Rezumat<\/p>\n\n\n\n
Studiul realizeaz\u0103 o catagrafie a presei literare din Craiova \u00een secolul al XIX-lea. Se constat\u0103 c\u0103 primul operator mediatic craiovean a fost Constantin Lecca. Al\u021bi operatori mediatici de orientare literar\u0103 au fost Toma Str\u00e2mbeanu, Petre Cernetescu \u0219i poe\u021bii Traian Demetrescu \u0219i N. N. Nicoleanu. De asemenea, se deprinde c\u0103 \u00een \u201ecomuna\u201d Craiova au ap\u0103rut \u00een jur de zece publica\u021bii semnificative, iar tematica presei literare a perioadei respective era preponderent social\u0103 \u0219i de rede\u0219teptare a sentimentului de m\u00e2ndrie na\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n
1. Introducere<\/p>\n\n\n\n
Descoperirea tiparului a creat culoar de comunicare, \u00eentre cet\u0103\u0163eni ai diferitelor locuri \u015fi ai diferitelor timpuri. Tiparul a conservat momente destule din efemeritatea vie\u0163ii \u0219i experien\u0163e diverse de existen\u021b\u0103. A \u00eempins mai departe societatea uman\u0103. Cultura scrierii manuscriselor era de substituire a actului creator, celui de redare \u00eentocmai a ceea ce odat\u0103 se consemnase, \u00een special, pentru a fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 sau de a r\u0103m\u00e2ne ca fapte deosebite. Tipografia a determinat autori \u0219i implicit un public al acestora. A ap\u0103rut, odat\u0103 cu tiparul, \u0219i no\u021biunea de paternitate literar\u0103. Mai mult, tiparul \u201ea f\u0103cut inutil\u0103 citirea cu glas tare \u0219i a accelerat actul citirii\u201d (McLuhan, 1975, p. 26). Publica\u0163iile au preluat elemente comune de la precedentele, \u00een special acele rubrici, teme, subiecte care au asigurat conexiuni lizibile cu publicul, ceea ce \u00een\u00adseamn\u0103 periodicitate, continuitate, informa\u021bie de actualitate, public larg, difuzare.<\/p>\n\n\n\n
Studiul presei reprezint\u0103 o component\u0103 a istoriei literaturii, dar \u00een acela\u0219i timp, istoria literaturii devine o component\u0103 a presei de profil. Interferen\u021ba lucrurilor determin\u0103 oric\u00e2nd dezbateri. Cert este \u00eens\u0103 c\u0103 literatura modern\u0103 a primit din pres\u0103 primele direc\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\u201eDie NieuweTidjingles\u201d (\u201eNout\u0103\u021bile din Anvers\u201d), cea dint\u00e2i gazet\u0103, s-a tip\u0103rit la Anvers, \u00een anul 1605. S\u0103pt\u0103m\u00e2nalul punea la dispozi\u0163ia publicului un spa\u0163iu de coresponden\u0163\u0103, pentru a interac\u021biona cu publicul \u0219i implicit, pentru a verifica audien\u021ba. Ast\u0103zi, col\u021bul de contact, \u00een care transpar g\u00e2nduri \/ opinii ale cititorilor, s-a dezvoltat nea\u0219teptat de mult \u00een r\u00e2ndul revistelor online. O inova\u021bie a presei virtuale este \u0219i contuarul de vizite.<\/p>\n\n\n\n
La aceast\u0103 etap\u0103 de \u00eenceput, la a c\u0103rei febr\u0103 comunica\u021bional\u0103 noi nu am participat din cauza dezideratelor na\u021bionale primordiale \u0219i mereu amenin\u021bate, au subscris \u021b\u0103ri cu poten\u021bial \u00een primul r\u00e2nd, financiar, ca Anglia, Germania, Fran\u021ba, Italia. A trebuit s\u0103 a\u0219tept\u0103m condi\u021biile propice ale veacului al XVIII-lea.<\/p>\n\n\n\n
