{"id":8519,"date":"2023-04-23T06:32:50","date_gmt":"2023-04-23T06:32:50","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=8519"},"modified":"2023-04-23T06:32:50","modified_gmt":"2023-04-23T06:32:50","slug":"iona-de-marin-sorescu-comentariu-bacalaureat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/04\/23\/iona-de-marin-sorescu-comentariu-bacalaureat\/","title":{"rendered":"\u201eIona\u201d de Marin Sorescu. Comentariu bacalaureat"},"content":{"rendered":"\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Drama postbelic\u0103: \u201eIona\u201d de Marin Sorescu<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a reu\u0219it s\u0103 se sincronizeze \u0219i s\u0103 evolueze, \u00een ciuda contextului ideologic \u0219i politic, \u00een ritmul inova\u021biilor din teatrul mondial. Noul teatru este creativ, desc\u0103tu\u0219at \u0219i imprevizibil, care eviden\u021biaz\u0103 tendin\u021ba regizorilor de a reactualizare a clasicilor.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Drama de idei neomodernist\u0103 \u201eIona\u201d de Marin Sorescu, publicat\u0103 \u00een anul 1968 \u0219i inclus\u0103 \u00een trilogia \u201eSetea muntelui de sare\u201d devine reprezentativ\u0103 pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 modernizarea teatrului rom\u00e2nesc din perioada postbelic\u0103. Autorul \u00ee\u0219i construie\u0219te piesa \u00een jurul unui singur personaj, renun\u021b\u00e2nd la dialog, intrig\u0103 \u0219i la conturarea unui conflict exterior, tr\u0103s\u0103turi care marcheaz\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de regulile teatrului clasic.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">DOU\u0102 TR\u0102S\u0102TURI CARE FAC POSIBIL\u0102 \u00ceNCADRAREA TEXTULUI STUDIAT \u00ceNTR-UN CURENT CULTURAL \/ LITERAR\/ \u00ceNTR-O PERIOAD\u0102 SAU \u00ceNTR-O ORIENTARE TEMATIC\u0102<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>\u00cen primul r\u00e2nd<\/strong>, piesa lui Marin Sorescu abordeaz\u0103, \u00een conformitate cu estetica neomodernist\u0103, <strong>o tem\u0103 de factur\u0103 filosofic\u0103<\/strong>, anume condi\u021bia tragic\u0103 a individului, damnat la o existen\u021b\u0103 solitar\u0103. Cu toate c\u0103, a\u0219a cum se prefigureaz\u0103 din titlu, opera aminte\u0219te de personajul biblic, Iona, totu\u0219i, dramaturgul nu p\u0103streaz\u0103 aproape nimic din povestea biblic\u0103. Autorul desacralizeaz\u0103 mitul biblic, red\u00e2ndu-l dintr-o perspectiv\u0103 modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>\u00cen al doilea r\u00e2nd<\/strong>, caracterul neomodernist al piesei se eviden\u021biaz\u0103 prin <strong>trimiterile intertextuale<\/strong> pe care le con\u021bine discursul dramatic. De exemplu, moara de v\u00e2nt p\u0103r\u0103sit\u0103, pe care Iona o descoper\u0103 \u00een burta Pe\u0219telui II, aminte\u0219te de personajul Don Quijote al lui Cervantes, cel care se lupt\u0103 cu morile de v\u00e2nt, la fel cum cei doi pescari care duc c\u00e2te o b\u00e2rn\u0103 \u00een spate reprezint\u0103 o sugestie a mitului lui Sisif.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">PREZENTAREA A DOU\u0102 SECVEN\u021aE \/ EPISOADE DRMATICE RELEVANTE PENTRU TEMA TEXTULUI STUDIAT<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Primul tablou<\/strong> \u00eel surprinde pe Iona captiv \u00een gura pe\u0219telui. Spre deosebire de pescarul biblic, care a fost \u00eenghi\u021bit de monstrul marin, pentru c\u0103 nu a ascultat cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, pescarul lui Marin Sorescu se afl\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een gura pe\u0219telui, f\u0103r\u0103 a fi s\u0103v\u00e2r\u0219it vreun p\u0103cat. Se observ\u0103, aici, ipostaza omului modern, damnat, \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere, la o existen\u021b\u0103 limitat\u0103. De aceea, pescarul \u00ee\u0219i \u00eencearc\u0103 norocul, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 prind\u0103 \u201epe\u0219tele \u0103l mare\u201d, simbol al libert\u0103\u021bii, al cunoa\u0219terii absolute, al divinit\u0103\u021bii. Pentru a nu se demoraliza, Iona simuleaz\u0103 jocul divin \u00een propriul acvariu, unde pescuie\u0219te pe\u0219tii care \u201eau mai fost prin\u0219i o dat\u0103\u201d. Prin dialogul cu sine \u00eensu\u0219i, el cuget\u0103 asupra rela\u021biei \u00eentre via\u021ba care se scurge foarte repede \u0219i moartea etern\u0103: \u201e-Ce mare bogat\u0103 avem! Ce moarte lung\u0103 avem!