u0219c\u0103ri.    Dadai\u0219tii au omis a-\u0219i elabora articolul-program \u00een maniera pe care o recomandau altora, hazardul total. Manifestul lor de for\u021b\u0103 acesta ar fi fost, ca, prin hazard, s\u0103 fi stabilit o conexiune cu lectorii, altfel, printr-un program logic \u0219i a\u0219ezat, nu s-ar fi diferen\u021biat de predecesori.<\/p>\n\n\n\n

            Prima scriere teoretic\u0103 a elaborat-o Tristan Tzara, Manifest despre amorul slab si amorul amar. <\/em>Impresia primordial\u0103 pe care o las\u0103 manifestul e c\u0103 a fost g\u00e2ndit pentru a determina o relaxare \u00een procesul crea\u021biei pentru cei interesa\u021bi de literatura original\u0103, dar citindu-l mai atent, vom observa c\u0103, subscriind normelor lui, pu\u021bin e afectat\u0103 singur\u0103tatea \u00een crea\u021bie, prin sugerarea unor instrumente auxiliare de lucru, ca s\u0103cule\u021bul, ziarul \u0219i foarfeca. Indica\u021bia final\u0103, de a nu avea a\u0219tept\u0103ri mari de la \u201eoamenii vulgari\u201d, confirm\u0103 credin\u021ba lor c\u0103 hazardul nu e \u00een\u021beles de oricine; acest avertisment e de natur\u0103 clasic\u0103, \u00een conformitate cu opinia lui Horatius, c\u0103 vulgul trebuie ocolit. Prin extrapolare, am reg\u0103si o corela\u021bie cu prevederea clasicismului, c\u0103 poezia eufonic\u0103 \u0219i de idei se adreseaz\u0103 unei clase instruite.<\/p>\n\n\n\n

            Apelul la hazard, prin interzicerea accesului la orice tip de mesaj din partea con\u0219tiin\u021bei, este explicabil prin faptul c\u0103, dac\u0103 ar fi fost efectuat, \u00een literatura nou\u0103 a acelui \u00eenceput de veac, ar fi p\u0103truns datele unor evenimente care prin atrocitate \u00eensp\u0103im\u00e2ntaser\u0103 o lume \u0219i \u00eenc\u0103 erau de actualitate, precum Primul R\u0103zboi Mondial, ori prin literatur\u0103 \u0219i prin art\u0103 \u00een general, Tristan Tzara \u0219i adep\u021bii mi\u0219c\u0103rii pe care o ini\u021biase urm\u0103reau s\u0103 ias\u0103 din cotidian. \u00cen baza acestei recomand\u0103ri, actul artistic era la \u00eendem\u00e2na oricui, indiferent de v\u00e2rst\u0103: \u201ePentru a face o poezie dadaist\u0103, \/
Lua\u0163i un ziar. \/ Lua\u0163i o pereche de foarfeci. \/ Alege\u0163i din ziar un articol care s\u0103 aib\u0103 lungimea pe care vre\u0163i s\u0103 o da\u0163i poeziei voastre. \/ Decupa\u0163i articolul. \/ T\u0103ia\u0163i cu grij\u0103 toate cuvintele care formeaz\u0103 respectivul articol \u015fi pune\u0163i toate aceste articole \u00eentr-un s\u0103cule\u0163. \/ Agita\u0163i-l \u00eenceti\u015for. \/ Scoate\u0163i cuvintele unul dup\u0103 altul, dispun\u00e2ndu-le \u00een ordinea \u00een care le ve\u0163i extrage. \/ Copia\u0163i-le cuviincios. Poezia v\u0103 va sem\u0103na. \/ \u015ei iat\u0103-v\u0103 un scriitor infinit de original \u015fi \u00eenzestrat, cu o sensibilitate \u00eenc\u00e2nt\u0103toare, \/ de\u015fi, se \u00een\u0163elege, ne\u00een\u0163eleas\u0103 de oamenii vulgari\u201d. Joaca face parte din poezie, hazardul este un fel de joc, dar prin hazard s-ar ajunge destul de rar la adev\u0103ratele zbateri interioare ale omului. Acest prim program, care a coincis cu avalan\u0219a de orori a Primului R\u0103zboi Mondial, a promovat subpuncte noi, traduse de teoreticieni prin \u00eencurajarea liberului arbitru, a valen\u021belor subcon\u0219tientului etc.. Interesant ar fi de rev\u0103zut \u0219i al doilea manifest important al mi\u0219c\u0103rii, redactat \u00een 1918, la finalul r\u0103zboiului, \u0219i de comparat principalele obiective.<\/p>\n\n\n\n

