Romanul realist obiectiv modern interbelic \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu<\/p>\n\n\n\n
Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i revista \u201eSbur\u0103torul\u201d, iar tradi\u021bionalismul a fost promovat de Cezar Petrescu \u0219i Nichifor Crainic prin revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n Romanul \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu a fost publicat \u00een anul 1920 \u0219i reprezint\u0103, \u00een viziunea lui Eugen Lovinescu, \u201eo dat\u0103 istoric\u0103 \u00een procesul de obiectivare a prozei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Anticipat de nuvelele \u201eZestrea\u201d \u0219i \u201eRu\u0219inea\u201d, romanul reflect\u0103 viziunea tradi\u021bional\u0103 a scriitorului asupra lumii, fiind vizibile \u0219i elemente clare de modernitate.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd<\/strong>, caracterul realist<\/strong> se eviden\u021biaz\u0103 la nivelul inten\u021bionalit\u0103\u021bii scriitorului de a realiza o literatur\u0103 de tip mimetic<\/strong>. Liviu Rebreanu aduce \u00een fa\u021ba cititorului imaginea satului tradi\u021bional Pripas de la \u00eenceputul secolului al XX-lea.<\/strong> Autorul eviden\u021biaz\u0103 rela\u021biile sociale, ierarhizate \u00een func\u021bie de avere, satul fiind \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre \u201ebogotani\u201d \u0219i \u201es\u0103r\u0103ntoci\u201d<\/strong>. De asemenea, sunt aduse \u00een prim-plan rela\u021biile specifice familiei tradi\u021bionale, patriarhale, \u00een care b\u0103rbatul ocup\u0103 o pozi\u021bie central\u0103.<\/strong> Rela\u021biile culturale pun \u00een eviden\u021b\u0103 cele dou\u0103 planuri ale discursului epic, cel al intelectualit\u0103\u021bii, reprezentat de preotul Belciug \u0219i familia \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului Herdelea, \u0219i cel al \u021b\u0103r\u0103nimii. <\/strong>Un loc aparte, \u00een paginile romanului, \u00eel ocup\u0103 tradi\u021biile \u0219i obiceiurile legate de aspectele importante din via\u021ba omului: na\u0219tere, botez, nunt\u0103,<\/strong> \u00eenmorm\u00e2ntare, hora duminical\u0103 etc. Liviu Rebreanu renun\u021b\u0103 la imaginea idealizat\u0103 a satului \u0219i a \u021b\u0103ranului a\u0219a cum apare \u00een literatura s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103. <\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd,<\/strong> <\/em>\u201eIon\u201d se \u00eenscrie \u00een estetica realist\u0103 \u0219i prin <\/strong><\/em>modul de construc\u021bie a personajelor, care \u00eentruchipeaz\u0103 adev\u0103rate tipologii umane. Protagonistul \u00eentruchipeaz\u0103 tipul \u021b\u0103ranului s\u0103rac, nemul\u021bumit de propria condi\u021bie social\u0103, pe care vrea s\u0103 \u0219i-o \u00eembun\u0103t\u0103\u021be<\/strong><\/em>asc\u0103. La fel ca orice \u021b\u0103ran, Ion \u00ee\u0219i dore\u0219te avere \u0219i o femeie pe care s\u0103 o iubeasc\u0103. Tipologia protagonistului este sugerat\u0103 prin onomastic\u0103, numele s\u0103u citit \u00een oglind\u0103 \u00eensemn\u00e2nd \u201enoi\u201d. Ceea ce \u00eel face unic este at\u00e2t dragostea boln\u0103vicioas\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i mijloacele la care recurge pentru a-l ob\u021bine. Tot \u00een sfera tipologicului se \u00eenscriu \u0219i celelalte personaje ale romanului. Ana este fata ur\u00e2t\u0103, dar bogat\u0103, Florica e fata frumoas\u0103, dar s\u0103rac\u0103, Vasile Baciu este \u021b\u0103ranul \u00eenst\u0103rit, Belciug este preotul pragmatic, Titu Herdelea, intelectualul ambi\u021bios.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen alt\u0103 ordine de idei, discursul epic abordeaz\u0103 o tematic\u0103 <\/strong>realist\u0103, social\u0103, reprezentat\u0103 de problematica p\u0103m\u00e2ntului \u00een satul Pripas. Aceast\u0103 macrotem\u0103 este dublat\u0103 de cea a destinului. <\/em><\/p>\n\n\n\n O prim\u0103 secven\u021b\u0103 narativ\u0103<\/strong>, semnificativ\u0103 pentru problematica textului, poate fi considerat\u0103 cea a horei duminicale,<\/strong> surprins\u0103 \u00een expozi\u021biunea textului narativ. Pasiunea cu care tinerii \u00eenv\u00e2rt Some\u0219ana reflect\u0103 viziunea optimist\u0103 asupra existen\u021bei. \u00cen plus, faptul c\u0103 Ion alege s\u0103 o joace pe Ana, de\u0219i o iube\u0219te pe