Europa anilor 1800, cuprins\u0103 de febra schimb\u0103rilor, providen\u021biale pentru noi, a supravie\u021buit, \u00een afara altor forme de art\u0103, ca pictura, sculptura, muzica etc., \u0219i \u00een jurnale, la scara mic\u0103 a nevoilor sociale, a evenimentelor care au determinat vie\u021bile oamenilor comuni. \u00cen carte de regul\u0103 parvin acele fapte demne, oricum notabile, \u00eempinse \u00een pagini de v\u00e2rful masei fervente de oameni, pe c\u00e2nd ochiul atent al ziarului fur\u0103 \u00een raza lui, energia m\u0103runt\u0103 a str\u0103zii, umbra individului care-\u0219i duce traiul c\u0103ut\u00e2nd mereu \u00een buzunarul hainei lui, moneda vital\u0103, pentru p\u00e2inea de <\/em>r\u00e2nd. <\/p>\n\n\n\n Provinciile rom\u00e2ne\u0219ti au men\u021binut leg\u0103turi str\u00e2nse, \u00eendeob\u0219te cu Fran\u021ba. Tudor Vladimirescu de exemplu, citea jurnale fran\u021buze\u0219ti, fiind abonat. Energiile parveneau \u021b\u0103rii prin ochii \u00eenfometa\u021bi de adev\u0103r \u0219i de cunoa\u0219tere, ai marilor boieri, iubitori de \u021bar\u0103, dar \u0219i prin tinerii burghezi, studen\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate. \u021aara era \u00een progres economic \u0219i avea nevoie s\u0103 vorbeasc\u0103. Ion Heliade R\u0103dulescu, munte de g\u00e2ndire, a creat culoarul, beneficiind de tipografie proprie. A fondat ziarul \u201eCurierul rom\u00e2nesc\u201d (Bucure\u0219ti, 8.IV.1829) cu suplimentul \u201eCurier de ambe sexe\u201d (Bucure\u0219ti, 1837). La Ia\u0219i, Gheorghe Asachi, r\u0103mas \u00een literatur\u0103 prin revigorarea mitului etnogenezei noastre (\u00een poemul Traian \u0219i Dochia<\/em>) \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u201eAlbina rom\u00e2neasc\u0103\u201d (1829), cu suplimentul \u201eAl\u0103uta rom\u00e2neasc\u0103\u201d. G. Bari\u021biu, revolu\u021bionarul de mai t\u00e2rziu, scoate pe pia\u021b\u0103 \u201eGazeta de Transilvania\u201d (Bra\u0219ov, 1838), cu suplimentul \u201eFoaie pentru minte, inim\u0103 \u0219i literatur\u0103\u201d. <\/p>\n\n\n\n \u00cen 1830, \u00een \u201eCurier de ambe sexe\u201d, a fost tip\u0103rit\u0103 \u00een serial (foileton) prima carte literar\u0103 important\u0103 la noi, Medita\u021biile<\/em>, de Lamartine. Tradus\u0103 de I. H. R\u0103dulescu, cartea a declan\u0219at curentul romantic \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. \u00cen Prefa\u0163a Medita\u0163iilor<\/em> poetice<\/em>, Lamartine afirma: \u201eEu sunt primul, care am f\u0103cut ca poezia s\u0103 coboare din Parnas \u015fi care am dat celei pe care o numeau Muz\u0103, \u00een locul lirei cu \u015fapte corzi conven\u0163ionale, \u00eense\u015fi fibrele inimii omene\u015fti, atinse \u015fi tulburate de fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile sufletului \u015fi ale naturii; poetul trebuie s\u0103 fie clasic \u00een expresie \u015fi romantic \u00een g\u00e2ndire\u201d.<\/p>\n\n\n\n 2. Etapa de \u00eenceput<\/p>\n\n\n\n Primele romane au ap\u0103rut \u00een jurnale. Sub regula extensiei: Scrie\u021bi, b\u0103ie\u021bi, numai scrie\u021bi!