Caracterizarea lui Harap-Alb<\/p>\n\n\n\n
\u00cen basmul popular, personajele devin purt\u0103toarele unor valori simbolice, binele \u0219i r\u0103ul. Spre deosebire de textul popular, \u00een basmul cult personajele reflect\u0103 viziunea despre lume a autorului. De aceea, \u00een opera lui Ion Creang\u0103, fantasticul este umanizat.<\/p>\n\n\n\n
\u201ePovestea lui Harap-Alb\u201d de Ion Creang\u0103, oper\u0103 publicat\u0103 \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d \u00een anul 1877, este un basm cult \u00een care particularit\u0103\u021bile de construc\u021bie a personajului Harap-Alb<\/strong> sunt reprezentative pentru viziunea despre lume a autorului.<\/p>\n\n\n\n PREZENTAREA STATUTULUI SOCIAL, PSIHOLOGIC, MORAL<\/strong><\/p>\n\n\n\n Statutul social. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Statutul social<\/strong> al protagonistului este surprins \u00eenc\u0103 din incipitul basmului, c\u00e2nd cititorul afl\u0103 c\u0103 este mezinul craiului. Pe parcurs, apare \u00een ipostaza de slug\u0103 a Sp\u00e2nului, pentru ca, \u00een final, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 mo\u0219tenitor al \u00cemp\u0103ratului Verde.<\/p>\n\n\n\n Statutul psihologic. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere psihologic<\/strong>, basmul urm\u0103re\u0219te conturarea personalit\u0103\u021bii fiului de crai. Astfel la \u00eenceput, se dovede\u0219te naiv,<\/strong> nu se pricepe la oameni, fiind incapabil s\u0103 disting\u0103 \u00eentre aparen\u021b\u0103 \u0219i esen\u021b\u0103. Dovede\u0219te maturitate<\/strong> \u00een \u00een\u021belegerea firii umane c\u00e2nd intuie\u0219te \u00een cei cinci n\u0103zdr\u0103vani adev\u0103rate ajutoare ce-i vor fi de trebuin\u021b\u0103 la curtea \u00eemp\u0103ratului Ro\u0219. Egoismul<\/strong> reprezint\u0103 alt\u0103 sl\u0103biciune a protagonistului, pentru c\u0103 decide s\u0103-i ofere Sfintei Duminici b\u0103nu\u021bul doar \u00een momentul \u00een care aceasta \u00eei formuleaz\u0103 viitoarea traiectorie ini\u021biatic\u0103: \u201eFecior de crai, vede-te-a\u0219 \u00eemp\u0103rat\u201d. <\/p>\n\n\n\n Statutul moral.<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere moral<\/strong>, Harap-Alb poate fi acuzat de imoralitate<\/strong>, atunci c\u00e2nd \u00eencalc\u0103 sfatul p\u0103rintesc \u0219i accept\u0103 tov\u0103r\u0103\u0219ia Sp\u00e2nului.<\/p>\n\n\n\n RELEVAREA PRINCIPALEI TR\u0102S\u0102TURI PRIN DOU\u0102 EPISOADE \/ SECVEN\u021aE NARATIVE \/ SITUA\u021aII SEMNIFICATIVE<\/p>\n\n\n\n Principala tr\u0103s\u0103tur\u0103 a actantului este caracterul s\u0103u profund uman. Harap-Alb nu are puteri supranaturale \u0219i nici \u00eensu\u0219iri excep\u021bionale<\/strong>. Le de\u021bine \u00een stare latent\u0103 \u0219i dob\u00e2nde\u0219te, prin trecerea probelor, o serie de calit\u0103\u021bi excep\u021bionale. El este altfel obligat s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 probele la care este supus de Sp\u00e2n, \u00eens\u0103 nu le poate trece singur, de aceea, este ajutat de Sf\u00e2nta Duminic\u0103 \u0219i de cei cinci n\u0103zdr\u0103vani. <\/p>\n\n\n\n Prima secven\u021b\u0103. <\/strong><\/p>\n\n\n\n De exemplu, prima prob\u0103<\/strong> pe care protagonistul trebuie s\u0103 o treac\u0103 este aducerea \u201es\u0103l\u0103\u021bilor\u201d din Gr\u0103dina Ursului<\/strong>. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, este \u00eendrumat de Sf\u00e2nta |Duminic\u0103, ea fiind cea care \u00eei ofer\u0103 obiectele magice: o licoare cu somnoroas\u0103 fiart\u0103 \u00eentr-o vadr\u0103 cu lapte dulce \u0219i miere.