Lec\u021bia<\/p>\n\n\n\n
Spre deosebire de C\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103<\/em>, \u00een Lec\u021bia<\/em>, deznod\u0103m\u00e2ntul este anticipat de c\u0103tre didascaliile ini\u021biale. discu\u021bia asupra fe\u021bei. Decorul seam\u0103n\u0103 unui labirint. Absurd e faptul cum profesorul, o persoan\u0103 at\u00e2t de cunoscut\u0103 \u00een cartier, poate ucide f\u0103r\u0103 urm\u0103ri (asupra lui). \u00cen circumstan\u021bele acestea, ale unei toleran\u021be inexplicabile ale comunit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de el, fa\u021b\u0103 de faptele sale, Profesorul pare un vame\u0219 \u201erecunoscut\u201d al trecerii sufletelor \u00een lumea de apoi. Mai mult, \u00eenclina\u021bia criminal\u0103 a acestuia pare chiar \u201eautorizat\u0103\u201d de prezen\u021ba unui episcop, a unuia responsabil, \u00eentre altele, \u0219i cu slujba de \u00eenmorm\u00e2ntare. Un motiv al maleficit\u0103\u021bii Profesorul \u00eel g\u0103se\u0219te \u00een propria-i nemul\u021bumire, care, probabil, \u00eel obsedeaz\u0103, de a nu tr\u0103i \u00een alt\u0103 parte, \u201ela Paris sau m\u0103car la Bordeaux\u201d, de\u0219i ora\u0219ele \u00eei sunt necunoscute, fiindc\u0103 nu le-a vizitat niciodat\u0103; o motiva\u021bie \u00een plus pentru propriile-i fapte ar mai fi ideea, pe care ar nutri-o, c\u0103, devreme ce el aspir\u0103 la a vie\u021bui \u00een ora\u0219e pe care nu le-a v\u0103zut, dar, cu siguran\u021b\u0103, despre care a auzit, atunci victimele sale ar fi \u201ec\u00e2\u0219tigate\u201d dac\u0103 ar ajunge \u00een rai, p\u0103catele fiind asumate de c\u0103tre criminal. Desigur, motiva\u021biile apar\u021bin unui dezaxat. Dialogul ini\u021bial mai relev\u0103 alt\u0103 justificare (pe care b\u0103tr\u00e2nul \u0219i-o aduce sie\u0219i): e pus la punct cu teoria conform c\u0103reia, \u00een lumea de apoi, spiritul ajunge s\u0103 cuprind\u0103 toate cuno\u0219tin\u021bele lumii, inclusiv geografia: \u201eProfesorul: Ave\u021bi geografia na\u021bional\u0103 la degetul mic.<\/p>\n\n\n\n Eleva : Ah! Nu le \u0219tiu \u00eenc\u0103 pe toate, domnule, nu-i chiar a\u0219a simplu, mi-e greu s\u0103 le \u00eenv\u0103\u021b.<\/p>\n\n\n\n Profesorul : Vai, dar se rezolv\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n Autorul transmite prin text ni\u0219te chei de \u00een\u021belegere a raportului dintre personaje. Deseori, \u00een discu\u021bii despre cu totul altceva, discu\u021bii banale, precum cea despre vremea de afar\u0103, Profesorul vorbe\u0219te, \u00een substrat, despre el, crede c\u0103 atrage aten\u021bia asupra inten\u021biilor lui uciga\u0219e, prin diverse jocuri de cuvinte, face un fel de parteneriat cu victima \u2013 a\u0219a i se pare – , lu\u00e2nd t\u0103cerea interlocutoarei (care, evident, nu-\u0219i d\u0103 seama) drept acord al faptei pe care o g\u00e2nde\u0219te, de a o ucide mai t\u00e2rziu. Strecoar\u0103 \u00een dialog elemente care \u021bin de natura lui psihologic\u0103, precum am\u0103nuntul c\u0103 el are o toan\u0103, se joac\u0103 \u00een mod acrimonios cu victima, se crede superior acesteia \u0219i acreditat (de lipsa opozi\u021biei) s\u0103-\u0219i duc\u0103 planul terifiant p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t: \u201eProfesorul: Nu putem fi siguri de nimic pe lumea asta, domni\u0219oar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Eleva: Z\u0103pada cade iarna. Iarna e unul din cele patru anotimpuri. Celelalte trei sunt… \u0103\u0103… pri…<\/p>\n\n\n\n Profesorul: Da?