{"id":7839,"date":"2023-02-05T11:07:56","date_gmt":"2023-02-05T11:07:56","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=7839"},"modified":"2023-02-05T11:07:56","modified_gmt":"2023-02-05T11:07:56","slug":"fuchsiada-poem-eroico-erotic-si-muzical-in-proza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/02\/05\/fuchsiada-poem-eroico-erotic-si-muzical-in-proza\/","title":{"rendered":"Fuchsiada. Poem eroico-erotic \u0219i muzical, \u00een proz\u0103<\/em><\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

Fuchsiada. <\/em><\/strong>Poem eroico-erotic \u0219i muzical, \u00een proz\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

            <\/em>Originalitatea lui Urmuz const\u0103 \u00een devierea sensului de ansamblu al frazei \u00een direc\u021bia semantic\u0103 a unuia dintre acele cuvinte, eligibile a-l reprezenta \u0219i a-i satisface pornirea imaginativ\u0103 a acelui moment de elaborare. Cumva scrierea lui este din sfera ciberneticii: proiecteaz\u0103 un portret, dup\u0103 care se va referi la multiplele \u00eensu\u0219iri ale acestuia, storc\u00e2ndu-l de vibra\u021bie.      <\/p>\n\n\n\n

            Urmuz a fost fascinat de epopeea lui I. B. Deleanu, a c\u0103rei replic\u0103 este Fuchsiada<\/em>. Poem eroico-erotic \u0219i muzical, \u00een proz\u0103<\/em>, cel pu\u021bin \u00een subtitlu. Fuchs, protagonistul poemului \u00een proz\u0103, este surprins \u00een latura lui de muzician; na\u0219terea lui ca muzician \u201eprin una din urechile bunicii sale, mama sa neav\u00e2nd de loc ureche muzical\u0103\u201d nu se justific\u0103, \u00een plan logic, dec\u00e2t prin urm\u0103rirea acelor nuan\u021be, care, la un loc, contureaz\u0103 imaginea unui personaj devotat muzicii ori \u00eentr-o ureche, anume c\u0103 el are aceast\u0103 impresie despre el. Capacitatea de a se fi revendicat din sfera voca\u021biilor bunicii materne aduce aminte de C\u0103nu\u021b\u0103 om sucit, care se va fi n\u0103scut \u00een ceasul dorit de el, nu de providen\u021b\u0103: \u201eFuchs nu a fost f\u0103cut chiar de mama sa… La \u00eenceput, c\u00e2nd a luat fiin\u021b\u0103, nu a fost nici v\u0103zut, ci a fost numai auzit, c\u0103ci Fuchs c\u00e2nd a luat na\u0219tere a preferat s\u0103 ias\u0103 prin una din urechile bunicii sale, mama sa neav\u00e2nd de loc ureche muzical\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

            Urmuz \u00ee\u0219i modeleaz\u0103 personajele \u00een perimetrul nuan\u021belor, ca un sculptor. Atitudinile specifice lui Fuchs, a c\u0103rui sonoritate denominativ\u0103 aminte\u0219te de instrumentul aflat \u00een recuzita femeilor torc\u0103toare, \u00eel transcend fizic \u0219i-i devin dimensiune existen\u021bial\u0103 (fiind cizelate minu\u021bios, cu ajutorul peni\u021bei, de c\u0103tre autor). \u00cenclina\u021bia muzical\u0103 e at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t se duce \u201edirect la Conservator\u201d. El este proiectat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 numai pentru muzic\u0103, fapt subliniat metaforic prin conferirea unei structuri noi, de sunete, \u00een locul aceleia anatomice. Destinul care i s-a conferit, derivat \u00een special de la traseul \u00een via\u021b\u0103 al bunicii, meloman\u0103 \u00eenn\u0103scut\u0103, \u00eel plaseaz\u0103 pe Fuchs \u00een galeria eroilor din tragediile grece\u0219ti, care, oric\u00e2t de mult se str\u0103duiesc, nu reu\u0219esc s\u0103-\u0219i devanseze predestinarea. Fuchs este imperfect, chiar \u00een dimensiunea sonor\u0103 \u00een care s-a retras. Perioada fireasc\u0103 de formare asidu\u0103 e tradus\u0103 metaforic printr-o expectativ\u0103 \u00eendelungat\u0103, ascuns \u00een carcasa unui pian: \u201eDup\u0103 aceea Fuchs se duse direct la Conservator… Aci lu\u0103 forma de acord perfect \u0219i dup\u0103 ce, din modestie de artist, st\u0103tu mai \u00eent\u00e2i trei ani ascuns \u00een fundul unui pian, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eel \u0219tie nimeni, ie\u0219i la suprafa\u021b\u0103 \u0219i \u00een c\u00e2teva minute termin\u0103 de studiat armonia \u0219i contrapunctul \u0219i absolvi cursul de piano… Apoi se dete jos, dar, \u00een contra tuturor a\u0219tept\u0103rilor sale, constat\u0103 cu regret c\u0103 dou\u0103 din sunetele ce \u00eel compuneau, alter\u00e2ndu-se prin trecere de timp, degeneraser\u0103: unul, \u00een o pereche de must\u0103\u021bi cu ochelari dup\u0103 ureche, iar altul, \u00een o umbrel\u0103 – cari \u00eempreun\u0103 cu un sol diez ce \u00eei mai r\u0103mase, d\u0103dur\u0103 lui Fuchs forma precis\u0103, alegoric\u0103 \u0219i definitiv\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

