{"id":6253,"date":"2022-08-01T12:41:33","date_gmt":"2022-08-01T12:41:33","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=6253"},"modified":"2023-02-04T07:39:34","modified_gmt":"2023-02-04T07:39:34","slug":"dupa-furtuna-un-veritabil-don-quijote-autohton","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2022\/08\/01\/dupa-furtuna-un-veritabil-don-quijote-autohton\/","title":{"rendered":"Dup\u0103 furtun\u0103: Un veritabil don Quijote autohton"},"content":{"rendered":"\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Un veritabil don Quijote autohton se ilustreaz\u0103 \u00een Dup\u0103 furtun\u0103<\/em>. Spa\u021biul \u00een care nimere\u0219te nu-i este familiar. Ne d\u0103m seama din reac\u021bia pe care o are, asemenea unui copil care \u00eencepe s\u0103 cunoasc\u0103 obiectele din cale-i, prin a le b\u0103ga \u00een gur\u0103, iar dac\u0103 varianta nu-i reu\u0219e\u0219te, se dispune destul de agresiv, cu spada \u00een m\u00e2n\u0103, precum originalul modelului care e \u2013 lupt\u00e2nd cu morile de v\u00e2nt. Num\u0103rul, \u00een jurul c\u0103ruia-\u0219i graviteaz\u0103 activit\u0103\u021bile, este cincizeci \u0219i \u0219ase, v\u00e2rsta la care a ajuns \u2013 c\u00e2te un gest pentru fiecare an \u00eemplinit. Ac\u021biunea lui este \u00eendreptat\u0103 asupra acelor \u021binte, asem\u0103n\u0103toare ca stare, supuse unui tip similar de intemperii: \u201eCu vestmintele ude \u0219i p\u0103rul \u00een dezordine, r\u0103t\u0103cea \u00een \u00eentunericul nop\u021bii c\u0103ut\u00e2nd un l\u0103ca\u0219 de ad\u0103post\u2026 Ajunse, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, l\u00e2ng\u0103 cripta \u00eenvechit\u0103 \u0219i roas\u0103 de vremuri a m\u00e2n\u0103stirii, de care, apropiindu-se mai cu aten\u021bie, o mirosi \u0219i o linse de vreo 56 ori \u00een \u0219ir, f\u0103r\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 nici un rezultat\u201d. Dac\u0103 nu constat\u0103 niciun rezultat \u00een interac\u021biunea cu mineralul, se concentreaz\u0103 asupra factorului uman pe care sper\u0103 a-l \u00eent\u00e2lni \u00een m\u0103n\u0103stire \u0219i s\u0103-i cear\u0103 socoteal\u0103 cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat. El de fapt caut\u0103 un ad\u0103post, care, dac\u0103 nu i se ive\u0219te gratuit, din mers, vrea s\u0103-l dob\u00e2ndeasc\u0103, oricum ar fi. Demersul nu sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00eentr-un punct sperat, un ad\u0103post de ploaie, ci \u00een arborarea unei atitudini corodante, pe care o deprinde \u00een contrastul cu o biat\u0103 galinacee, fiindc\u0103 \u00ee\u0219i pune mintea cu ea, ajung\u00e2nd a crede c\u0103 a nimerit \u00eentr-o lume a g\u0103inilor, precum Harap-Alb, \u00eentr-o \u021bar\u0103 a sp\u00e2nilor. Astfel, i se pare c\u0103 fa\u021b\u0103 de el galinaceea recurge la gesturi pline \u201ede caritate cre\u0219tin\u0103\u201d, tot ce a acumulat el ca om reg\u0103se\u0219te, pentru a-\u0219i dep\u0103\u0219i fobia de ploaie \u0219i de solitudine, \u00een oricine i-ar ie\u0219i \u00een cale, semen, pas\u0103re sau animal.<\/p>\n\n\n\n

