{"id":7354,"date":"2023-01-05T10:09:04","date_gmt":"2023-01-05T10:09:04","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=7354"},"modified":"2023-01-05T10:09:04","modified_gmt":"2023-01-05T10:09:04","slug":"despre-romanul-f","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/01\/05\/despre-romanul-f\/","title":{"rendered":"Despre romanul F"},"content":{"rendered":"\n

D. R. Popescu este un scriitor complet, a c\u0103rui oper\u0103 se \u00eencadreaz\u0103, \u00een cea mai mare parte, \u00een realismul modern. Cu toate acestea, romanele F<\/em> \u0219i \u00centoarcerea tat\u0103lui risipitor<\/em> sunt integrabile \u00een absurd, mi\u0219care de avangard\u0103 mereu \u00een vog\u0103. <\/p>\n\n\n\n

            \u00cen anul 1969, c\u00e2nd a publicat romanul F<\/em>, D. R. Popescu era deja un scriitor consacrat, autor, \u00eentre altele, al mai multor volume de nuvele, al romanelor Zilele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii<\/em> (1959) \u0219i Vara oltenilor<\/em> (1964), precum \u0219i al pieselor de teatru Mama<\/em> (debut ca dramaturg, 1960), Vara imposibilei iubiri<\/em> (1966), Vis<\/em> (1968) \u0219i Cezar, m\u0103sc\u0103riciul pira\u021bilor<\/em> (1968).<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Romanul F <\/em>este alc\u0103tuit din trei c\u0103r\u021bi: Ninge la Ierusalim<\/em>, Boul \u0219i vaca<\/em> \u0219i Cele \u0219apte ferestre ale labirintului<\/em>. \u00cen prima parte, personajul- martor al ac\u021biunii, un antrenor de fotbal, \u00eei relateaz\u0103 lui Tic\u0103, preopinentului s\u0103u, diverse \u00eent\u00e2mpl\u0103ri surprinse de la volanul \u201et\u0103r\u0103boan\u021bei\u201d (un Trabant \u00eenvechit), \u00een drumul c\u0103tre sau dinspre localit\u0103\u021bile, unde joac\u0103 echipa lui. \u00cen cartea a doua, intriga este proprie romanului poli\u021bist, autorul fiind interesat de psihologia crimei, iar ultima este dominat\u0103 de ac\u021biunile malefice ale directorului Moise, personaj histrionic, vinovat de moartea \u0219i dispari\u021bia mai multor oameni din sat.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen prima nara\u021biune, ramura oniric\u0103 a absurdului se ilustreaz\u0103 spectacular. Viziunea asupra lumii din Plumb<\/em> de G. Bacovia, o ars poetica simbolist\u0103 \u00een care amorul e\u0219uat subjug\u0103 eul liric unei atmosfere f\u0103r\u0103 posibilitatea redres\u0103rii morale, este schimbat\u0103 \u00een epica semnat\u0103 de D. R. Popescu, \u00eentr-un mod total adecvat prezentului, timp periclitat de pandemie. \u00cen visul nocturn al antrenorului, are loc o ceremonie funerar\u0103 de amploare, specific\u0103 unui general mongol, respectiv lui Ginghis-han. Sicriul nu e cobor\u00e2t \u00een p\u0103m\u00e2nt, ci propulsat (de baloanele cu aer cald) \u00een eter, ca un vehicul spa\u021bial, pe care supu\u0219ii au datoria s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103 insistent cu privirea, indiferent de riscul contamin\u0103rii cu bacteria ciumei. Sicriul este simbolul unui virus agresiv \u0219i extrem de transmisibil.<\/p>\n\n\n\n