Florica, eviden\u021biaz\u0103 tocmai destinul pe care \u0219i-l va alege t\u00e2n\u0103rul, c\u0103s\u0103toria cu fata \u201ebogotanului\u201d Vasile Baciu. \u00cen satul Pripas, ierarhizarea social\u0103 se face \u00een func\u021bie de avere<\/strong>, astfel \u00eenc\u00e2t primarul \u00eei are aduna\u021bi \u00een jurul lui, pe b\u0103tr\u00e2nii boga\u021bi, \u00een vreme ce Alexandru Glaneta\u0219u, tat\u0103l lui Ion, \u201etrage cu urechea ca un c\u00e2ine la u\u0219a buc\u0103t\u0103riei, sfiindu-se s\u0103 intre \u00een vorba cu cei boga\u021bi\u201d. De asemenea, este eviden\u021biat\u0103 rela\u021bia dintre \u021b\u0103rani \u0219i intelectualii satului. Faptul c\u0103 hora se opre\u0219te c\u00e2nd \u00een evenimentul duminical \u00ee\u0219i fac apari\u021bia preotul Belciug \u0219i familia \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului Herdelea pune \u00een relief respectul de care se bucur\u0103 intelectualii \u00een cadrul colectivit\u0103\u021bii rurale.<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A doua secven\u021b\u0103 narativ\u0103 este reprezentat\u0103 de nunta lui Ion cu Ana.<\/strong> Mai \u00eent\u00e2i, evenimentul este redat \u00een maniera nun\u021bilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti: osp\u0103\u021bul dureaz\u0103 trei zile, sunt prezen\u021bi tinerii care chiuie \u0219i pocnesc din pistoale, starostele care vorbe\u0219te \u00een versuri, jocul miresei de la miezul nop\u021bii etc. mai apoi, evenimentul este filtrat prin con\u0219tiin\u021ba celor doi miri. Naratorul omniscient recurge la stilul indirect liber pentru a reda g\u00e2ndurile. Ion con\u0219tientizeaz\u0103 pentru prima dat\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu p\u0103m\u00e2nturile lui Vasile Baciu trebuie s\u0103 o ia de nevast\u0103 pe Ana: \u201enu-\u0219i d\u0103dea seama cum a str\u00e2ns el \u00een bra\u021be \u0219i a s\u0103rutat pe fata asta ur\u00e2t\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n <\/em>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, viziunea despre lume a autorului se remarc\u0103 \u0219i la nivelul elementelor de structur\u0103 \u0219i de compozi\u021bie.<\/strong><\/em> \u00cen concep\u021bia lui Rebreanu, romanul este perceput ca \u201eun corp sferoid\u201d. Aceast\u0103 idee este sus\u021binut\u0103 prin rela\u021bia dintre incipit \u0219i final<\/strong>. Caracterul circular al romanului este conferit de imaginea drumului care intr\u0103 \u0219i iese din pripas. Acest drum are valoarea unui liant \u00eentre \u201erealitatea real\u0103\u201d \u0219i realitatea fic\u021bional\u0103. <\/em><\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 idee a circularit\u0103\u021bii se reflect\u0103 \u0219i la nivelul conflictelor.<\/strong> Conflictul central este unul exterior \u0219i const\u0103 \u00een lupta pentru avere, pentru ob\u021binerea unui statut social: conflictul dintre Ion \u0219i Vasile Baciu, dintre Ion \u0219i Simion Lungu, dintre Ion \u0219i George Bulbuc. Tot Ion se face r\u0103spunz\u0103tor de tensiunea dintre preotul Belciug \u0219i familia Herdelea. Discursul narativ contureaz\u0103 \u0219i un conflict na\u021bional \u00eentre rom\u00e2nii din Transilvania \u0219i autorit\u0103\u021bile Imperiului Austro-Ungar. Modernitatea romanului const\u0103 \u0219i \u00een surprinderea unor conflicte interioare, redate prin stil indirect liber sau prin secven\u021be monologate.<\/em><\/p>\n\n\n\n Titlul <\/strong><\/em>este format din numele protagonistului, devenit personaj eponim.<\/em><\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia romanului<\/strong> confirm\u0103 preferin\u021ba scriitorului pentru structurile clasice. Materialul epic este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 mari p\u0103r\u021bi: \u201eGlasul p\u0103m\u00e2ntului\u201d \u0219i \u201eGlasul iubirii\u201d. Romanul are 13 capitole. Romancierul recurge la contrapunct.<\/em><\/p>\n\n\n\n <\/em>\u00cen concluzie, romanul \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu r\u0103m\u00e2ne o crea\u021bie reprezentativ\u0103 pentru viziunea despre lume a acestui autor.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Romanul realist obiectiv modern interbelic \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i … Continu\u0103 lectura Romanul realist obiectiv modern interbelic \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu<\/span>