*Studiu ap\u0103rut \u00een revista \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d, Nr. 5 \/ 2020<\/p>\n\n\n\n
Pentru a scrie P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/em>, Liviu Rebreanu s-a documentat temeinic asupra etapelor presupuse de tragedia fratelui s\u0103u, Emil Rebreanu, acuzat de tr\u0103dare de c\u0103tre un tribunal militar austro-ungar \u0219i executat prin sp\u00e2nzurare (\u00een 1917).<\/p>\n\n\n\n Contrar tehnicii moderniste a romanului subiectiv, ac\u021biunea este relatat\u0103 la persoana a III-a, vocea narativ\u0103 substituind autorul at\u00e2tor evenimente grave, realiste, mai degrab\u0103 acelor vibra\u021bii subterane care nu-i apar\u021bin, dar pe care le-a descoperit \u0219i le exprim\u0103. Cu alte cuvinte, Liviu Rebreanu se pune \u00een pielea personajelor, reu\u0219ind s\u0103 se deta\u0219eze de acel sine marcat de suferin\u021ba pierderii unei fiin\u021be dragi; de asemenea, \u00een timp ce \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te starea acelora prin\u0219i \u00een chinga destinului, devine totuna cu ei.<\/p>\n\n\n\n Autorul pare a purta pe umeri o camer\u0103 de filmat, subliniind (cu prim-planul) reac\u021bia acelora implica\u021bi \u00een eveniment. Universul se constituie \u00een seama a dou\u0103 repere, celest \u0219i terestru, bolta \u0219i sp\u00e2nzur\u0103toarea, dintre care, \u00een scurt timp, predominant devine al doilea. Sp\u00e2nzur\u0103toarea e descris\u0103 drept m\u00e2n\u0103 a destinului: \u201esp\u00e2nzur\u0103toarea nou\u0103 \u0219i sfid\u0103toare, \u00eenfipt\u0103 la marginea satului, \u00eentindea bra\u021bul cu \u0219treangul spre c\u00e2mpia neagr\u0103, \u00een\u021bepat\u0103 ici-colo cu arbori ar\u0103mii\u201d. O metafor\u0103 pentru via\u021ba omului \u00een general este c\u00e2mpia marcat\u0103 de \u201earbori ar\u0103mii\u201d. Planeta \u00eens\u0103\u0219i e o vietate cu tempo invariabil.<\/p>\n\n\n\n Fiecare personaj pare a avea misiunea lui, c\u0103reia, \u00eentr-un eveniment comprimat ca r\u0103zboiul, i se va dedica magistral. \u00cen acest fel, ca \u00eentr-un mecanism cu mai multe roti\u021be, se \u00eentinde ca uleiul colosala dram\u0103 interioar\u0103 a celui os\u00e2ndit la moarte.<\/p>\n\n\n\n \u201eCon\u0219tiin\u021ba datoriei\u201d caracterizeaz\u0103 pe fiecare combatant \u00een parte, \u00eens\u0103, \u00een condi\u021bii extreme, aceasta sufer\u0103 modific\u0103ri, din cauza unor unghiuri de vedere survenite nea\u0219teptat. Astfel, la \u00eenceput, locotenentul Apostol Bologa prive\u0219te cu dispre\u021b \u0219i dezaprobare pe Svoboda (ofi\u021berul ceh, acuzat de tr\u0103dare). \u0218ubrezirea ideii c\u0103 Svoboda este vinovat \u00eencepe de la discu\u021bia purtat\u0103 cu Otto Klapka. Pe \u201emasa\u201d fiec\u0103rui personaj, ca \u00eentr-un tribunal, autorul las\u0103 acele argumente menite s\u0103 le justifice atitudinea fa\u021b\u0103 de condamnat. Autorul face un pas \u00een spate, l\u0103s\u00e2nd libere opiniile asupra cazului \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n \u00cen secven\u021be diverse, abnega\u021bia protagoni\u0219tilor se modereaz\u0103 de la sine, \u00een virtutea posibilei doze justi\u021biare, sesizate la interlocutor. Ini\u021bial, caporalul distribuie ordine cu frecven\u021ba unuia care se crede important \u00een r\u0103zboi. C\u00e2nd este cazul, face estim\u0103ri de tip sociologic, drept oglindire a omului care e \u00een mod obi\u0219nuit: \u201eUr\u00e2t\u0103 \u021bar\u0103 ave\u021bi, muscale! zise deodat\u0103 caporalul, \u00eentorc\u00e2ndu-se spre gropari \u0219i uit\u00e2ndu-se cu necaz la \u021b\u0103ranul care se opre\u0219te s\u0103 r\u0103sufle. Auzi?