           Fiind mai aproape de z\u0103mislire dec\u00e2t Adam, care dob\u00e2ndise o experien\u021b\u0103 a fericirii, a r\u0103sf\u0103\u021bului (totu\u0219i limitat) \u00een Eden, Fuchs d\u0103 curs sentimentului de pudoare: \u201eMai t\u00e2rziu, la pubertate – zice-se – \u00eei mai crescu lui Fuchs \u0219i un fel de organe genitale cari erau numai o t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i exuberant\u0103 frunz\u0103 de vi\u021b\u0103, c\u0103ci era din firea lui afar\u0103 din cale de ru\u0219inos \u0219i nu ar fi permis, \u00een ruptul capului, dec\u00e2t cel mult o frunz\u0103 sau o floare\u201d. Evident, prima reac\u021bie a cititorului este de a z\u00e2mbi, apoi de a \u00een\u021belege o asemenea virtualitate, dar nu trebuie pierdut din vedere faptul c\u0103 ac\u021biunea se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu permisibil metamorfozelor generate de aspira\u021biile subiectului uman. Punerea \u00een paralel a reprezent\u0103rilor iconice ale cuplului primordial, cu ipostaza ancombrant\u0103 \u00een care se reg\u0103se\u0219te Fuchs ne direc\u021bioneaz\u0103 \u00eenspre factorul genezei biblice, de\u0219i mul\u021bi dintre lectori ar considera temeritatea artistic\u0103 de tip avangardist ca blasfemie. \u00cen cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103 fa\u021b\u0103 de a\u0219tept\u0103rile publicului \u0219i pentru a nu r\u0103m\u00e2ne indicibil, autorul face o concesie cu sine \u0219i nu impune drept realitate imuabil\u0103 contextul inventat de el, consider\u00e2ndu-l mereu probabil. Sau cel pu\u021bin a\u0219a pare, pentru c\u0103 verbul de zicere \u201ecred\u201d, utilizat \u00een coada frazelor, implic\u0103 o dubl\u0103 semantic\u0103: pe de o parte, exprim\u0103 \u00eendoiala naratorului fa\u021b\u0103 de constitu\u021bia sonor\u0103 a unui om (care-\u0219i semnaleaz\u0103 propria simplitate cu o frunz\u0103), iar pe de alt\u0103 parte, instituie impresia unei veracit\u0103\u021bi auzite de la al\u021bii, precum Ion Creang\u0103 \u00een finalul basmului Povestea lui Harap \u2013 Alb <\/em>\u0219i nu doar aici (\u201e\u0218i mai fost-au pofti\u021bi \u00eenc\u0103: crai, cr\u0103iese \u0219i-mp\u0103ra\u021bi, oameni \u00een seam\u0103 b\u0103ga\u021bi, \u0219-un p\u0103cat de povestar, f\u0103r\u0103 bani \u00een buzunar. Veselie mare \u00eentre to\u021bi era, chiar \u0219i s\u0103r\u0103cimea osp\u0103ta \u0219i bea!\u201d).<\/p>\n\n\n\n

