Referindu-se la Maria Dragomiroiu, unchiul Dorel avea o singur\u0103 expresie: \u201eE mortal\u0103!\u201d. <\/p>\n\n\n\n
\u00cen ziua evenimentului, b\u00e2ntuiam pe l\u00e2ng\u0103 sala de spectacol \u0219i am auzit, pe l\u00e2ng\u0103 mine: \u201eUite-o!\u201d – era vorba despre aceast\u0103 interpret\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103. Am c\u0103utat s\u0103 o v\u0103d \u0219i eu (precum \u00een copil\u0103rie, pe Maria Ciobanu, venit\u0103 la o nunt\u0103 din satul nostru), dar nu am reu\u0219it, fiindc\u0103 a trecut \u00een viteza rachetei. Mai lent era impresarul, so\u021bul ei, un b\u0103rbat chel \u0219i destul de robust, pe care, f\u0103r\u0103 voie, l-am \u00eentrez\u0103rit. <\/p>\n\n\n\n
Cel pu\u021bin, aveam ce-i spune unchiului Dorel, \u00een cazul unei revederi. <\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce am ie\u0219it din \u00eembulzeal\u0103, am dat ocol pe la tarabe, dar cel mai mult, de libr\u0103rii eram interesat, care, \u00een sta\u021biune, nu se g\u0103seau. \u00cen schimb, era un chio\u0219c. \u00centre ziarele din vitrin\u0103, z\u0103ceau \u0219i c\u00e2teva pachete de c\u0103r\u021bi – pe atunci, o carte bun\u0103 era pus\u0103 la pachet cu alta nevandabil\u0103. Din p\u0103cate, chio\u0219cul era mai tot timpul \u00eenchis. Pentru mine, totu\u0219i nu era o piedic\u0103 s\u0103 citesc titlurile c\u0103r\u021bilor. Cu un titlu am \u0219i r\u0103mas \u00een memorie, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi: C\u0103pitanul Nemo<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Pe sear\u0103, mergeam la po\u0219t\u0103, de unde alegeam ilustrate colorate pentru bunicii de la \u021bar\u0103. M\u0103 chinuiam s\u0103 exprim ceva literar, pentru a-i impresiona. Dup\u0103 ce strecuram ilustrata \u00een cutia po\u0219tal\u0103, \u00eencepeau \u00eendoielile, oare nu era mai bine s\u0103 fi scris altfel? \u00cen asemenea fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri interioare, m\u0103 av\u00e2ntam, dac\u0103, \u00een afar\u0103, nu exista nici m\u0103car un \u0219trand, precum m-a\u0219 fi a\u0219teptat, inspirat de numele B\u0103ile Ol\u0103ne\u0219ti!<\/p>\n\n\n\n (Va urma)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Referindu-se la Maria Dragomiroiu, unchiul Dorel avea o singur\u0103 expresie: \u201eE mortal\u0103!\u201d. \u00cen ziua evenimentului, b\u00e2ntuiam pe l\u00e2ng\u0103 sala de spectacol \u0219i am auzit, pe l\u00e2ng\u0103 mine: \u201eUite-o!\u201d – era vorba despre aceast\u0103 interpret\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103. Am c\u0103utat s\u0103 o v\u0103d \u0219i eu (precum \u00een copil\u0103rie, pe Maria Ciobanu, venit\u0103 la o nunt\u0103 din … Continu\u0103 lectura La Ol\u0103ne\u0219ti, anii optzeci<\/span>