            Trezit din vis \u201elac de sudoare\u201d, antrenorul de fotbal ajunge la o concluzie care \u00eei dep\u0103\u0219e\u0219te condi\u021bia prin profunditate: \u201eM-am \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva visele umplu acel vid nocturn din noi sau dac\u0103 nu cumva chiar ele sunt vidul din somnul nostru, vidul numindu-se atunci vid?\u201d. \u00cen subcon\u0219tient, valen\u021ba premonitorie a visului se transform\u0103 \u00een fobie fa\u021b\u0103 de orice totem al fatalit\u0103\u021bii. Faptele extravagante sunt surprinse din ma\u0219in\u0103, un spa\u021biu minor care devine gazda unui absurd colosal.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen partea a doua a romanului, fragmentele ini\u021biale par deprinse din vremurile contemporane, caracterizate de propensiunea \u0219i de posibilitatea de a comunica aproape din orice punct al planetei, prin telefoane performante, suplinitoare perfecte ale televizorului, calculatorului sau radioului etc. Dimie, nebunul aparent, energic \u0219i farsor, se afl\u0103 \u00een posesia unui fasung sau a unui receptor rudimentar de telefon prin care mai mult mimeaz\u0103 vorbitul la distan\u021b\u0103, pe ritmul unui comentator sportiv, dec\u00e2t s-o fac\u0103 efectiv, dar \u0219i atunci c\u00e2nd este pe fir cu vreo persoan\u0103, lanseaz\u0103 ve\u0219ti false, eclectice. El vorbe\u0219te la telefon din v\u00e2rful \u201ecelui mai \u00eenalt plop din sat, plop care se afla din \u00eent\u00e2mplare \u00een curtea lui\u201d. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103, un corespondent al lui Dimie este Algazy, personajul lui Urmuz. \u00cen mecanismul pe care singur \u0219i l-a fabricat, Dimie pare un p\u0103ianjen umanizat, pe c\u00e2nd Algazy, un proprietar de magazin, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind o stare ini\u021bial\u0103 de robot, \u00ee\u0219i exprim\u0103 tendin\u021ba de a se civiliza, prin confec\u021bionarea unei gr\u0103dini \u00een miniatur\u0103 sub b\u0103rbie, se hr\u0103ne\u0219te din iluzia libert\u0103\u021bii \u00eentr-un cadru miniatural, purtat cu sine.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen agita\u021bia lui, \u00een pornirea de a schimba starea cons\u0103tenilor care trec pe drum, chiar modul acestora de a coexista, Dimie insufl\u0103 imaginea omului citadin de ast\u0103zi, a omului modern, captivul irecuperabil al tehnologiei. \u00cei strig\u0103 lui Tic\u0103 s\u0103 fie ceea ce sunt cet\u0103\u021benii actuali, vorbitori perpetui la telefon: \u201eAlo, alo, m\u0103 strig\u0103 el, cu dumneata vorbesc, ce n-ai telefon s\u0103 m-auzi, umbli pe drum f\u0103r\u0103 telefon la ureche?\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Majuscula F<\/em>, care d\u0103 titlul crea\u021biei epice, a fost interpretat\u0103 drept sugestie a cuv\u00e2ntului Facere<\/em> (din Biblie<\/em>). \u00centr-un fel, semnifica\u021bia se justific\u0103. Pe t\u00e2mplarul satului \u00eel cheam\u0103 Noe, nume biblic. Crucile pe care le confec\u021bioneaz\u0103 sunt din lemnul arcei \u0219i au o menire extrem de profund\u0103, \u00een viziunea f\u0103urarului: crucea aminte\u0219te fiec\u0103rui s\u0103tean c\u0103 este om, inclusiv lui Dimie, care pare alienat.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen ochii lui Tic\u0103, naratorul autodiegetic al c\u0103r\u021bii secunde, U\u021ba, veri\u0219oara lui, redevine copila pe care o \u0219tia (prin prisma lacrimilor pe care le vars\u0103). Anterior, o z\u0103rise de dou\u0103 ori pl\u00e2ng\u00e2nd, la v\u00e2rsta copil\u0103riei, iar c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a treia oar\u0103, pe timpul discu\u021biei asupra destinului m\u0103tu\u0219ii Maria, a c\u0103rei moarte este imanent\u0103, U\u021ba e deja mam\u0103 a doi copii: \u201enu-mi mai \u00eenchipuiam c\u0103 o s-o v\u0103d pl\u00e2ng\u00e2nd, at\u00e2ta timp trecuse \u0219i se a\u0219ternuse peste amintirea acelui pl\u00e2ns dintr-o zi de noiembrie \u0219i peste fa\u021ba ei, \u00een\u0103sprind-o. \u0218i iat\u0103 c\u0103 lacrimile, la fel de mici ca atunci, o f\u0103cur\u0103 s\u0103 semene cu ea, cea de la \u0219coala normal\u0103, o f\u0103cur\u0103 copil\u201d. Regresia fizic\u0103 a U\u021bei e de factura aceleia care i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Alice \u00een \u021aara Minunilor, cu deosebirea c\u0103 transformarea nu se r\u0103sfr\u00e2nge asupra sie\u0219i \u00eens\u0103\u0219i la propriu, ci are loc \u00een plan reflexiv, \u00een con\u0219tiin\u021ba interlocutorului ei surclasat de impresia trecerii anilor, de felul \u00een care oamenii iau \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri diferite, adecvate v\u00e2rstelor \u00eemplinite. Ora\u0219ul pe care-l cunoscuse U\u021ba, \u00een vremea c\u00e2t a stat la internat, are propor\u021bie absurd\u0103, kafkian\u0103, cu oameni surzi pe str\u0103zi \u0219i imuni la problemele celuilalt. Impactul cu ora\u0219ul a urm\u0103rit-o, s-a transformat \u00een co\u0219mar, chiar dac\u0103 fata a con\u0219tientizat, la un moment dat, c\u0103 vina \u00eei apar\u021bine, c\u0103 a avut o preten\u021bie infantil\u0103, s\u0103 i se r\u0103spund\u0103 la salut, preten\u021bie specific\u0103 pentru o domni\u0219oar\u0103 venit\u0103 de la \u021bar\u0103, pe care tat\u0103l o sf\u0103tuia s\u0103 dea bine\u021be lumii de pe drum. Imaginea urban\u0103 este realist\u0103, conform c\u0103reia se poate \u00eentocmi o hart\u0103 a meseriilor, unele dintre ele disp\u0103rute: \u201ev\u00e2nz\u0103toarele de semin\u021be pr\u0103jite, v\u0103csuitorii de ghete de la col\u021burile str\u0103zii\u201d. \u201e\u0218i nici b\u0103ie\u021bii care t\u0103iau ghea\u021ba \u00een fa\u021ba restaurantului Dun\u0103rea nu-i r\u0103spunseser\u0103 (la salut, n.n.). \u0218i nici casieri\u021ba de la cinematograful Patria. Pe strada mare, era lume mai mult\u0103 (…). Tineri, b\u0103tr\u00e2ni, ofi\u021beri, v\u00e2nz\u0103toare de bilete la circul din pia\u021b\u0103, marinari cu lulele, grataragii \u2013 to\u021bi \u00ee\u0219i vedeau de treab\u0103, vorbeau, se \u00een\u021belegeau \u00eentre ei, erau foarte veseli\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Spre deosebire de ora\u0219, lumea satului e \u00eenc\u0103 sub influen\u021ba supersti\u021biilor. Starea muribunzilor este verificat\u0103 prin m\u0103r, fruct care, \u00een general, trimite la simbolistica pomului mitic, dar \u00een r\u00e2ndul s\u0103tenilor semnifica\u021bia este eminamente practic\u0103: \u201eUnei persoane, c\u00e2nd e pe moarte, i se pune un m\u0103r la c\u0103p\u0103t\u00e2i \u0219i dac\u0103 nu-l m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu are poft\u0103 de nimic, nici de m\u0103r, nici de via\u021b\u0103, n-are adic\u0103 nici dorin\u021ba s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce \u0219i deci s\u0103-l ia \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i m\u0103car s\u0103-i simt\u0103 coaja \u0219i nici putere \u2013 \u0219i moare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Un personaj \u2013 cheie \u00een lupta de clas\u0103 a vremii este pre\u0219edintele cooperativei, a c\u0103rui misiune, similar\u0103 cu a luntra\u0219ului Caron, este de a-i determina pe nehot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 adere la lumea nou\u0103, comunist\u0103. Pentru aceasta, pre\u0219edintele de CAP are un tipic de ac\u021biune: \u00eei \u00eembat\u0103 pe \u00eend\u0103r\u0103tnici \u0219i apoi le \u00eensceneaz\u0103 un furt din averea \u201eob\u0219teasc\u0103\u201d. Pentru a sc\u0103pa de acuza\u021bie, victimele sunt nevoite s\u0103 semneze un act prin care sunt de acord s\u0103-\u0219i treac\u0103 p\u0103m\u00e2nturile \u0219i animalele de povar\u0103, la colectiv. \u00centr-un asemenea mediu agresat de ideologii politice, totu\u0219i eresurile sunt puternice.     <\/p>\n\n\n\n