            Prin Fuchs, care este st\u0103p\u00e2nit de aspira\u021bia la autosuficien\u021b\u0103 \u0219i dispus a da prima b\u0103t\u0103lie contra propriei naturi, Urmuz realizeaz\u0103 prototipul soldatului universal. \u00cen mod bizar, semnele alc\u0103tuirii morale apar concomitent cu tr\u0103s\u0103turile fizice (care, la r\u00e2ndul lor, pretind func\u021bii), pentru c\u0103 sunt tr\u0103ite cu intensitate. Prima abilitatea care-l a\u0219eaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul eroilor de film este aceea de a-\u0219i controla el \u00eensu\u0219i dezvoltarea fizic\u0103, secundo: propensiunea hermafrodit\u0103 \u0219i aceea de a-\u0219i lua hrana din masa propriului corp, precum naufragiatul Nastratin Hogea: \u201eAceast\u0103 frunz\u0103 \u00eei mai serve\u0219te \u0219i ca hran\u0103 cotidian\u0103 – se crede. Artistul o absoarbe \u00een fiecare sear\u0103 \u00eenainte de culcare, apoi intr\u0103 lini\u0219tit \u00een fundul umbrelei sale \u0219i, dup\u0103 ce se \u00eencuie bine cu dou\u0103 chei muzicale, adoarme dus pe portative \u0219i leg\u0103nat pe aripi de armonii angelice, acaparat de visuri auzite p\u00e2n\u0103 a doua zi, c\u00e2nd – ru\u0219inos cum este – nu iese din umbrel\u0103 p\u00e2n\u0103 nu i-a crescut alt\u0103 frunz\u0103 \u00een loc\u201d. Asimilat\u0103, frunza se transform\u0103 \u00eentr-un fenomen meteorologic precum ploaia de care protagonistul se fere\u0219te ca de orice intemperie, sub umbrel\u0103, fiindc\u0103, din punct de vedere logic, se poate: condi\u021bia de artist este separat\u0103, \u00een viziunea auctorial\u0103, de aceea uman\u0103 (cu nevoi fizice etc.). Ca \u00een orice situa\u021bie narativ\u0103 imaginat\u0103 de Urmuz, faptul se absolutizeaz\u0103: Fuchs reu\u0219e\u0219te s\u0103 se refugieze cu totul, ba \u00eenc\u0103 a se \u00eencuia cu dou\u0103 chei \u201emuzicale\u201d. Vocabula \u201emuzicale\u201d conserv\u0103 ac\u021biunea \u00een perimetrul viu al realit\u0103\u021bii prin atragerea aten\u021biei asupra voca\u021biei artistice a protagonistului, ceea ce valideaz\u0103 nuan\u021bele fantaste, care altfel nu ar fi credibile. De fapt, Fuchs, care se debaraseaz\u0103 de atributele complementare unui personaj clasic, \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te acele fobii care, fiind indomptabile, \u00eel impulsioneaz\u0103 deseori s\u0103 alterneze instan\u021bele dublei st\u0103ri, de om \u0219i de artist.<\/p>\n\n\n\n

            Fuchs este un personaj chiar fericit, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 controlului pe care-l de\u021bine asupra dezvolt\u0103rii sale fizice, apoi, el tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-un univers de-a dreptul muzicesc, propice \u00eenclina\u021biei native. De asemenea, instrumentele muzicale \u00eei confer\u0103 satisfac\u021bie locomotoare: numai prin simpla ap\u0103sare a pedalelor de la piane, f\u0103r\u0103 a depune alt efort, ajunge s\u0103 tranziteze cartierele ora\u0219ului, nu doar spa\u021bial, precum un driver la volanul automobilului sau F\u0103t \u2013 Frumos pe calul n\u0103zdr\u0103van, dar \u0219i temporal. Manevra, aplicat\u0103 cu dublu scop – respectarea orelor de lini\u0219te \u0219i men\u021binerea p\u0103rerii sale despre sine, de a fi, \u00een orice \u00eemprejurare, un individ cuminte – , \u00eel deplaseaz\u0103, pe calea ideilor inspirate de istorie, la momentul fix\u0103rii numelui capitalei, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Traian a dat o sugestie locativ\u0103 p\u0103storului Bucur: \u201eFarmecul misterios al nop\u021bii, cu armoniile sale, cu acele \u0219oapte, pare-c\u0103 venite din alt\u0103 lume, cari dau visarea \u0219i melancolia, \u00eel impresionar\u0103 pe Fuchs \u00eentr-at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t – \u00een extaz -dup\u0103 ce pedal\u0103 trei ore la piano, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a c\u00e2nta, de team\u0103 a nu turbura lini\u0219tea nop\u021bii, ajunse, gra\u021bie acestui bizar mijloc de locomo\u021biune, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un cartier \u00eentunecos, \u00eenspre care, f\u0103r\u0103 voia lui, o putere tainic\u0103 \u00eel atr\u0103gea – gurile rele spun c\u0103 \u00een chiar acea strad\u0103 celebr\u0103 pe care bunul \u00eemp\u0103rat Traian, dup\u0103 consiliul tat\u0103lui s\u0103u Nerva, a indicat-o naivului p\u0103stor Bucur s\u0103 o a\u0219eze cea dint\u00e2i, c\u00e2nd a \u00eentemeiat ora\u0219ul ce \u00eei poart\u0103 numele\u201d. <\/p>\n\n\n\n