            Protagonistul no name se las\u0103 influen\u021bat de mediu. Ajuns \u00een m\u0103n\u0103stire, sper\u0103 la un oficiu divin, o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219anie etc. Impresia e c\u0103, afectat de orbul g\u0103inilor, pe o a\u0219a vreme hain\u0103, a purces \u00eentr-o incint\u0103 budist\u0103, c\u00e2nd \u00eencepe a se \u00eengriji de orice vietate care \u00eei iese \u00een cale, pentru a nu strivi prin ea vreun str\u0103mo\u0219 re\u00eencarnat. Acesta ar fi motivul principal de a-\u0219i st\u0103p\u00e2ni pornirea de r\u0103zbunare. Totu\u0219i, ambian\u021ba este un fel de nirvana, de anticamer\u0103 a mor\u021bii, \u00een care se va petrece \u00een cur\u00e2nd regresia sufletului c\u0103tre formele animale. Copacul \u00een care se va sui denot\u0103 verticalitate din partea omului, \u00een procesul de \u00eenc\u0103rcare a propriei structuri cu atribute galinacee, \u00een semn de empatie cu vietatea pe care doar ce a cru\u021bat-o de la t\u0103iere. A se fi salvat ca bun cre\u0219tin de la inten\u021bia nefast\u0103, avut\u0103 anterior, presupune o cedare a atuurilor atavice, nu \u00eenspre cineva anume, ci absolut aiurea, o risip\u0103 de sine f\u0103r\u0103 sens.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Senin\u0103tatea de a fi consim\u021bit ini\u021bial la disolu\u021bie, apoi la reconstituire pe baza unor \u00eensu\u0219iri non-umane, totu\u0219i pu\u021bine la num\u0103r, confirm\u0103 decizia eroului de a rena\u0219te, indiferent de spa\u021biu, cu orice fel de aparen\u021b\u0103, numai s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 milostivire divin\u0103. Via\u021ba lui, din acest moment, ia alt curs, precum aceea a muzicianului Georgescu (din nuvela fantastic\u0103 La \u021big\u0103nci<\/em>, de Mircea Eliade) care se complace \u00een stranietatea condi\u021biei lui, frizate pe un timp incognoscibil altora. Spre deosebire de Gulliver, care nu se las\u0103 asimilat de c\u0103tre pitici, personajul urmuzian agreeaz\u0103 acomodarea, inclusiv permutarea, cuprins de curiozitate \u0219i, deopotriv\u0103, de mustrarea interioar\u0103 de a se fi ratat ca adept cre\u0219tin. I se rezerv\u0103 \u00een final un post de profet \u00een lumea zbur\u0103toarelor, despre alt\u0103 rena\u0219tere.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen piesa Furtuna<\/em> de W. Shakespeare, f\u0103pturile se erijeaz\u0103 \u00een entit\u0103\u021bi dominatoare ale evenimentelor: La Urmuz, omul exercit\u0103 o anumit\u0103 for\u021b\u0103 extravagant\u0103 fa\u021b\u0103 de unele exemplare \u00eenaripate, de la care sper\u0103 a prelua posibilitatea zborului, pentru a-\u0219i asigura o anumit\u0103 libertate \u00een mi\u0219care, sau numai pe acelea aproximativ retrograde, menite a-i amplifica limitele \u0219i, odat\u0103 cu acestea, supliciul de a \u00eendura o condi\u021bie inferioar\u0103, propice unei c\u0103in\u021be \u00eendelungate, necesar\u0103 m\u00e2ntuirii. Din structura de om, \u00eei r\u0103m\u00e2ne disponibilitatea ludic\u0103, deci, retrogradeaz\u0103, pentru a redeveni altfel, p\u00e2n\u0103 la stadiul de copil zbenguitor: \u201ese sui \u00eentr-un copac spre a a\u0219tepta sosirea dimine\u021bii. Ce splendoare! Ce m\u0103re\u021bie! exclama el \u00een extaz \u00een fa\u021ba naturii, tu\u0219ind uneori semnificativ \u0219i s\u0103rind din crac\u0103 \u00een crac\u0103, \u00een vreme ce, pe sub ascuns, avea grij\u0103 s\u0103 dea regulat drumul \u00een v\u0103zduh unor mu\u0219te c\u0103rora le introducea sub coad\u0103 lungi f\u00e2\u0219ii de h\u00e2rtie velin\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Pe lumea aceasta, totul se pl\u0103te\u0219te \u0219i, indiferent c\u00e2t s-ar deghiza ori s-ar dep\u0103rta de propriu-i fel existen\u021bial, nu se pune suficient de eficace la ad\u0103post, iar \u00een ceea ce va \u00eent\u00e2mpina, recunoa\u0219tem \u0219i nivelul de \u00een\u021belepciune \u2013 \u00eel putem evalua \u2013 la care a ajuns: se fere\u0219te de oameni, pentru c\u0103 ace\u0219tia tr\u0103deaz\u0103 \u0219i au o predispozi\u021bie atavic\u0103 de a judeca pe al\u021bii, sanc\u021bion\u00e2ndu-i, fie numai verbal, fie