{"id":8521,"date":"2023-04-23T06:44:31","date_gmt":"2023-04-23T06:44:31","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=8521"},"modified":"2023-04-23T07:21:56","modified_gmt":"2023-04-23T07:21:56","slug":"enigma-otiliei-comentariu-bacalaureat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/04\/23\/enigma-otiliei-comentariu-bacalaureat\/","title":{"rendered":"\u201eEnigma Otiliei\u201d. Comentariu bacalaureat"},"content":{"rendered":"\n

Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i revista \u201eSbur\u0103torul\u201d, iar tradi\u021bionalismul a fost promovat de Cezar Petrescu \u0219i Nichifor Crainic prin revista \u201eG\u00e2ndirea\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Romanul\u00a0<\/strong>este o crea\u021bie epic\u0103 \u00een proz\u0103, de mari dimensiuni, cu ac\u021biune complex\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 pe mai multe planuri, \u00een timp \u0219i spa\u021biu, antren\u00e2nd un num\u0103r mare de personaje, puternic individualizate.<\/p>\n\n\n\n

Reprezentativ\u0103 pentru viziunea despre lume a autorului este crea\u021bia literar\u0103 \u201eEnigma Otiliei\u201d, un roman realist, balzacian, citadin, publicat \u00een anul 1938.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen primul r\u00e2nd,<\/strong> caracterul realist al acestui roman se eviden\u021biaz\u0103 la nivelul inten\u021bionalit\u0103\u021bii scriitorului, de a realiza o literatur\u0103 mimetic\u0103. \u00centr-adev\u0103r, universul din \u201eEnigma Otiliei\u201d aduce \u00een fa\u021ba cititorului imaginea societ\u0103\u021bi burgheze bucure\u0219tene de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, romanul dob\u00e2ndind aspect de fresc\u0103 social\u0103. Problematica propus\u0103 este una tipic balzacian\u0103, anume c\u0103 banul distruge etica unei societ\u0103\u021bi. Astfel, discursul epic urm\u0103re\u0219te degradarea rela\u021biilor interumane din cauza averii.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een linie realist\u0103, autorul creeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 galerie tipologic\u0103 de personaje<\/strong>. Costache Giurgiuveanu reprezint\u0103 tipologia avarului, St\u0103nic\u0103 Ra\u021biu este demagogul \u0219i parvenitul, Leonida Pascalopol este mo\u0219ierul blazat, Aglae Tulea este \u201ebaba absolut\u0103\u201d, iar Aurica, \u201efata b\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dar G. C\u0103linescu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de modelul s\u0103u francez, individualiz\u00e2ndu-\u0219i personajele, realiz\u00e2nd astfel o \u201eComedie uman\u0103\u201d modern\u0103. De exemplu, Costache Giurgiuveanu nu seam\u0103n\u0103 cu Mo\u0219 Goriot, fiind umanizat datorit\u0103 sentimentelor sincere de afec\u021biune fa\u021b\u0103 de Otilia.  <\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen aceea\u0219i ordine de idei,<\/strong> romanul \u201eEnigma Otiliei\u201d \u00ee\u0219i relev\u0103 dimensiunea realist\u0103 \u0219i \u00een plan tematic, fiind abordat\u0103 o tem\u0103 social\u0103, urban\u0103: istoria unei averi, a lui mo\u0219 Costache Giurgiuveanu.<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

