\u0218apte coline dac\u0103 ar fi avut sta\u021biunea Ol\u0103ne\u0219ti, pe a opta ar fi locuit acest domn. \u0218i chiar pe al optulea deal trebuia s\u0103 ajungem. P\u00e2n\u0103 la destina\u021bie, te opreai s\u0103-\u021bi tragi sufletul. <\/p>\n\n\n\n
A\u0219teptam – nu mai re\u021bin ce – pe marginea unui teren de sport – acolo se \u00eencinsese un meci de fotbal. Aveam pantaloni de velur\u0103, pe care mi i-am sumes, Mi-am \u00eencheiat mai bine \u0219ireturile de la adida\u0219ii cu v\u00e2rf \u00eentors \u0219i am intrat \u00eentr-una dintre echipe, compus\u0103 din domni trecu\u021bi bine de patruzeci de ani etc., durdulii \u0219i cu preten\u021bii de tactic\u0103. Nu am jucat mult, fiindc\u0103 nu am agreat atmosfera nesportiv\u0103. O singur\u0103 faz\u0103 am f\u0103cut, \u00eengenunchindu-l pe adversar, care venise repede, s\u0103 m\u0103 ia cu fulgi cu tot. L-am fentat din corp – eram cu spatele, mimam c\u0103 nu-l observ; c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 m\u0103 deposedeze, m-am \u00eentors, arunc\u00e2nd mingea cu v\u00e2rful piciorului drept, peste genunchiul lui etc. <\/p>\n\n\n\n
Am revenit la marginea terenului \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu suita (mama, sora, m\u0103tu\u0219a Marioara plus copiii – veri\u0219orii mei -, Victori\u021ba \u0219i fiica ei), am urcat la urm\u0103torul nivel, ca \u00eentr-un joc electronic de ast\u0103zi. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce suportam sui\u0219ul anevoios, imaginea mea despre paradisul despre care auzisem se destr\u0103ma \u0219i, \u00een inim\u0103, cobora triste\u021bea, fiindc\u0103 nici aici nu dep\u0103\u0219eam orizontul cenu\u0219iu pe care-l cuno\u0219team \u0219i c\u0103ruia nu-i puteam sc\u0103pa, dec\u00e2t \u00een sinea mea. <\/p>\n\n\n\n
\u0218i \u00een acest col\u021b de \u021bar\u0103, era comunism. Pe alei, treceau, \u00een pa\u0219i de pioneri, oameni \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00eenspre locul de aterizare a helicopterului preziden\u021bial. Mai mare era forfota dec\u00e2t obiectivul – se discuta despre faptul c\u0103 terenul e p\u0103zit. \u00centr-una dintre zile, aveam s\u0103-l vizit\u0103m \u0219i noi: o suprafa\u021b\u0103 cam de patru sute de metri p\u0103tra\u021bi, cu \u0219an\u021b betonat pe margini, iar \u00een mijloc, se z\u0103rea un p\u0103trat mai mic, tot de beton – acolo era punctul de aterizare. <\/p>\n\n\n\n
(Va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u0218apte coline dac\u0103 ar fi avut sta\u021biunea Ol\u0103ne\u0219ti, pe a opta ar fi locuit acest domn. \u0218i chiar pe al optulea deal trebuia s\u0103 ajungem. P\u00e2n\u0103 la destina\u021bie, te opreai s\u0103-\u021bi tragi sufletul. A\u0219teptam – nu mai re\u021bin ce – pe marginea unui teren de sport – acolo se \u00eencinsese un meci de fotbal. Aveam … Continu\u0103 lectura La Ol\u0103ne\u0219ti (Anii optzeci)<\/span>