<\/em>, lansat\u0103 de I. H. R\u0103dulescu, presa a activat p\u00e2n\u0103 la articolul Introduc\u021biune<\/em>, din \u201eDacia literar\u0103\u201d (ian. 1840), c\u00e2nd semnatarul, Mihail Kog\u0103lniceanu, \u00eendemna scriitorii s\u0103 nu mai creeze sub semnul imita\u021biei. Noi piste de inspira\u021bie, continua acesta, pot fi: natura patriei, folclorul \u0219i, mai ales, istoria. Mai t\u00e2rziu, la o distan\u021b\u0103 de peste trei decenii, Titu Maiorescu, mentorul Junimii, pretindea \u00een sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 se scrie valoros. <\/p>\n\n\n\n Indiferent de criteriul pe care l-am aplica, axiologic sau cronologic, asupra clasific\u0103rii fenomenului, rolul \u201eMozaikul\u201d-ui r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i. \u201eMozaikul\u201d, prima publica\u021bie periodic\u0103 \u00een Oltenia, <\/em>exprim\u0103 perfect febra \u00eenceputului. Alfabetul de tranzi\u0163ie [semichirilic] e o dovad\u0103 a men\u0163inerii \u00een conven\u0163ie, dar \u015fi a dificult\u0103\u0163ii de a-\u015fi fi asumat riscul modernit\u0103\u0163ii. Publicul vizat trebuie s\u0103 fi fost de mijloc \u015fi cu vederi conservatoare, dar cu tenta\u0163ii de trend \u015fi prin aceasta, fortuit modern. Scopurile deduse, iar nu declarate, pentru c\u0103 revista n-a etalat un articol-program, pot fi \u015fi ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 revizuire semnificativ\u0103, \u00eensu\u015fite sonor de orice revist\u0103: culturalism, r\u0103sp\u00e2ndirea literaturii \u015fi mai ales, apolitism. Bazele gazetei au fost puse de Constantin Lecca, pictor cu faim\u0103 \u00een expansiune, dar \u0219i profesor la \u0218coala Central\u0103. El a instalat o tiparni\u021b\u0103 \u00eentr-una dintre casele marelui clucer Grigore Oteteli\u0219anu, unde, vreme de un an, \u00eencep\u00e2nd cu 3.X.1838, va tip\u0103ri s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul. <\/em>Tendin\u021ba a fost de a ap\u0103rea sub form\u0103 de jurnal, ca \u00een Fran\u021ba. Dar Constantin Lecca \u0219i-a dat seama c\u0103 pentru aceasta \u00eei trebuie oameni instrui\u021bi, redactori permanen\u021bi pe care s\u0103-i pl\u0103teasc\u0103. De aceea, s-a g\u00e2ndit la o gazet\u0103 cu un con\u021binut variat, pentru a nu fi acuzat vreodat\u0103 c\u0103 nu respect\u0103 specificul propus, \u00een baza c\u0103ruia o fundase.<\/p>\n\n\n\n A cuprinde informa\u021bii de peste tot reprezenta o activitate convenabil\u0103, fiind mai la \u00eendem\u00e2n\u0103, dec\u00e2t de-a le lua dintr-o singur\u0103 sfer\u0103. P\u00e2n\u0103 la fixarea pe pia\u021b\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la conturarea unui profil special, periodicul a stagnat \u00een repere generale, inspirate de publica\u021biile vremii. Un model a fost oferit de publica\u021biile din capital\u0103 (conduse de Ion Heliade-R\u0103dulescu), care \u0219i ele comportau aspect mozaical. Oricum, este cople\u0219itor avansul fa\u021b\u0103 de alte ora\u0219e, precum Clujul, care \u00eenc\u0103 nu dispuneau de o asemenea publica\u021bie. De la 1838 \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u00een Oltenia au ap\u0103rut peste 2000 de publica\u021bii. Gazeta a fost men\u021bionat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu \u00een articolul Introduc\u021bie: \u201eLa anul 1817, dl Racocea, c. c. translator rom\u00e2nesc \u00een Lemberg, public\u0103 prospectul unei foi periodice ce era s\u0103 ias\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia\u0219i dat\u0103 \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103. Planul s\u0103u nu se putu aduce \u00een \u00eemplinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, \u00een Buda, cerc\u0103 pentru a doua oar\u0103 o asemene \u00eentreprindere, dar \u0219i aceasta fu \u00een zadar. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, la 1827, dl I. Eliad vru \u0219i ar fi putut, pe o scar\u0103 mult mai mare, s\u0103 ispr\u0103veasc\u0103 aceea ce Racocea \u0219i Carcalechi nu putur\u0103 face. Oc\u00e2rmuirea de atunce a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti nu-i d\u0103du voia trebuincioas\u0103. A\u0219a, pu\u021binii b\u0103rba\u021bi care pe atunce binevoia a se mai \u00eendeletnici \u00eenc\u0103 cu literatura na\u021bional\u0103 pierdur\u0103 n\u0103dejdea de a vedea vreodat\u0103 gazete rom\u00e2ne\u0219ti. Numai doi oameni nu pierdur\u0103 curajul, ci a\u0219teptar\u0103 toate de la vreme \u0219i de la \u00eemprejur\u0103ri. Ace\u0219tii fur\u0103 dl aga Asachi \u0219i dl I. Eliad; unul \u00een Moldavia, altul \u00een Valahia p\u0103strau \u00een inima lor focul lumin\u0103tor al \u0219tiin\u021belor. A\u0219teptarea lor nu fu \u00een\u0219elat\u0103. \u00cemprejur\u0103ri cunoscute de to\u021bi le venir\u0103 \u00eentru ajutor. A\u0219a, la 1 iunie 1829 \u00een Ia\u0219i, ALBINA ROM\u00c2NEASC\u0102 v\u0103zu lumina zilei pentru \u00eent\u00e2ia\u0219i dat\u0103. Pu\u021bin dup\u0103 ea se ar\u0103t\u0103 \u0219i CURIERUL ROM\u00c2NESC \u00een Bucure\u0219ti. De atunce, unsprezece ani sunt aproape; \u00eentre alte multe \u00eenaint\u0103ri ce s-au f\u0103cut \u00een ambele principaturi, literatura n-a r\u0103mas \u00een lenevire. Ajutat\u0103 de st\u0103p\u00e2nire, ap\u0103rat\u0103 \u0219i \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de ni\u0219te b\u0103rba\u021bi mari \u0219i patrio\u021bi adev\u0103ra\u021bi, a c\u0103rora nume vor fi trainice ca veacurile, \u00eenlesnit\u0103 prin miile de \u0219coli ce s-au f\u0103cut \u00een t\u00e2rgurile \u0219i satele Moldo-Valahiei, literatura noastr\u0103 f\u0103cu pasuri de uria\u0219 \u0219i ast\u0103zi se num\u0103r\u0103 cu m\u00e2ndrie \u00eentre literaturile Europei. Dup\u0103 \u201eAlbin\u0103\u201d \u0219i dup\u0103 \u201eCurier\u201d, multe alte gazete rom\u00e2ne\u0219ti s-au publicat \u00een deosebitele trei mari provincii ale vechii Dacii. A\u0219a, \u00een pu\u021bin\u0103 vreme, am v\u0103zut \u00een Valahia: \u201eMuzeul na\u021bional\u201d, \u201eGazeta teatrului\u201d, \u201eCuriozul\u201d, \u201eRomania\u201d, \u201eP\u0103m\u00e2nteanul\u201d, \u201eMozaicul\u201d, \u201eCurierul de ambe sexe\u201d, \u201eVestitorul bisericesc\u201d, \u201eCantorul de avis\u201d; \u00een Moldova: \u201eAl\u0103uta rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eFoaia s\u0103teasc\u0103\u201d, \u201eOziris\u201d; \u00een Ardeal: \u201eFoaia Duminicii\u201d, \u201eGazeta de Transilvania\u201d \u0219i \u201eFoaia inimii\u201d (Nestorescu-B\u0103lce\u0219ti, 1971, pp. 23-34). <\/p>\n\n\n\n Cu alfabet de tranzi\u021bie era \u0219i \u201eJurnalu Craiovei\u201d. <\/p>\n\n\n\n \u00cen prima perioad\u0103 (\u00eentre anii 1838 \u0219i 1900), \u00een linii mari presa era compus\u0103 din ziare grupate \u00een jurul vreunui partid, economice sau de informa\u021bie banal\u0103, reviste consacrate evenimentului literar sau religios. Fiecare dintre ele avea grij\u0103 de a interfera cu alte profiluri, de\u021bin\u00e2nd un miscelaneu, acolo unde aveau s\u0103 debuteze personalit\u0103\u021bile de mai t\u00e2rziu. Publica\u021bie de concordan\u021b\u0103 cu programul insului comun \u0219i cu titlu de pies\u0103 de teatru, \u201eCarpa\u021bii <\/strong>(Nestorescu-B\u0103lce\u0219ti, 1971, pp. 40)<\/em>. Apare \u00een toate zilele de lucru\u201d, care \u00een avangard\u0103 are \u0218tiri telegrafice<\/em>, astfel propag\u00e2nd ideea comunic\u0103rii urgente a nout\u0103\u021bilor, mul\u021bumit\u0103 unui aparat ca telegraful. <\/p>\n\n\n\n Un s\u0103pt\u0103m\u00e2nal interesant, purt\u0103tor de mentalitate pa\u0219optist\u0103, a fost \u201eNa\u021bionalul\u201d, al c\u0103rui subtitlu, \u201eGazeta politica, literarea et economica\u201d, avea un dublu sens: anun\u021ba profilul c\u0103ruia articolele i se consacrau, dar \u0219i ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de valorile latine. Existen\u021ba s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului n-a fost de lung\u0103 durat\u0103, dar s-a consumat \u00een mijlocul unui eveniment istoric, de la 24 august p\u00e2n\u0103 la 13 septembrie 1848, \u00eensum\u00e2nd \u0219ase numere, ap\u0103rute \u00een cea mai mare parte, cu deviza: Dreptate \u0219i Fr\u0103\u021bie<\/em>. Fondatorii Toma Str\u00e2mbeanu \u0219i Petre Cernetescu erau militan\u021bi pa\u0219opti\u0219ti de anvergur\u0103. Deviza reflecta starea de frond\u0103 a anului 1848 (Dianu, 1979, pp. 42-43).<\/p>\n\n\n\n Cu apari\u021bie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 \u00eentre 22 aprilie \u015fi 24 decembrie 1857, apoi bis\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, de la 14 februarie p\u00e2n\u0103 la 26 iunie 1860, jurnalul politic \u0219i literar \u201eVocea Oltului<\/strong>. Jurnal politic \u0219i literar\u201d a g\u0103zduit colabor\u0103rile poetului N. N. Nicoleanu, care \u00ee\u0219i face debutul cu poezia La patrie <\/em>[nr. 5\/1857]. N. N. Nicoleanu a scris unul dintre cele mai frumoase poeme despre ora\u0219ul Craiova: \u201eOh! Craiov\u0103, leag\u0103n falnic de speran\u021be str\u0103lucite! \/ Nu pentru c\u0103 dormi, sub cerul unei clipe fericite \/ Sorind lacrimile nop\u021bei, de r\u0103coare parfumate \/ \u0218i d-a Jiului \u0219optire, tres\u0103rind cu voluptate, \/\/ Nu pentru c\u0103 sorb via\u021ba de pe buzele-\u021bi mieroase \/ Juni amici, plini de noble\u021be de fiin\u021be generoase, \/ Care sprijinindu-mi pasul \u0219i nutrind a mea putere\u2026 \/\/ Nu numai pentru aceasta port cu tine dorul t\u0103u \/ \u0218i te chem ziua \u0219i noaptea raiul sufletului meu.\u201d<\/p>\n\n\n\n Traian Demetrescu se va remarca \u00een elaborarea s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eAmicul Libert\u0103\u021bii<\/strong>. Foaie politic\u0103 \u0219i literar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i contabiliz\u00e2nd numai \u0219apte numere: 16 noiembrie \u2013 30 decembrie 1887, ziarul e de re\u021binut prin disponibilitatea la nou \u0219i deschide calea \u201eRevistei Oltene<\/strong>. Suplimentul Literar al Ziarului ECONOMISTUL\u201d, care s-a bucurat de o apari\u021bie ceva mai \u00eendelungat\u0103: 1888 \u2013 1890.