            \u00cen dimensiunea liric\u0103 a textului, Venera, zei\u021ba dragostei la romani, devine Sf\u00e2nta Vineri. Aptitudinea sacrat\u0103 se vede \u00een slujitoarele ei care, fermecate de melodia neauzit\u0103, dar dedus\u0103 din agitarea la pedale a muzicianului, \u00eei cer acestuia dragoste platonic\u0103. Identific\u0103m elementele unui episod din epopeea Odiseea<\/em>, c\u00e2nd sirenele au capacitatea de a-i vr\u0103ji prin c\u00e2ntec pe navigatori, dar, de aceast\u0103 dat\u0103, episodul este inversat, pentru c\u0103 exponentele iubirii senzoriale (\u00een suit\u0103) sunt atrase de o melodie interpretat\u0103 prin gesturi \u0219i nici m\u0103car fredonat\u0103 \u2013 acesta ar fi semnul trecerii de la o lume la alta, de la acea lume numit\u0103 \u201eveche\u201d de Eminescu \u00een Venere \u0219i Madon\u0103<\/em>, la cea cre\u0219tin\u0103. Schimbul de \u0219tafet\u0103 se face aproape \u00een surdin\u0103 \u0219i este posibil datorit\u0103 anvergurii pe care \u0219i-o asum\u0103 protagonistul, post\u00e2nd drept profet al unei societ\u0103\u021bi patriarhale. Cadrul permisibil transferului de atuuri este romantic, similar celui din nuvela fantastic\u0103 S\u0103rmanul Dionis<\/em>: \u201eDeodat\u0103 mai multe slujitoare terestre ale Venerei, servitoare umile la altarul amorului, \u00eembr\u0103cate \u00een alb-str\u0103veziu, cu buzele \u00eencarminate \u0219i ochii umbri\u021bi, \u00eenconjurar\u0103 pe Fuchs din toate p\u0103r\u021bile. Era o superb\u0103 noapte de var\u0103. \u00cemprejur, c\u00e2ntece \u0219i veselie, \u0219oapte dulci \u0219i armonie… Vestalele pl\u0103cerii \u00eel primir\u0103 pe artist cu flori, cu \u0219ervete artistic brodate \u0219i cu interesante ibrice \u0219i ligheane de bronz pline cu ap\u0103 aromatizat\u0103. Toate strigau, care mai de care: <Drag\u0103 Fuchs, d\u0103-mi dragostea ta imaterial\u0103! O, Fuchs, tu e\u0219ti singurul care \u0219tii s\u0103 ne iube\u0219ti curat!>; iar parc\u0103 m\u00e2nate de unul \u0219i acela\u0219i g\u00e2nd terminar\u0103 \u00een cor: <Drag\u0103 Fuchs, c\u00e2nt\u0103 o sonat\u0103!>\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fuchsiada. Poem eroico-erotic \u0219i muzical, \u00een proz\u0103             Originalitatea lui Urmuz const\u0103 \u00een devierea sensului de ansamblu al frazei \u00een direc\u021bia semantic\u0103 a unuia dintre acele cuvinte, eligibile a-l reprezenta \u0219i a-i satisface pornirea imaginativ\u0103 a acelui moment de elaborare. Cumva scrierea lui este din sfera ciberneticii: proiecteaz\u0103 un portret, dup\u0103 care se va referi … Continu\u0103 lectura Fuchsiada. Poem eroico-erotic \u0219i muzical, \u00een proz\u0103<\/em><\/strong><\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-7839","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7839","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7839"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7839\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7840,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7839\/revisions\/7840"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}