financiar, dac\u0103 angajamentul social (serviciul) le permite. Fapta ludic\u0103, la care nu mai are dreptul ca adult, este astfel amendat\u0103: \u201eFericirea nu-i fu \u00eens\u0103 de lung\u0103 durat\u0103\u2026 Trei drume\u021bi, cari la \u00eenceput i se d\u0103dur\u0103 drept prieteni \u0219i care \u00een cele din urm\u0103 pretextar\u0103 sosirea lor acolo ca fiind trimi\u0219i din partea Fiscului, se apucar\u0103 s\u0103-i fac\u0103 tot felul de mizerii, \u00eencep\u00e2nd prin a-i contesta mai \u00eent\u00e2i \u00eensu\u0219i dreptul de a sta urcat \u00een copac\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Reprezentan\u021bii fiscului sunt un fel de poli\u021bi\u0219ti ai v\u00e2rstelor, semn c\u0103 timpul nu poate fi min\u021bit, dar totu\u0219i dreptul de a copil\u0103ri se poate exercita, la orice etap\u0103 a vie\u021bii, de c\u0103tre orice om cu personalitate \u00een a deveni orice aspir\u0103 a fi. Pentru a sc\u0103pa de tracul presupus de ini\u021biative bucluca\u0219e, este nevoie ca protagonistul s\u0103 se fac\u0103 de r\u00e2s \u00een fa\u021ba tuturor, pentru a nu mai avea ulterior dec\u00e2t sentimentul refacerii reputa\u021biei sau al form\u0103rii uneia, de la \u00eenceput, cu dezinvoltura aferent\u0103 inten\u021biei: \u201eTotu\u0219i, pentru a ar\u0103ta c\u0103 nu le poart\u0103 ranchiun\u0103 \u0219i ca s\u0103 le dea \u00een acela\u0219i timp o lec\u021bie fin\u0103, de tact \u0219i urbanitate, se dete jos, \u00ee\u0219i scoase spada \u0219i intr\u0103 de bun\u0103voie \u00een lacul mocirlos \u0219i infect din vecin\u0103tate, unde \u00eenot\u0103 iepure\u0219te timp de aproape o or\u0103; dup\u0103 care comisiunea fiscal\u0103, umilit\u0103 \u0219i ru\u0219inat\u0103, o rupse pe loc la fug\u0103, r\u0103sp\u00e2ndind pretutindeni, prin sate \u0219i ora\u0219e, prin mun\u021bi \u0219i prin c\u00e2mpii, un miros pestilen\u021bial fiscal\u201d. Se poate spune c\u0103 de aici provine oroarea de fisc.<\/p>\n\n\n\n

            Finalul e demn de basmul Fata mo\u0219ului \u0219i fata babei<\/em> \u0219i poate fi interpretat \u00een mai multe feluri: omul s-a stabilit \u00een satul natal, neav\u00e2nd cu el dec\u00e2t o g\u0103in\u0103 \u0219i s-a f\u0103cut \u201efolositor semenilor s\u0103i, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-i arta mo\u0219itului\u201d, iar paralel cu familia \u00eentemeiat\u0103, se va apuca de crescut g\u0103ini, din rasa aceleia pe care a tot purtat-o cu el; \u00een mod absurd, va instaura, \u00een lumea galinaceelor, o nou\u0103 modalitate de a se perpetua, preluat\u0103 de la clasa mamiferelor (fapt care estompeaz\u0103 senza\u021bia de zoofilie conferit\u0103 de text), pentru situa\u021bia \u00een care ecloziunea ar \u00eenceta ca fenomen. Protagonistul se comport\u0103 ca un profet.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un veritabil don Quijote autohton se ilustreaz\u0103 \u00een Dup\u0103 furtun\u0103. Spa\u021biul \u00een care nimere\u0219te nu-i este familiar. Ne d\u0103m seama din reac\u021bia pe care o are, asemenea unui copil care \u00eencepe s\u0103 cunoasc\u0103 obiectele din cale-i, prin a le b\u0103ga \u00een gur\u0103, iar dac\u0103 varianta nu-i reu\u0219e\u0219te, se dispune destul de agresiv, cu spada … Continu\u0103 lectura Dup\u0103 furtun\u0103: Un veritabil don Quijote autohton<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6253","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6253"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7808,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6253\/revisions\/7808"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}