<\/p>\n\n\n\n Ap\u0103rut\u0103 \u00een paralel cu \u201eEconomistul\u201d, \u201eRevista \u0218coalei\u201d (1891 \u2013 1892) inspir\u0103 ideea publica\u021biilor profesionale, datorit\u0103 semn\u0103turilor exclusiviste din r\u00e2ndul cadrelor didactice \u0219i, mai ales, promptitudinii de a furniza la timp datele diverselor simpozioane, mese rotunde \u0219i cercuri pedagogice. Un spa\u021biu special, pe ultimele pagini, se rezerv\u0103 activit\u0103\u021bii Inspectoratului \u0218colar (fiind anun\u021bate posturile vacante, transfer\u0103rile etc.).<\/p>\n\n\n\n \u201eEcoul Doljiului<\/strong>. Ziar septemanal SUB DIREC\u021aIA UNUI COMITET\u201d (1892 \u2013 1893) deschide unghiul, \u00eenspre suprafa\u021ba jude\u021bului, de la cea a Craiovei, ca nevoie de prindere a c\u00e2t mai multor tipuri de informa\u021bie (Mateescu, 1981).<\/p>\n\n\n\n Cele mai multe publica\u021bii \u00ee\u0219i fac apari\u021bia \u00een Craiova \u0219i r\u0103sfr\u00e2ng unghiuri ale con\u0219tiin\u021bei realiz\u00e2nd finalul unui \u201eSecol\u201d, fa\u021b\u0103 de care fuseser\u0103 totu\u0219i prea pu\u021bin cutez\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen celelalte jude\u021be, cel mai devreme vede lumina tiparului ziarul \u201eFacla\u201d, \u00een 1865, la Caracal, Olt; probabil data timpurie a \u00eenfiin\u021b\u0103rii lui a fost motivul pentru care mai t\u00e2rziu, inimo\u0219i oameni de cultur\u0103 l-au reluat: 1922 \u2013 1925 (Firan, 2007, p. 54). <\/em><\/p>\n\n\n\n 3. Caracterizarea primei perioade<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Perioada aceasta de preromantism permite p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, valorificarea unor idei \u0219i teme interesante, precum instalarea modului urban de via\u021b\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba oamenilor \u0219i a altor viziuni despre lume, precum faptul c\u0103 \u0219tiin\u021ba de carte \u00ee\u021bi poate asigura un viitor sigur. Se insinueaz\u0103 \u00een spa\u0163iul rustic natal, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o atenuare a deciziei hortative a p\u0103rin\u021bilor, \u00een special a ta\u021bilor, de a-\u0219i c\u0103s\u0103tori fiii \u00een sat, ca s\u0103 le fie de ajutor la c\u00e2mp \u0219i mai ales, sprijin la senectute, posibilitatea de a-\u0219i fi luat \u00een m\u00e2ini propriul destin, dedic\u00e2ndu-se \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii. Chiar dac\u0103 startul a fost dintr-un mediu cu destule rigori impuse de tradi\u021bie, \u00eemplinirea apare din succesiunea speran\u0163elor \u0219i din \u00eend\u00e2rjirea de a crede \u00een ele; ca s\u0103 fi reu\u0219it s\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219ti satul, trebuia s\u0103 ai \u0219tiin\u021b\u0103 de carte; astfel, intrai \u00een aten\u021bia unui boier, pe l\u00e2ng\u0103 a c\u0103rui cas\u0103 te puteai aciua, ca pedagog pentru copiii lui sau cu simbrie de secretar sau de alt\u0103 func\u021bie primit\u0103. Prin rigori \u00een\u0163elegem prototipuri de raport, cum ar fi, de exemplu, cel dintre tat\u0103 \u015fi fiu: importan\u021b\u0103 avea decizia paternal\u0103.