            Conform schemei epice a ciclului F<\/em>, a treia nuvel\u0103 dispune de alt\u0103 voce narativ\u0103, a procurorului Teodorescu, ale c\u0103rui opinii pe diverse probleme se niveleaz\u0103 \u00een func\u021bie de optica unui anume Vasile, personaj absent, dar influent (precum Nechifor Lipan din romanul tradi\u021bional Baltagul de M. Sadoveanu): \u201ea urmat o perioad\u0103 de ger relativ, cum l-a botezat Vasile\u201d, \u201ebecurile s-au aprins pe strad\u0103, de\u0219i lumina zilei nu s-a stins, ar zice Vasile\u201d etc. C\u00e2nd e suficient de mult\u0103 lini\u0219te, procurorul interpreteaz\u0103 paragrafele despre Facere<\/em> din Biblie<\/em>, demers pe care nu \u0219i-l poate explica la nivel ra\u021bional, dar care \u00eei face bine, \u00eel relaxeaz\u0103, fiindu-i auxiliar nevoii de a se reg\u0103si pe sine ca om.<\/p>\n\n\n\n

            Prin intermediul personajului \u0219i al contextului, autorul ironizeaz\u0103 direc\u021bia superficial\u0103 a unor sfaturi paterne ale sf\u00e2r\u0219itului de secol trecut, sfaturi atribuibile unui conduc\u0103tor despotic, unui dictator, patriarh al unei societ\u0103\u021bi nedemocratice. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

D. R. Popescu este un scriitor complet, a c\u0103rui oper\u0103 se \u00eencadreaz\u0103, \u00een cea mai mare parte, \u00een realismul modern. Cu toate acestea, romanele F \u0219i \u00centoarcerea tat\u0103lui risipitor sunt integrabile \u00een absurd, mi\u0219care de avangard\u0103 mereu \u00een vog\u0103.              \u00cen anul 1969, c\u00e2nd a publicat romanul F, D. R. Popescu era deja un scriitor … Continu\u0103 lectura Despre romanul F<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-7354","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7354","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7354"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7354\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7355,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7354\/revisions\/7355"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7354"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7354"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7354"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}