O prim\u0103 secven\u021b\u0103 narativ\u0103 semnificativ\u0103 pentru problematica romanului<\/strong>, poate fi considerat\u0103 cea a jocului de table. Autorul realizeaz\u0103 portretele Aglaei \u015fi mo\u0219ierului Pascalopol. Aglae Tulea, \u201ebaba absolut\u0103\u201c, cum o nume\u015fte studentul Weissman, se num\u0103r\u0103 printre p\u0103rin\u0163ii Otiliei, dar ca un geniu al r\u0103ului. Aceast\u0103 r\u0103utate o afi\u015feaz\u0103 chiar la sosirea lui Felix, c\u00e2nd \u00eei spune lui Costache Giurgiuveanu: \u201eN-am \u015ftiut c\u0103 faci azil de orfani\u201c, apoi adres\u00e2ndu-se lui Pascalopol: \u201eO s\u0103 aib\u0103 Otilia cu cine se distra, ce zici, Pascalopol?\u201c. Aglae este apuc\u0103toare tot la modul absolut. Atunci c\u00e2nd \u00eel love\u015fte damblaua pe fratele ei, \u00eei ocup\u0103 casa milit\u0103re\u015fte, ca s\u0103 nu \u00eenstr\u0103ineze ceva din cas\u0103 \u201estricata de Otilia\u201c. De altfel, Aglae vedea \u00een Otilia pe rivala principal\u0103 a copiilor ei, care sufl\u0103 partidele Auric\u0103i, pe care o dojene\u015fte c\u0103 nu este mai \u00eenfipt\u0103 la b\u0103rba\u0163i ca Otilia, iar indiferen\u0163a b\u0103iatului ei Titi fa\u0163\u0103 de preocup\u0103rile intelectuale o motiveaz\u0103 cu aceast\u0103 maxim\u0103 elaborat\u0103 de ea: \u201eCine cite\u015fte prea mult, se scr\u00e2nte\u015fte\u201c. Ea este at\u00e2t de rea, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte so\u0163ul, pe Simion Tulea, \u00eentr-un spital de boli mintale.<\/p>\n\n\n\n

Un personaj interesant este mo\u015fierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia \u015fi Felix, care nu \u015ftie dac\u0103 o iube\u015fte pe Otilia ca p\u0103rinte sau ca b\u0103rbat. Criticul Pompiliu Constantinescu \u00eel consider\u0103 \u201emo\u015fierul blazat, idealist\u201c. La \u00eentrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a desp\u0103r\u0163it de Otilia, Pascalopol \u00eei r\u0103spunde: \u201eeram prea b\u0103tr\u00e2n, vedeam c\u0103 se plictise\u015fte \u015fi era o chestiune de umanitate s-o las s\u0103-\u015fi petreac\u0103 liber\u0103 anii cei mai frumo\u015fi\u2026 pentru mine este o enigm\u0103\u201c.<\/p>\n\n\n\n