<\/p>\n\n\n\n Expresia \u201estea c\u0103z\u0103toare\u201d din fondul popular reitereaz\u0103 iluzia c\u0103 fiecare om are steaua lui, iar stingerea stelei marcheaz\u0103 imposibilitatea acesteia de a mai emana fatum. Resursa primordial\u0103 a coresponden\u021bei este capacitatea de iubire (de astru\u00a0?) a omului. <\/p>\n\n\n\n Presa aceasta de \u00eenceput aduce la suprafa\u021b\u0103 simboluri preeminesciene, fiecare cu impresia consacrat\u0103: teiul, de mireasm\u0103 \u015fi de ocrotire, luna, de reverie, lunca, de evadare din cotidian sau din copil\u0103rie; odaia e circumstan\u021ba material\u0103 \u00een care se inscrip\u021bioneaz\u0103 unda g\u00e2ndurilor. De asemenea, modalit\u0103\u021bi de modernizare a prozei. Personajele, \u00een dimensiunea inspirat\u0103 de oper\u0103, se deprind cu sinele lor.<\/p>\n\n\n\n \u00cen \u201eAmicul libert\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u00een \u201eRevista oltean\u0103\u201d, ziare scrise aproape \u00een \u00eentregime de Traian Demetrescu, se angajeaz\u0103, despre Eminescu, un tip de discurs \u2013 amplu \u015fi cu travers\u0103ri de la teluric la astral, de la condi\u0163ia uman\u0103 la cea demiurgic\u0103: poetul romantic s-a consacrat mediului s\u0103u contemporan, cu av\u00e2ntul \u015fi proprietatea de a produce mult, pe o por\u0163iune restr\u00e2ns\u0103 de timp, f\u0103r\u0103 a-\u0219i aliena identitatea din cauza ocuren\u021bei vicisitudinilor, sociale probabil.<\/p>\n\n\n\n 4. Concluzie <\/p>\n\n\n\n Perioada aceasta de preromantism permite p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, valorificarea unor idei \u015fi teme interesante, precum faptul c\u0103 \u015ftiin\u0163a de carte \u00ee\u0163i poate asigura un viitor mai bun.<\/p>\n\n\n\n Referin\u021be<\/p>\n\n\n\n Dianu,I. (1979). Pe urmele lui Badea C\u00e2r\u0163an<\/em>. <\/strong>Bucure\u0219ti:Editura Sport-Turism. <\/strong>Bucure\u015fti,<\/p>\n\n\n\n Firan, F. (2007). Presa literar\u0103 craiovean\u0103<\/em>. Craiova: Editura Scrisul Rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n Mateescu, C. (1981). Drumurile lui Anton Pann. <\/em>Bucure\u015fti: Editura Sport-Turism.<\/em><\/p>\n\n\n\n McLuhan, M. (1975). Galaxia Gutenberg<\/em>. Bucure\u0219ti: Editura Politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Nestorescu-B\u0103lce\u015fti, H. (1971). Bibliografia presei v\u00e2lcene, <\/em>\u00een \u201eStudii v\u00e2lcene\u201d, I, 1971.<\/em><\/p>\n\n\n\n T\u0103taru, V. (2013). Dou\u0103 reviste \u00een polemic\u0103: \u201eDatina\u201d \u015fi \u201eG\u00e2ndirea\u201d<\/em>, \u00een \u201eCafeneaua politic\u0103\u201d, accesat pe: http:\/\/www.cafeneauapolitica.ro\/doua-reviste-in-polemica-<\/a> datina-si-gandirea.html, la data de 7. II. 2013<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rezumat Studiul realizeaz\u0103 o catagrafie a presei literare din Craiova \u00een secolul al XIX-lea. Se constat\u0103 c\u0103 primul operator mediatic craiovean a fost Constantin Lecca. Al\u021bi operatori mediatici de orientare literar\u0103 au fost Toma Str\u00e2mbeanu, Petre Cernetescu \u0219i poe\u021bii Traian Demetrescu \u0219i N. N. Nicoleanu. De asemenea, se deprinde c\u0103 \u00een \u201ecomuna\u201d Craiova au ap\u0103rut … Continu\u0103 lectura Presa literar\u0103 din Craiova, \u00een secolul al XIX-lea<\/span>