            Impresia de dezarmare \u00een fa\u021ba realit\u0103\u021bii halucinante nu mai exist\u0103 \u00een al doilea manifest important, din 1918. Se revine la acel principiu formulat de Baudelaire \u00een Corespunderi, <\/em>la importan\u021ba senza\u021biei valorificate \u00een scriitur\u0103, cu deosebire, \u00een poezie. De fapt, senza\u021bia e boaba spumei de care vorbea Mihai Eminescu, de la care ei trebuie s\u0103 recreeze spa\u021biul urban, acolo unde, \u00een cafeneaua Voltaire, \u00ee\u0219i puseser\u0103 \u00een plan s\u0103 schimbe lumea, prin for\u021ba artei. Adversar declarat a tot ce e sistem, Tristan Tzara abstrage din darurile fiin\u021bei, pe r\u00e2nd, tot ce o ajut\u0103 s\u0103 se implementeze \u00een realitate, nu pentru a face o glorificare, ci dimpotriv\u0103, pentru a ar\u0103ta c\u00e2t de inutile sunt artei, aceste aptitudini ancestrale: \u201eDac\u0103 to\u021bi au dreptate \u0219i dac\u0103 toate pilulele Pink, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 n-avem dreptate. \u00cen general, se crede c\u0103 e posibil a explica \u00een mod ra\u021bional cu g\u00e2ndirea ceea ce se scrie. Toate acestea sunt relative. G\u00e2ndirea e un lucru frumos pentru filosofie, dar e relativ\u0103\u201d. Dac\u0103 am schimba, din ultima propozi\u021bie, cuv\u00e2ntul \u201efilosofie\u201d cu \u201emister\u201d, am avea  schi\u021bat\u0103 concep\u021bia filosofic\u0103 a lui Lucian Blaga din Trilogia cunoa\u0219terii<\/em>, conform c\u0103reia datoria omului \u00een fa\u021ba unui mister este s\u0103-l amplifice \u0219i nu s\u0103-l elucideze pe calea ra\u021biunii.  <\/p>\n\n\n\n

            Psihanaliza este v\u0103zut\u0103, \u00een mod paradoxal, ca un domeniu care deterioreaz\u0103 obiectul (instinctul) de studiu, \u00eencuraj\u00e2nd via\u021ba de salon (dialogurile pe marginea a ce re\u021bine subcon\u0219tientul, \u00een timp ce persoana intervievat\u0103 poate s-ar face util\u0103 \u00een alt\u0103 parte, \u00eentre timp): \u201ePsihanaliza e o boal\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare, adoarme tendin\u021bele antireale ale omului \u0219i face din burghezie un sistem\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Esen\u021ba dadaismului ar fi c\u0103, indiferent de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura dob\u00e2ndit\u0103 \u0219i de sistemele care arhiveaz\u0103 at\u00e2tea precepte, important e s\u0103 avem atitudinea unui om liber, \u00een stare s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i \u00een crea\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O \u00eentrebare de actualitate ar fi: de ce nu este citit\u0103 ast\u0103zi opera dadai\u0219tilor?, iar un posibil r\u0103spuns ar fi c\u0103 elementele experimentale con\u021binute au fost preluate \u0219i dezvoltate.\u00a0             E posibil ca dadaismul s\u0103 fi ap\u0103rut din g\u00e2ndul ini\u021biatorilor, de a inventa ceva, pentru ca istoria literaturii s\u0103 le re\u021bin\u0103 numele \u00een primele r\u00e2nduri. … Continu\u0103 lectura Despre manifestele dadaiste<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-4586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4586"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4588,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4586\/revisions\/4588"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}