\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Cel de-al doilea tablou<\/strong> \u00eel surprinde pe Iona captiv \u00een burta Pe\u0219telui I, spa\u021biu \u00een care descoper\u0103 \u00eentunericul drept singura realitate perceptibil\u0103. De fapt, personajul caut\u0103 s\u0103 se salveze de starea de solitudine prin logos, exprim\u00e2ndu-\u0219i dorin\u021ba de a fi liber: \u201eFac ce vreau, vorbesc. S\u0103 vedem dac\u0103 pot s\u0103 tac. S\u0103-mi \u021bin gura. Nu mi-e fric\u0103\u201d. Cu\u021bitul pe care-l g\u0103se\u0219te \u00een burta pe\u0219telui simbolizeaz\u0103 iluzia fiin\u021bei c\u0103 se poate libera. De aceea, Iona va spinteca burta Pe\u0219telui I care, \u00eentre timp, a fost \u00eenghi\u021bit de Pe\u0219tele II. \u00cen tabloul al III-lea, aflat \u00een interiorul Pe\u0219telui II, Iona \u00eei va scrie cu propriul s\u00e2nge o scrisoare mamei, prin care \u00eei poveste\u0219te c\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat o mare nenorocire. Cu toate acestea, \u00eei cere s\u0103 \u00eel nasc\u0103 din nou, pe motiv c\u0103 \u201ene scap\u0103 mereu ceva \u00een via\u021b\u0103\u201d, totdeauna esen\u021bialul. Se observ\u0103 \u00een cerin\u021ba lui Iona ipostaza omului modern care devine con\u0219tient de limitarea propriului eu, de imposibilitatea accederii la cunoa\u0219terea absolut\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; DOU\u0102 ELEMENTE DE STRUCTUR\u0102 \u0218I DE COMPOZI\u021aIE<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Modernitatea operei lui Marin Sorescu se relev\u0103 \u0219i la nivel structural \u0219i compozi\u021bional. Subiectul dramatic este structurat sub forma unui <strong>solilocviu<\/strong>. Aceast\u0103 form\u0103 de reprezentare reflect\u0103 viziunea despre lume a omului modern care \u00ee\u0219i este singur partener de dialog, \u00een universul \u00een care \u00eei este dat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. De aici, \u0219i <strong>conflictul interior<\/strong> pe care \u00eel dezvolt\u0103 textul \u0219i anume o lupt\u0103 a sinelui cu sinele. Piesa acumuleaz\u0103 tensiune dramatic\u0103 \u00een momentul \u00een care Iona realizeaz\u0103 discrepan\u021ba dintre idealul s\u0103u de libertate \u0219i damnarea de a tr\u0103i \u00een orizontul \u00eenchis al p\u00e2ntecelui de pe\u0219te.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De\u0219i \u00ee\u0219i subintituleaz\u0103 piesa \u201etragedie \u00een patru tablouri\u201d, textul sorescian nu p\u0103streaz\u0103 aproape nimic din tr\u0103s\u0103turile acestei specii, autorul recurg\u00e2nd la un amestec de categorii estetice, combin\u00e2nd elementele de dram\u0103 cu cele ale comediei \u0219i ale teatrului absurd. De asemenea, dramaturgul renun\u021b\u0103 la acte \u0219i scene, <strong>rolul didascaliilor<\/strong> fiind minimalizat.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen <strong>concluzie<\/strong>, opera literar\u0103 \u201eIona\u201d de Marin Sorescu r\u0103m\u00e2ne, \u00een istoria literaturii, un punct de reper pentru formele de manifestare ale dramaturgiei din perioada postbelic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">(739 de cuvinte)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Drama postbelic\u0103: \u201eIona\u201d de Marin Sorescu &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dramaturgia rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a reu\u0219it s\u0103 se sincronizeze \u0219i s\u0103 evolueze, \u00een ciuda contextului ideologic \u0219i politic, \u00een ritmul inova\u021biilor din teatrul mondial. Noul teatru este creativ, desc\u0103tu\u0219at \u0219i imprevizibil, care eviden\u021biaz\u0103 tendin\u021ba regizorilor de a reactualizare a clasicilor. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Drama de &hellip; <a href=\"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/04\/23\/iona-de-marin-sorescu-comentariu-bacalaureat\/\" class=\"more-link\">Continu\u0103 lectura <span class=\"screen-reader-text\">\u201eIona\u201d de Marin Sorescu. Comentariu bacalaureat<\/span> <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8519","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8519","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8519"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8519\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8520,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8519\/revisions\/8520"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8519"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8519"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8519"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}