<\/p>\n\n\n\n Eleva: …m\u0103vara, pe urm\u0103 vara… \u0219i… \u0103\u0103…<\/p>\n\n\n\n Profesorul: \u00eencepe la fel ca \u201etoana”, domni\u0219oar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n Sintagma \u201edoctorat total\u201d ridic\u0103 semne de \u00eentrebare, \u00een primul r\u00e2nd, prin naivitatea presupus\u0103, de a crede c\u0103 ei, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de optsprezece ani, \u00eei st\u0103 \u00een putere s\u0103 se \u00eenscrie la a\u0219a ceva, apoi, prin preten\u021bia nejustificat\u0103 (pentru o simpl\u0103 absolvent\u0103 cu diplom\u0103 de bacalaureat) de a face un asemenea doctorat, inexistent \u00een realitate, \u00eens\u0103 b\u0103tr\u00e2nului compulsiv i se pare un semn c\u0103 trebuie s\u0103 demonstreze valabilitatea paradigmei budiste (\u00een lumea de apoi, spiritul cunoa\u0219te totul, prin contopirea \u00eentr-un spirit universal). Eleva nu \u00een\u021belege ipoteza propriei dematerializ\u0103ri, i se pare neverosimil s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu un nas, dac\u0103 natura i-ar fi dat dou\u0103, nu are for\u021ba de a se vedea descompus\u0103, fie numai \u00een plan fic\u021bional. Este momentul \u00een care ea \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 opozi\u021bie interlocutorului, s\u0103 se aga\u021be insistent de realitate. Respinge orice am\u0103nunt care afecteaz\u0103 veracitatea, sim\u021bind c\u0103 \u00een procesul dezintegr\u0103rii s-ar include pe sine, dac\u0103 ar fi de acord cu ipoteza de lucru a profesorului alienat, cu \u00eenclina\u021bii uciga\u0219e, care \u00eenc\u0103 nu ies la suprafa\u021b\u0103, nu sunt evidente, ci, \u00een continuare, destul de bine mascate \u00een exerci\u021bii de aritmetic\u0103 elementar\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u201eProfesorul: Haide\u021bi s\u0103 lu\u0103m exemple mai simple. Dac\u0103 a\u021bi avea dou\u0103 nasuri, iar eu v-a\u0219 smulge unul… cu c\u00e2te nasuri a\u021bi r\u0103m\u00e2ne?<\/p>\n\n\n\n Eleva: Cu nici unul.<\/p>\n\n\n\n Profesorul: Cum cu nici unul?<\/p>\n\n\n\n Eleva: P\u0103i da, de-aia am un nas, fiindc\u0103 nu mi-a\u021bi smuls nici unul. Dac\u0103-1 smulgea\u021bi, nu-1 mai aveam\u201d.<\/p>\n\n\n\n Spa\u021biul imaginat de Eugen Ionescu acesta este, cu doctorate \u201epar\u021biale\u201d sau \u201etotale\u201d, cu institu\u021bii superioare, ale c\u0103ror posturi pot fi ocupate de c\u0103tre absolven\u021bii de liceu (care merg la medita\u021bii \u00een particular), gr\u0103dini\u021be \u201ecu \u00eenalte studii\u201d etc.<\/p>\n\n\n\n Dezacordul f\u0103\u021bi\u0219 dintre protagoni\u0219ti apare din momentul \u00een care fata \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219e\u0219te interlocutorul \u00een perspicacitate, \u00eentr-un iure\u0219 al calculelor. Demascat asupra acestui aspect, c\u0103 nu st\u0103p\u00e2ne\u0219te domeniul matematicilor superioare, profesorul, pe ideea c\u0103 nu-i face fa\u021b\u0103 elevei (care, la r\u00e2ndu-i, ruleaz\u0103 cifre astronomice, greu verificabile) \u00een domeniul a\u0219a-zisului \u201edoctorat total\u201d, domeniu caracterizat prin alternan\u021ba unor cifre incomensurabile, ca \u00eentr-un joc de table (care zar reflect\u0103 num\u0103rul cel mai mare), propune varianta \u201edoctoratului par\u021bial\u201d, anume, \u00eendreptarea aten\u021biei c\u0103tre filologie; dar cuv\u00e2ntul \u201efilologie\u201d desemneaz\u0103 numai o etap\u0103 \u00een planul lui criminal, fapt pe care menajera \u00eel cunoa\u0219te, strig\u00e2ndu-i b\u0103rbatului, printr-un fel de parol\u0103, s\u0103 se opreasc\u0103: \u201eFilologia duce la bucluc\u201d. Replica