CARACTERIZAREA LUI ION<\/p>\n\n\n\n
Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i revista \u201eSbur\u0103torul\u201d, iar tradi\u021bionalismul a fost promovat de Cezar Petrescu \u0219i Nichifor Crainic prin revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Romanul \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu a fost publicat \u00een anul 1920 \u0219i reprezint\u0103, \u00een viziunea lui Eugen Lovinescu, \u201eo dat\u0103 istoric\u0103 \u00een procesul de obiectivare a prozei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n <\/em> Anticipat de nuvelele \u201eZestrea\u201d \u0219i \u201eRu\u0219inea\u201d, romanul reflect\u0103 viziunea tradi\u021bional\u0103 a scriitorului asupra lumii, fiind vizibile \u0219i elemente clare de modernitate.<\/p>\n\n\n\n Prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului Ion<\/strong> <\/p>\n\n\n\n Statutul social. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere social, Ion este fl\u0103c\u0103ul s\u0103rac din satul Pripas. Cu toate acestea, este respectat de fl\u0103c\u0103ii din sat \u0219i temut de l\u0103utarii care c\u00e2nt\u0103 la comanda lui \u0219i \u00eel \u00eenso\u021besc la c\u00e2rcium\u0103 dup\u0103 hor\u0103, de\u0219i George Bulbuc este cel care \u00eei pl\u0103te\u0219te. Drama lui Ion este de a nu putea semnifica nimic \u00een ordinea social\u0103, din cauza lipsei averii. El \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 numai prin c\u0103s\u0103toria cu Ana poate avea p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n Statutul psihologic.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dimensiunea psihologic\u0103 a personajului \u00eei relev\u0103 sl\u0103biciunea caracterial\u0103 cu at\u00e2t mai mult, cu c\u00e2t comportamentul s\u0103u este dictat de obsesia de a avea p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n Statutul moral.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Din punct de vedere moral, Ion se face vinovat de \u00eenc\u0103lcarea legilor nescrise conform c\u0103rora destinul nu poate fi schimbat. Fl\u0103c\u0103ul este imoral prin \u00eentregul s\u0103u comportament: o batjocore\u0219te pe Ana, determin\u00e2nd-o s\u0103 se sinucid\u0103 prin sp\u00e2nzurare.<\/p>\n\n\n\n Relevarea principalei tr\u0103s\u0103turi a protagonistului Ion, ilustrat\u0103 prin dou\u0103 episoade \/ secven\u021be<\/strong> semnificative<\/p>\n\n\n\n Viclenia pare a fi tr\u0103s\u0103tura dominant\u0103 de caracter a personajului, eviden\u021biat\u0103 \u00een aplicarea planului de seduc\u021bie a fetei \u201ebocotanului\u201d Vasile Baciu. \u00cei g\u0103se\u0219te fetei punctele slabe, precum dorin\u021ba ei de protec\u021bie, tandre\u021be \u0219i iubire, profit\u0103 de naivitatea ei, l\u0103s\u00e2nd-o \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u0219i determin\u00e2ndu-l astfel pe Vasile Baciu s\u0103 i-o dea de nevast\u0103. <\/p>\n\n\n\n Prima secven\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Viclenia, tr\u0103s\u0103tura de baz\u0103 a protagonistului, este vizibil\u0103 \u00eenc\u0103 de la scena horei<\/strong>, plasat\u0103 \u00een partea expozitiv\u0103 a romanului, c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul alege s\u0103 o joace pe Ana. Naratorul omniscient recurge la stil indirect liber, pentru a dezv\u0103lui g\u00e2ndurile protagonistului: \u201eNu-i fusese niciodat\u0103 drag\u0103 Ana \u0219i nici acum nu \u0219tia bine dac\u0103-i este\u201d. \u00cen minte \u00eei vine imaginea Floric\u0103i, \u201ecu r\u00e2sul ei cald, cu ochii alba\u0219tri ca cerul de prim\u0103var\u0103\u201d. Astfel, se poate observa c\u0103 Florica reprezint\u0103 o prezen\u021b\u0103 etern\u0103 \u00een sufletul lui Ion. A\u0219adar, cititorului \u00eei devine limpede c\u0103 fl\u0103c\u0103ul nu o iube\u0219te pe Ana, ci pe Florica, fata frumoas\u0103, dar s\u0103rac\u0103.