<\/p>\n\n\n\n A doua secven\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Ultima prob\u0103 <\/strong>necesit\u0103 mai multe ajutoare, pentru c\u0103 este proba cea mai dificil\u0103 \u0219i const\u0103 \u00een aducerea fetei \u00eemp\u0103ratului Ro\u0219 la curtea \u00cemp\u0103ratului Verde<\/strong>. La casa \u00cemp\u0103ratului Ro\u0219, Harap-Alb este supus la alte probe: proba focului \u00een casa de aram\u0103, pe care o trece cu ajutorul lui Geril\u0103, proba p\u0103m\u00e2ntului \u0219i a apei, pe care o trece cu ajutorul lui Fl\u0103m\u00e2nzil\u0103 \u0219i Setil\u0103, alegerea macului de nisip, la care este ajutat de furnici, prinderea fetei transformate \u00een pas\u0103re, prob\u0103 peste care trece ajutat de Ochil\u0103 \u0219i de P\u0103s\u0103ri-L\u0103\u021bi-Lungil\u0103, \u00een vreme ce albina \u00eel ajut\u0103 la ghicirea fetei. Pe parcursul acestor probe, Harap-Alb are ocazia de a se cunoa\u0219te pe sine, descoperindu-\u0219i \u00eensu\u0219iri excep\u021bionale: milostenia \u0219i bun\u0103tatea fa\u021b\u0103 de fiin\u021bele neajutorate, capacitatea de a-\u0219i face prieteni \u0219i capacitatea de a iubi.<\/p>\n\n\n\n Dou\u0103 elemente de structur\u0103 \u0219i de compozi\u021bie<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd,<\/strong> la fel ca \u00een basmul popular, textul lui Ion Creang\u0103 dezvolt\u0103 tema luptei dintre Bine \u0219i R\u0103u, deznod\u0103m\u00e2ntul surprinz\u00e2nd triumful for\u021belor Binelu<\/strong>i. Harap-Alb este unul dintre reprezentan\u021bii Binelui. Tema ini\u021bierii este specific\u0103 basmului cult, \u00een sensul c\u0103 drumul parcurs de Harap-Alb este ca un traseu spre interiorul fiin\u021bei, spre des\u0103v\u00e2r\u0219ire.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, discursul epic dezvolt\u0103 un conflict exterior, \u00eentre cele dou\u0103 for\u021be antagonice, dintre Bine \u0219i R\u0103u.<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, perspectiva narativ\u0103 este obiectiv\u0103,<\/strong> cu viziune dind\u0103r\u0103t, apar\u021bin\u00e2nd unui narator omniscient \u0219i omniprezent care nareaz\u0103 la persoana a III-a. Oralitatea stilului, ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 a basmului cult, se reflect\u0103 prin interven\u021biile directe ale naratorului \u00een discurs, precum: \u201ecare om nu pune mai presus via\u021ba lui dec\u00e2t toate?\u201d.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, modalit\u0103\u021bile de caracterizare<\/strong> a personajului sunt directe \u0219i indirecte. Astfel, sl\u0103biciunea de caracter a protagonistului este eviden\u021biat\u0103 direct at\u00e2t de narator care afirm\u0103 despre el c\u0103 \u201eeste boboc \u00een felul lui la trebi de-aistea\u201d, c\u00e2t \u0219i de Sf\u00e2nta Duminic\u0103: \u201eeste mai fricos dec\u00e2t o muiere\u201d. Gesturile, faptele, atitudinile personajului devin adev\u0103rate mijloace indirecte de caracterizare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie,<\/strong> particularit\u0103\u021bile de construc\u021bie a personajului Harap-Alb r\u0103m\u00e2n reprezentative pentru viziunea despre lume a autorului.<\/p>\n\n\n\n (686 de cuvinte)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Caracterizarea lui Harap-Alb \u00cen basmul popular, personajele devin purt\u0103toarele unor valori simbolice, binele \u0219i r\u0103ul. Spre deosebire de textul popular, \u00een basmul cult personajele reflect\u0103 viziunea despre lume a autorului. De aceea, \u00een opera lui Ion Creang\u0103, fantasticul este umanizat. \u201ePovestea lui Harap-Alb\u201d de Ion Creang\u0103, oper\u0103 publicat\u0103 \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d \u00een anul 1877, … Continu\u0103 lectura Caracterizarea lui Harap-Alb din \u201ePovestea lui Harap – Alb\u201d de Ion Creang\u0103. Comentariu bacalaureat<\/span>