transmite note de umor, dar \u00een conexiune cu finalul tragic, le \u00eembin\u0103 cu absurdul, instituind, totodat\u0103, punctul culminant al discursului dramatic. Protagonistul pare un impostor, pe care eticheta de \u201eprofesor\u201d \u00eel \u021bine departe de suspiciunea legat\u0103 de activitatea lui de criminal \u00een serie. Titlul piesei, care desemneaz\u0103 o veleitate \u0219i nu o calitate real\u0103 a personajului principal, ar fi trebuit pus \u00eentre ghilimele. Autorul \u00eens\u0103 e interesat de efectul surprizei. <\/p>\n\n\n\n Dialogul continu\u0103 la acela\u0219i nivel umoristic, dar f\u0103r\u0103 ca profesorul s\u0103 aib\u0103 haz; mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, el devine destul de \u00eend\u00e2rjit \u00een a-\u0219i ap\u0103ra ideea elucubrant\u0103 pe care o are fa\u021b\u0103 de aceste domenii sofisticate, precum filologia \u0219i matematica, anume c\u0103 le poate preda \u00eentr-un timp scurt, \u00eentr-un mod exhaustiv. Nici menajera nu are umor, dar cuvintele rostite \u00een disperare (\u201eFilologia duce la bucluc\u201d) provoac\u0103 r\u00e2sul prin discrepan\u021ba dintre semnifica\u021bia real\u0103 a obiectului de studiu \u0219i cea derivat\u0103 din context (c\u0103 e un pericol pentru cei care se dedic\u0103 filologiei). Umorul involuntar rezult\u0103 din nivelul slab de preg\u0103tire al femeii \u0219i gradul de senilitate la care a ajuns angajatorul ei.<\/p>\n\n\n\n Transpunerea \u00een context, la dimensiunea unei camere de studiu, a unor coordonate spa\u021biale \/ geografice implic\u0103 o anumit\u0103 logic\u0103 a absurdului: \u201eTurcia se \u00eenvecineaz\u0103 cu Grecia, iar Grecia e mai aproape de Turcia dec\u00e2t st\u0103m noi doi acum: ave\u021bi aici \u00eenc\u0103 o ilustrare a unei legi lingvistice extrem de importante, dup\u0103 care geografia \u0219i filologia sunt surori gemene… Pute\u021bi lua noti\u021be, domni\u0219oar\u0103\u201d. Potrivit acestei logici, miracolul reprezentat de limba rom\u00e2n\u0103, o \u201einsul\u0103 de latinitate \u00eentr-o mare slav\u0103\u201d, nu ar trebui s\u0103 existe. Totu\u0219i, a\u0219a-zisul profesor are ceva profunzime \u0219i devotament \u00een expunerile sale despre lingvistic\u0103, tocmai de aceea, devine paradoxal comportamentul lui, de a-\u0219i ucide eleva. \u00cen dezbaterea despre \u00eensemn\u0103tatea cuvintelor, iat\u0103 ce spune: \u201eSunetele, domni\u0219oar\u0103, trebuie s\u0103 fie prinse de aripi \u00een zbor, ca s\u0103 nu cad\u0103 \u00een urechile surzilor. Prin urmare, c\u00e2nd te hot\u0103r\u0103\u0219ti s\u0103 articulezi, se recomand\u0103, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 ridici foarte sus g\u00e2tul \u0219i b\u0103rbia, s\u0103 te \u00eenal\u021bi pe v\u00e2rfuri, uite-a\u0219a, uite\u201d. Acesta este \u0219i momentul \u00een care, \u00een demonstra\u021bie, profesorul se dep\u0103rteaz\u0103 de esen\u021ba lui de om, fiind mai atras de actele teatrale, dec\u00e2t de acelea presupuse de menirea didactic\u0103, asupra c\u0103reia suntem \u00een\u0219tiin\u021ba\u021bi, de la \u00eenceput, c\u0103 o are; devine sarcastic \u00een av\u00e2ntul expozitiv, el se \u00eenaripeaz\u0103 pe sine \u0219i i se pare c\u0103 are drept de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte asupra interlocutoarei. \u00cen defensiv\u0103, eleva se pierde, e \u00eempiedicat\u0103 s\u0103 lupte pentru via\u021ba ei, din cel pu\u021bin dou\u0103 cauze: nu b\u0103nuie\u0219te c\u0103 se va ajunge aici, la crim\u0103, \u0219i are \u00eencredere \u00een b\u0103tr\u00e2nul din fa\u021ba ei, care, \u00een aparen\u021b\u0103, este un erudit.