<\/p>\n\n\n\n A doua secven\u021b\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Episodul narativ al nun\u021bii lui Ion cu Ana reflect\u0103, de asemenea, viclenia protagonistului, t\u00e2n\u0103rul stabilind momentul c\u0103s\u0103toriei abia dup\u0103 ce s-a asigurat c\u0103 va ob\u021bine p\u0103m\u00e2nturile lui Vasile Baciu, f\u0103r\u0103 s\u0103-i pese c\u0103 fata ajunsese de r\u00e2sul satului. La nunt\u0103, Ion con\u0219tientizeaz\u0103 pentru prima oar\u0103 c\u0103, odat\u0103 cu p\u0103m\u00e2nturile, trebuie s\u0103 o ia de nevast\u0103 pe Ana: \u201eo privea \u0219i se mira c\u0103 a putut el s\u0103ruta \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a pe fata aceasta\u201d. \u00centr-o \u00eencercare dramatic\u0103 de a se l\u0103muri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce dore\u0219te \u0219i simte, Ion oscileaz\u0103, ascunz\u00e2ndu-\u0219i sl\u0103biciunea pentru Florica: \u201eAdic\u0103 ce-ar fi oare dac\u0103 a\u0219 lua-o pe Florica \u0219i am fugi am\u00e2ndoi \u00een lume s\u0103 scap de ur\u00e2\u021benia asta? Dar tot at\u00e2t de repede \u00eei venir\u0103 \u00een minte p\u0103m\u00e2nturile \u0219i ad\u0103ug\u0103 \u00een sine cu dispre\u021b: \u0218i s\u0103 r\u0103m\u00e2n tot calic pentru o muiere!\u201d.<\/p>\n\n\n\n Elemente de structur\u0103 \u0219i de compozi\u021bie. <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd<\/strong>, romanul \u201eIon\u201d se \u00eenscrie \u00een estetica realist\u0103 \u0219i prin modul de construc\u021bie a personajelor, care \u00eentruchipeaz\u0103 adev\u0103rate tipologii umane. <\/strong>Protagonistul \u00eentruchipeaz\u0103 tipul \u021b\u0103ranului s\u0103rac, nemul\u021bumit de propria condi\u021bie social\u0103, pe care vrea s\u0103 \u0219i-o \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103. La fel ca orice \u021b\u0103ran, Ion \u00ee\u0219i dore\u0219te avere \u0219i o femeie pe care s\u0103 o iubeasc\u0103. Tipologia protagonistului este sugerat\u0103 prin onomastic\u0103, numele s\u0103u citit \u00een oglind\u0103 \u00eensemn\u00e2nd \u201enoi\u201d. Ceea ce \u00eel face unic este at\u00e2t dragostea boln\u0103vicioas\u0103 pentru p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i mijloacele la care recurge pentru a-l ob\u021bine. Tot \u00een sfera tipologicului se \u00eenscriu \u0219i celelalte personaje ale romanului. Ana este fata ur\u00e2t\u0103, dar bogat\u0103, Florica e fata frumoas\u0103, dar s\u0103rac\u0103, Vasile Baciu este \u021b\u0103ranul \u00eenst\u0103rit, Belciug este preotul pragmatic, Titu Herdelea, intelectualul ambi\u021bios. <\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd<\/strong>, modalit\u0103\u021bile de caracterizare a actantului sunt directe \u0219i indirecte. Protagonistul Ion este construit prin tehnica pluriperspectivismului<\/strong>, astfel \u00eenc\u00e2t personalitatea lui se reflect\u0103 \u00een mod diferit \u00een con\u0219tiin\u021ba celorlalte personaje. Vasile Baciu \u00eel nume\u0219te \u201efleandur\u0103, ho\u021b \u0219i t\u00e2lhar\u201d, preotul Belciug \u00eel consider\u0103 \u201eun b\u0103t\u0103u\u0219 \u0219i un om de nimic\u201d, dar c\u00e2nd p\u0103m\u00e2nturile r\u0103m\u00e2n \u00een posesia bisericii, \u00eel nume\u0219te \u201eun bun cre\u0219tin\u201d. Doamna Herdelea \u00eel consider\u0103 \u201eun fl\u0103c\u0103u cumsecade \u0219i harnic. Titu Herdelea \u00eel admir\u0103 pentru ambi\u021bia sa, dar \u0219i \u00eel dezaprob\u0103 pentru cinismul s\u0103u. Rela\u021bia cu celelalte personaje, \u00een special cu Ana, devine un adev\u0103rat mijloc indirect de caracterizare. Comportamentul protagonistului fa\u021b\u0103 de acea pe care o va lua de nevast\u0103 se modific\u0103: este binevoitor la \u00eenceput, ca, mai apoi, s\u0103 treac\u0103 la gesturi de brutalitate \u0219i, \u00een final, s\u0103 o trateze cu indiferen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen alt\u0103 ordine de idei, discursul epic abordeaz\u0103 o tem\u0103 realist\u0103, social\u0103,<\/strong> reprezentat\u0103 de problematica p\u0103m\u00e2ntului \u00een satul Pripas. Aceast\u0103 macrotem\u0103 este dublat\u0103 de cea a destinului.<\/p>\n\n\n\n Concluzia. <\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie, particularit\u0103\u021bile de construc\u021bie a personajului Ion, protagonistul romanului, r\u0103m\u00e2n reprezentative pentru viziunea autorului despre lume.<\/p>\n\n\n\n (894 de cuvinte)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" CARACTERIZAREA LUI ION Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i revista \u201eSbur\u0103torul\u201d, iar tradi\u021bionalismul a fost promovat … Continu\u0103 lectura CARACTERIZAREA LUI ION din romanul \u201eIon\u201d de Liviu Rebreanu. Comentariu bacalaureat<\/span>