{"id":5117,"date":"2022-03-26T12:28:04","date_gmt":"2022-03-26T12:28:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=5117"},"modified":"2022-03-26T17:23:58","modified_gmt":"2022-03-26T17:23:58","slug":"coexistenta-artelor-cronica-de-carte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2022\/03\/26\/coexistenta-artelor-cronica-de-carte\/","title":{"rendered":"Coexisten\u021ba artelor. Cronic\u0103 de carte"},"content":{"rendered":"\n

Avangarda este un subiect la mod\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t una dintre cauzele apari\u021biei acestei mi\u0219c\u0103ri culturale a reprezentat-o inten\u021bia scriitorilor \u0219i a arti\u0219tilor, care s-au revendicat de la cutumele acesteia, de a se opune germenilor \u0219i chiar r\u0103zboiului \u00een sine, printr-o nou\u0103 formul\u0103 de exprimare estetic\u0103 (lipsit\u0103 de bariere diverse \u0219i c\u00e2t mai aproape de vocea interioar\u0103 a creatorilor). De-a lungul anilor, criticul de art\u0103 craiovean, C\u0103t\u0103lin Davidescu, a glosat pe marginea impactului avangardei, asupra societ\u0103\u021bii, dar studiile de amploare sunt str\u00e2nse \u00een lucrarea Picto Avangarda<\/em> (Editura Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103, Bucure\u0219ti, 2021), al c\u0103rei titlu anun\u021b\u0103 domeniile vizate de autor, artele plastice \u0219i literatura, lista celor antologa\u021bi fiind semnificativ\u0103: Artur Segal, Marcel Janco, Gr\u00e9goire Michonze, Dimitrie V\u00e2rb\u0103nescu, Ilarie Voronca, Jacques H\u00e9rold, Sa\u0219a Pan\u0103, Dolfi Trost, Gellu Naum, Gherasim Luca, Sandu Darie \u0219i G\u00e9nica Athanasiou. Scopul primordial al acestei lucr\u0103ri este aceea de a atrage aten\u021bia asupra importan\u021bei operelor celor men\u021biona\u021bi mai sus. De exemplu, despre primul dintre ei, Artur Segal, artist reevaluat \u00een cele trei dimensiuni ale personalit\u0103\u021bii lui, de artist, profesor \u0219i de teoretician al artei, C\u0103t\u0103lin Davidescu m\u0103rturise\u0219te: \u201eCred c\u0103, la mai bine de o jum\u0103tate de secol de la dispari\u021bia lui, o atare reevaluare se impune\u201d, \u00eentruc\u00e2t \u201e\u00een rest, terenul este virgin. Iar \u00eencercarea de a contura aceast\u0103 schi\u021b\u0103 de portret am f\u0103cut-o mai ales din dorin\u021ba de a reliefa ceea ce nu s-a accentuat \u00een studiile precedente, filiera rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 este men\u021binut\u0103 \u0219i \u00een privin\u021ba celorlalte nume. Astfel, pictorul Marcel Iancu, una dintre personalit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti de talie universal\u0103, este prezentat \u00een lumina unor cicluri vag cunoscute, toate cu tematic\u0103 erotic\u0103: primul, realizat \u00eentre anii 1930 -1940, con\u021bine \u201eaproximativ dou\u0103zeci de lucr\u0103ri, desene \u00een tu\u0219\u201d, cel de-al doilea ciclu de desene mai elaborate (\u201efiecare pies\u0103 este \u00een tu\u0219 \u0219i ulterior colorat\u0103 cu creioane sau \u00een acuarel\u0103\u201d) \u201ea fost f\u0103cut \u00een Israel, posibil \u00een anii 50\u201d, iar cele de-al treilea, datat \u201eca fiind din perioada anilor 60 \u2013 70\u201d, comport\u0103 \u201eacela\u0219i tip de compozi\u021bie, conturat\u0103 \u00een ha\u0219ur\u0103\u201d. Pentru a sublinia importan\u021ba operei lui Marcel Iancu, i se consacr\u0103 \u0219i un capitol distinct, intitulat Marcel Iancu \u2013 Un visionnaire de L\u2019art\u00a0Moderne. Un portret subiectiv<\/em> \u0219i \u00eencheiat cu aceast\u0103 idee: \u201eCrea\u021bia acestui artist de stirpe renascentist\u0103 a avut un impact major asupra artei, dar \u0219i a culturii rom\u00e2ne\u0219ti din prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, constituind un factor decisiv care a impus schimbarea de canon\u201d. C\u0103t\u0103lin Davidescu face dese confesiuni privind modul \u00een care a interac\u021bionat cu numele arti\u0219tilor cataloga\u021bi. Unul dintre ace\u0219tia, despre care a fost inspirat s\u0103 scrie, trec\u00e2nd \u201epe Rue du Temple, la Paris, \u00een iarna lui 2002\u201d, a fost cel al lui Gr\u00e9goire Michonze, pictor avangardist, c\u0103ruia i se organizase o expozi\u021bie despre care s-ar fi putut spune c\u0103 este irepro\u0219abil\u0103, dac\u0103 ar fi \u201ebeneficiat de un catalog \u0219tiin\u021bific\u201d. Coresponden\u021ba dintre cele dou\u0103 arte, literatura \u0219i pictura, devine laitmotivul paginilor despre poe\u021bii Ilarie Voronca, Sa\u0219a Pan\u0103, Gherasim Luca sau Gellu Naum, care sunt releva\u021bi \u00een conformitate cu maniera \u00een care au fost imortaliza\u021bi pe p\u00e2nz\u0103, de c\u0103tre arti\u0219tii plastici. De\u0219i nu a fost un r\u0103sf\u0103\u021bat al criticii \u0219i istoriei literare, totu\u0219i Sa\u0219a Pan\u0103 (pseudonim al medicului militar, Alexandru Bidner) s-a bucurat de numeroase portretiz\u0103ri, din partea graficienilor Victor Brauner, Marcel Iancu, Iosif Ross, Max Blecher (prozator modern), Filip Brunea-Fox, Petru Vintil\u0103 \u0219i chiar Miron Radu Paraschivescu (poet).<\/p>\n\n\n\n

Cu aceast\u0103 lucrare voluminoas\u0103 \u0219i de interes cultural, C\u0103t\u0103lin Davidescu prinde, \u00een unghiuri noi, opera marilor nume ale artei plastice avangardiste \u2013 mai mult, el reconstituie \u201e\u00eentreg acest peisaj, \u00een care avangarda \u0219i reflexul ei t\u00e2rziu coexist\u0103\u201d, dup\u0103 cum observ\u0103 Cristian \u2013 Robert Velescu, \u00een Prefa\u021b\u0103<\/em>. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Avangarda este un subiect la mod\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t una dintre cauzele apari\u021biei acestei mi\u0219c\u0103ri culturale a reprezentat-o inten\u021bia scriitorilor \u0219i a arti\u0219tilor, care s-au revendicat de la cutumele acesteia, de a se opune germenilor \u0219i chiar r\u0103zboiului \u00een sine, printr-o nou\u0103 formul\u0103 de exprimare estetic\u0103 (lipsit\u0103 de bariere diverse \u0219i c\u00e2t … Continu\u0103 lectura Coexisten\u021ba artelor. Cronic\u0103 de carte<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-5117","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5117","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5117"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5120,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5117\/revisions\/5120"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}