{"id":8481,"date":"2023-04-18T09:47:17","date_gmt":"2023-04-18T09:47:17","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=8481"},"modified":"2023-04-24T12:43:20","modified_gmt":"2023-04-24T12:43:20","slug":"intre-doua-lumi-cronica-de-carte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/04\/18\/intre-doua-lumi-cronica-de-carte\/","title":{"rendered":"\u00centre dou\u0103 lumi. Cronic\u0103 de carte"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Sub semnul melancoliei \u00ee\u0219i va fi scris Alex Gregora volumul, sugestiv intitulat <em>mi-e toamn\u0103, m\u0103 v\u0103d \u00eenger<\/em> (Editura PIM, 2023). Peisajul pe care-l vizualizeaz\u0103, mai mult cu sufletul, este pres\u0103rat de zborul p\u0103s\u0103rilor \u00eenspre \u021b\u0103rile calde (acolo unde \u00ee\u0219i vor construi noile cuiburi). Rememor\u00e2nd evenimentele propriei vie\u021bi, poetul descoper\u0103 \u0219i urma p\u0103s\u0103rilor preistorice, dintre care unele, precum Phoenix, au intrat \u00een mitologie, datorit\u0103 fascina\u021biei pe care au exercitat-o asupra imagina\u021biei fecunde a oamenilor. \u00centr-un mediu natural, mereu \u00een expansiune \u0219i relevant prin leg\u0103tura cu trecutul \u00eendep\u0103rtat, principalul obiectiv devine, totu\u0219i, reg\u0103sirea iubitei: \u201efo\u0219netele unor urme \/ se transformau \u00een copaci africani, \/ \u00een p\u0103duri lep\u0103date de odihn\u0103, \/\/ nu \u00eentrebam de unde at\u00e2tea jivine pietrificate \/ a trebuit s\u0103 am o lumin\u0103 \/ din lumina \/ trupului t\u0103u zidit cu lumin\u0103\u201d (<em>Am \u00eenceput<\/em>). Ultimele versuri insinueaz\u0103 eventualitatea unui sacrificiu anterior (a contribuit la sublimarea \u00een lumin\u0103 a femeii iubite, renun\u021b\u00e2nd la unele pl\u0103ceri personale), \u00eens\u0103 \u00een date platonice, mai pu\u021bin tragice dec\u00e2t \u00een balada popular\u0103, <em>Me\u0219terul Manole<\/em>. Ipostaza pe care poetul \u0219i-o asum\u0103 este asem\u0103n\u0103toare aceleia lui Dante din <em>Infernul<\/em> (c\u00e2nd, \u00eenso\u021bit de umbra lui Vergilius, bardul florentin nu contene\u0219te a o c\u0103uta pe Beatrice).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Poemul central este, evident, acela care d\u0103 o parte din titlul volumului, <em>mi-e toamn\u0103<\/em>. Ambian\u021ba dual\u0103 (realist \u2013 religioas\u0103 a versurilor) confirm\u0103 dezlegarea eului de tot ceea ce \u0219i-a propus s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 (s\u0103 devin\u0103 lumin\u0103, pentru a se al\u0103tura iubitei de alt\u0103dat\u0103, zidit\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i \u00een lumin\u0103), \u00eentruc\u00e2t nu-\u0219i poate \u00eenfr\u00e2nge limitele corporale. Autorul se vede a fi numai jum\u0103tate din Iisus. Dac\u0103 ar fi supus crucific\u0103rii, lui numai un bra\u021b i s-ar bate \u00een piroane, iar pentru intrarea \u00een rai, nu se admit jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103. Pentru a sc\u0103pa de ciuntirea moral\u0103 (este con\u0219tient c\u0103 a p\u0103c\u0103tuit, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi vrut) \u00een fa\u021ba Sf. Petru, de\u021bin\u0103torul cheilor raiului, se va m\u00e2ntui prin fapte bune \u0219i spovedanie. Fa\u021b\u0103 de Dante, care spera la dob\u00e2ndirea gra\u021biei divine, prin smerenie, pentru a o re\u00eent\u00e2lni pe Beatrice \u00een lumea umbrelor, Alex Gregora, inspirat de opera lui Publius Ovidius Naso, se g\u00e2nde\u0219te (\u0219i) la un subterfugiu: se va deghiza \u00een pas\u0103re. Astfel, sufletul lui va avea acces la paradis, nemaifiind recunoscut \u0219i dojenit de c\u0103tre \u00eengerii aduna\u021bi \u00een ceat\u0103 (\u00eentr-un spa\u021biu, intermediar cerului \u0219i p\u0103m\u00e2ntului). \u00centre timp, dec\u00e2t s\u0103 nutreasc\u0103 speran\u021be de\u0219arte, precum aceea de a putea ajunge, vreodat\u0103, la statura moral\u0103 a lui Iisus, poetul prefer\u0103 a experimenta ceva ce \u00eei este la \u00eendem\u00e2n\u0103, ascetismul, cobor\u00e2nd \u00een sine, \u00een propria lume interioar\u0103, asemenea lui Homer, care, lipsit de v\u0103z, vehicula \u00een minte un adev\u0103rat cosmos: \u201ede lumin\u0103 m\u0103 lep\u0103d \u0219i devin orb, \/ m\u0103 r\u0103stignesc \u00een \u00eentuneric \/ av\u00e2nd un bra\u021b mai pu\u021bin \/ \u00eentr-o adunare de \u00eengeri \/ \u00eencep zborul de pace \u0219i m\u0103 schimb \u00een pas\u0103re \/ \u00eens\u0103 caut cerul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, \/ m\u00e2ndru \u0219i frate unui val de umbr\u0103 (<em>mi-e toamn\u0103<\/em>). \u00cen cele din urm\u0103, precum Lucian Blaga m\u0103rturisea \u00een <em>Gorunul<\/em> (o ars poetica expresionist\u0103), integrarea \u00een natur\u0103 va fi sigur\u0103 \u0219i trebuie privit\u0103 ca un dat firesc, aproape ca un joc (variant\u0103 propus\u0103 de Tudor Arghezi, \u00een <em>De-a v-a\u021bi ascunselea<\/em>). Spaima de moarte este evitat\u0103 printr-o list\u0103 lung\u0103 de preocup\u0103ri, pe care Alex Gregora o \u00eentocme\u0219te \u00een spirit ludic, vis\u00e2nd (cu ochii deschi\u0219i) c\u0103 li se va dedica sub p\u0103m\u00e2nt: \u201edeodat\u0103 ajung ogor verde \u0219i apoi spic \/ de veghe unor maci ro\u0219ii \/ \u0219i mu\u0219uroiului de c\u00e2rti\u021b\u0103 din acela\u0219i timp \/ mi-e toamn\u0103 \u0219i aud roua\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Totu\u0219i, Alex Gregora are o team\u0103, aceea de a disp\u0103rea cu totul de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. De aceea, \u00ee\u0219i continu\u0103 periplul fictiv. Indiferent de ceea ce va \u00eent\u00e2mpina \u00een lumea de apoi, m\u0103car aici, pe ogorul pe care, ast\u0103zi, \u00eel str\u0103bate cu energie, va r\u0103m\u00e2ne o urm\u0103, o parte din fiin\u021ba lui, fiind sigur de propria abilitate de a rena\u0219te, chiar dac\u0103 numai sub form\u0103 vegetal\u0103. Aceast\u0103 posibilitate devine m\u00e2ng\u00e2ierea lui intim\u0103, pe care o c\u00e2nt\u0103, liberat de angoase, \u00een mijlocul gr\u0103dinii. Atitudinea nu este departe de aceea pe care o reg\u0103sim \u00een elegiile semnate de Rumi: \u201eO urm\u0103 de-a mea se va strecura \u00een existen\u021ba plantelor \/ ca un alerg\u0103tor al jocurilor adora\u021biei \/ \u0219i-i va r\u0103s\u0103ri Dumnezeu rod asemenea ei \/ \u0219i va cre\u0219te \/ \u0219i se va \u00eenmul\u021bi \/ \u0219i-i va \u00eens\u0103m\u00e2n\u021ba \/ ad\u00e2ncul \u0219i toate deslu\u0219irile p\u0103m\u00e2ntului, \/\/ \u00eentr-o brazd\u0103 de ogor \/ urma mea va deveni gr\u00e2u s\u0103lbatic \/ \u00eentr-o poian\u0103 de l\u00e2ng\u0103 r\u00e2u\u201d (<em>O urm\u0103<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Maniera de scriere, de\u0219i tema este grav\u0103, rela\u021bia dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, \u00eencorporeaz\u0103, deopotriv\u0103, elemente biblice \u0219i ale universului m\u0103runt. Cu acest volum (dedicat \u201enepotului nostru, Sebastian \u2013 Gabriel\u201d), Alex Gregora \u00ee\u0219i exprim\u0103 viziunea asupra vie\u021bii. Ritmul delicat al versurilor vine dintr-o anume stare, deprins\u0103 \u00een timp, de a privi \u00een urm\u0103 f\u0103r\u0103 m\u00e2nie.  <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sub semnul melancoliei \u00ee\u0219i va fi scris Alex Gregora volumul, sugestiv intitulat mi-e toamn\u0103, m\u0103 v\u0103d \u00eenger (Editura PIM, 2023). Peisajul pe care-l vizualizeaz\u0103, mai mult cu sufletul, este pres\u0103rat de zborul p\u0103s\u0103rilor \u00eenspre \u021b\u0103rile calde (acolo unde \u00ee\u0219i vor construi noile cuiburi). Rememor\u00e2nd evenimentele propriei vie\u021bi, poetul descoper\u0103 \u0219i urma p\u0103s\u0103rilor preistorice, dintre care &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/04\/18\/intre-doua-lumi-cronica-de-carte\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">\u00centre dou\u0103 lumi. Cronic\u0103 de carte<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8481","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8481","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8481"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8481\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8571,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8481\/revisions\/8571"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8481"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8481"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8481"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}