<\/p>\n\n\n\n Prin gestul uciga\u0219, \u201edasc\u0103lul\u201d inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-\u0219i combat\u0103 propria-i teorie, anume c\u0103 toate limbile formeaz\u0103 un ansamblu, la temelia c\u0103ruia st\u0103 spaniola. El confund\u0103 realitatea cu teoria \u0219i se repede asupra elevei cu determinarea aceluia care, t\u0103ind la propriu un corp viu, produce o interven\u021bie de natur\u0103 lingvistic\u0103, separ\u00e2nd limbile \u00eentre ele, reduc\u00e2ndu-le la spa\u021biul geografic adecvat. \u00cen acela\u0219i timp, vrea s\u0103 se asigure c\u0103 e \u0219i el capabil s\u0103 furnizeze o lec\u021bie, aceea a mor\u021bii. Pentru el, cu\u021bitul nu este o arm\u0103 a crimei, ci o no\u021biune, pe care o \u201eimplementeaz\u0103\u201d \u00een fiin\u021ba discipolei. Gestul e posibil din cauza st\u0103rii de confuzie la care ajunge \u00een perora\u021bie. C\u00e2nd \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 a luat o via\u021b\u0103, strig\u0103 dup\u0103 ajutor, dar animat de instinctul de supravie\u021buire, nu de compasiune sau regret. Sentimentul de mul\u021bumire, anume c\u0103 a demonstrat ceva practic, nu este estompat \u00een nicio \u00eemprejurare.<\/p>\n\n\n\n Psihologia \u201eProfesorului\u201d este extrem de periculoas\u0103, pentru c\u0103 el nu-\u0219i asum\u0103 nicio gre\u0219eal\u0103. Mai mult, d\u0103 vina pe al\u021bii. Pare c\u0103 \u0219i-a angajat o menajer\u0103, numai pentru a avea pe cine s\u0103 dea vina: \u201e\u0218i dac\u0103 nu \u021bi-a\u0219 fi spus adineauri… aritmetica duce la filologie, filologie duce la crim\u0103…<\/p>\n\n\n\n Profesorul: Ai spus: \u201ela bucluc”!<\/p>\n\n\n\n Menajera: E-acela\u0219i lucru.<\/p>\n\n\n\n PROFESORUL: Atunci am \u00een\u021beles eu gre\u0219it. Am crezut c\u0103 \u201eBucluc” e un ora\u0219, iar dumneata vroiai s\u0103 zici c\u0103 filologia duce la ora\u0219ul Bucluc\u201d.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, menajera e destul de vinovat\u0103. Ea nu se \u00eengrijoreaz\u0103 de situa\u021bie \u00een sine, c\u0103 este complice sau m\u0103car p\u0103rta\u0219\u0103 la un \u0219ir de crime, ci de starea b\u0103tr\u00e2nului, c\u0103 poate obosi \u00een urma acestor acte. Pentru a-l sustrage eventualelor remu\u0219c\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00eei recomand\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 pe bra\u021b svastica nazist\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd: \u201eA\u0219a e politica\u201d, anume c\u0103, dac\u0103 ar fi f\u0103cut parte din acest partid, ar fi fost pus s\u0103 comit\u0103 crime mult mai numeroase \u0219i niciodat\u0103 justificate, \u00een numele a ceva impus oficial, al unei doctrine, \u0219i atunci, ar fi fost privit ca un erou, nu criminal \u00een serie, cum de fapt e \u00een realitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Lec\u021bia Spre deosebire de C\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103, \u00een Lec\u021bia, deznod\u0103m\u00e2ntul este anticipat de c\u0103tre didascaliile ini\u021biale. discu\u021bia asupra fe\u021bei. Decorul seam\u0103n\u0103 unui labirint. Absurd e faptul cum profesorul, o persoan\u0103 at\u00e2t de cunoscut\u0103 \u00een cartier, poate ucide f\u0103r\u0103 urm\u0103ri (asupra lui). \u00cen circumstan\u021bele acestea, ale unei toleran\u021be inexplicabile ale comunit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de el, fa\u021b\u0103 de … Continu\u0103 lectura Lec\u021bia de Eugen Ionescu. Studiu<\/span>