\u2026\u021aara\u2026 locurile\u2026 niet frumos! ad\u0103ug\u0103 apoi, ar\u0103t\u00e2nd cu m\u00e2na \u021binutul \u0219i st\u00e2lcindu-\u0219i graiul spre a se face mai \u00een\u021beles\u201d. Influen\u021bat de replica osta\u0219ului: \u201eNu pricepe \u0103sta, don\u2019 c\u0103prar, limba noastr\u0103, zice atunci un soldat, \u00eendrept\u00e2ndu-se din \u0219ale\u201d, deplaseaz\u0103 vina (inexistent\u0103 \u00een realitate) de pe umerii \u021b\u0103ranului, asupra unei regiuni \u00eentregi. Schimbarea de scar\u0103 \u00eentr-o privin\u021b\u0103 de context, o discu\u021bie de umplere a timpului, tr\u0103deaz\u0103 umanitatea la care ajunge un individ cu oarece importan\u021b\u0103 \u00een r\u0103zboi, cum trece el de la postura de judec\u0103tor al unei na\u021bii, la aceea de compasiune pentru omul dinaintea lui, care ar fi trebuit, \u00eentr-o prim\u0103 interven\u021bie, s\u0103 preia vina din vorbele care i-au fost adresate. Schimbarea ideii, punctat\u0103 de lini\u0219tea reflec\u021biei, e conform\u0103 oric\u0103rui om \u00een general, c\u00e2nd e impresionat de ceva. Cel c\u0103ruia i se face observa\u021bia mali\u021bioas\u0103 (c\u0103 e locuitorul unei \u021b\u0103ri lipsite de farmec) e implicat, tocmai prin faptul c\u0103 nu \u00een\u021belege vorbele care i se transmit, \u00eentr-un fel de dram\u0103 a incapacit\u0103\u021bii de comunicare, pe care o suport\u0103 cu stoicism prin munca ingrat\u0103 la care este supus, de a s\u0103pa groapa altuia. Acest \u0219ir de drame f\u0103r\u0103 sc\u00e2nteie induc lectorul \u00een atmosfera expandant\u0103 a tragediei propriu-zise.<\/p>\n\n\n\n Cu P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/em> (1922), Liviu Rebreanu realizeaz\u0103, \u00een opinia lui G. C\u0103linescu, \u201ecel mai bun roman psihologic rom\u00e2nesc\u201d. Spre deosebire de capodopera Ion<\/em>, care este un roman tolstoist, P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/em> este \u201eun roman dostoievskian\u201d (Al. Piru). \u00cen schimb, Tudor Vianu considera c\u0103 \u201eLiviu Rebreanu este un analist al st\u0103rilor de subcon\u0219tient\u201d.<\/p>\n\n\n\n Anterior lui Camil Petrescu, Liviu Rebreanu a fost partizanul stilului anticalofil: \u201eSinceritatea e calitatea de baz\u0103 a scrisului adev\u0103rat. Cred c\u0103 e mult mai u\u0219or a scrie frumos, dec\u00e2t a exprima exact\u201d.<\/p>\n\n\n\n Prin sinceritatea observa\u021biei, prin ad\u00e2ncirea psihologic\u0103 a st\u0103rilor suflete\u0219ti pe care le tr\u0103ie\u0219te eroul, P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/em> r\u0103m\u00e2ne o capodoper\u0103 a literaturii analitice. Alte romane remarcabile \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Primul R\u0103zboi Mondial au mai scris: Hortensia Papadat-Bengescu (Balaurul<\/em>, 1923), Cezar Petrescu (\u00centunecare, <\/em>1927) \u0219i Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi<\/em>, 1930).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" *Studiu ap\u0103rut \u00een revista \u201eScrisul Rom\u00e2nesc\u201d, Nr. 5 \/ 2020 Pentru a scrie P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor, Liviu Rebreanu s-a documentat temeinic asupra etapelor presupuse de tragedia fratelui s\u0103u, Emil Rebreanu, acuzat de tr\u0103dare de c\u0103tre un tribunal militar austro-ungar \u0219i executat prin sp\u00e2nzurare (\u00een 1917). Contrar tehnicii moderniste a romanului subiectiv, ac\u021biunea este relatat\u0103 la persoana a … Continu\u0103 lectura Liviu Rebreanu: P\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor<\/span>