            A doua secven\u021b\u0103 narativ\u0103, semnificativ\u0103 pentru modul original <\/strong>\u00een care G. C\u0103linescu trateaz\u0103 tema mo\u0219tenirii, o constituie scena priveghiului \u00eenainte de vreme. \u00centr-o zi foarte c\u0103lduroas\u0103, mo\u0219 Costache le\u0219in\u0103. Afl\u00e2nd de subitul atac de cord al fratelui ei, Aglae Tulea, sper\u00e2nd \u00eentr-o moarte apropiat\u0103 a acestuia, cheam\u0103 doctorul \u0219i merge la Giurgiuveanu acas\u0103. De\u0219i b\u0103tr\u00e2nul nu avea nimic, Aglae \u0219i St\u0103nic\u0103 Ra\u021biu fac tot posibilul pentru a-l aduce \u00eentr-o stare grav\u0103, m\u00e2nc\u00e2nd de fa\u021b\u0103 cu el toate bun\u0103t\u0103\u021bile pe care mo\u0219 Costache le-a agonisit. Afla\u021bi \u00een camera bolnavului, membrii familiei Tulea, St\u0103nic\u0103 \u0219i medicul \u00eencep un necuviincios joc de c\u0103r\u021bi, \u00een timpul c\u0103ruia to\u021bi vorbesc, indiferen\u021bi la starea de s\u0103n\u0103tate a b\u0103tr\u00e2nului.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, viziunea despre lume a autorului se remarc\u0103 i la nivelul elementelor de structur\u0103 i de compozi\u021bie. Astfel, incipitul \u0219i finalul<\/strong> sunt realizate pe baza unei rela\u021bii de simetrie, textul av\u00e2nd aspectul de univers fic\u021bional \u00eenchis, ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 prozei realiste. Circularitatea romanului<\/strong> este dat\u0103 de imaginea str\u0103zii Antim din Bucure\u0219ti \u0219i a casei lui mo\u0219 Costache Giurgiuveanu, v\u0103zut\u0103 prin ochii lui Felix la venirea lui \u00een capital\u0103 \u0219i aproximativ zece ani mai t\u00e2rziu. Romanul se deschide \u00een manier\u0103 balzacian\u0103, prin fixarea cu exactitate a cronotopului: \u201e\u00centr-o sear\u0103 de la \u00eenceputul lui iulie 1909, cu pu\u021bin \u00eenainte de orele zece, un t\u00e2n\u0103r de vreo 18 ani, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-o uniform\u0103 de licean, intra \u00een strada Antim, venind dinspre Sfin\u021bii Apostoli\u201d. Finalul romanului are aspectul unui epilog, care surprinde personajele antrenate \u00een conflictele centrale. Cititorul afl\u0103 c\u0103 St\u0103nic\u0103 Ra\u021biu a divor\u021bat de Olimpia, c\u0103s\u0103torindu-se cu Georgeta, Felix Sima a ajuns un medic renumit \u0219i profesor universitar, aleg\u00e2nd o c\u0103s\u0103torie interesat\u0103. Felix Sima se \u00eent\u00e2lne\u0219te pe tren, \u00een drum spre Constan\u021ba, cu mo\u0219ierul Pascalopol, de la care afl\u0103 c\u0103 acesta a divor\u021bat de Otilia, care s-a c\u0103s\u0103torit cu un conte exotic \u00een Argentina. Pascalopol \u00eei arat\u0103 lui Felix o fotografie cu Otilia, \u00een care acesta nu mai descoper\u0103 fata enigmatic\u0103 de care se \u00eendr\u0103gostise odinioar\u0103, ci o femeie \u00eentr-adev\u0103r frumoas\u0103, dar \u201e\u00eenv\u0103luit\u0103 \u00eentr-un aer de platitudine feminin\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Conflictul central al romanului este unul exterior <\/strong>\u0219i const\u0103 \u00een lupta dat\u0103 de clanul Tulea de a intra \u00een posesia mo\u0219tenirii b\u0103tr\u00e2nului Costache Giurgiuveanu. Mai poate fi identificat \u0219i un conflict interior<\/strong>, erotic, traversat de Felix Sima. Acesta este cuprins de gelozie din cauza atitudinii prea familiare pe care Otilia, fata de care se \u00eendr\u0103gostise, o manifest\u0103 fa\u021b\u0103 de maturul Leonida Pascalopol.<\/p>\n\n\n\n

            Perspectiva narativ\u0103 este obiectiv\u0103, cu o viziune dind\u0103r\u0103t, apar\u021bin\u00e2nd unui narator omniscient, omniprezent, ce nareaz\u0103 la persoana a III-a.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen concluzie, romanul \u201eEnigma Otiliei\u201d r\u0103m\u00e2ne o crea\u021bie reprezentativ\u0103 pentru viziunea despre lume a autorului.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

(979 de cuvinte)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Perioada interbelic\u0103 se caracterizeaz\u0103, \u00een plan autohton, printr-o efervescen\u021b\u0103 cultural\u0103, datorit\u0103 multitudinii de curente, cenacluri \u0219i reviste, ap\u0103rute \u00een acest interval de timp. Dou\u0103 curente majore au str\u0103b\u0103tut literatura interbelic\u0103: modernismul \u0219i tradi\u021bionalismul. Modernismul a fost teoretizat \u0219i promovat de Eugen Lovinescu prin cenaclul \u0219i revista \u201eSbur\u0103torul\u201d, iar tradi\u021bionalismul a fost promovat de Cezar Petrescu … Continu\u0103 lectura \u201eEnigma Otiliei\u201d. Comentariu bacalaureat<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8521","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8521","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8521"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8521\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8525,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8521\/revisions\/8525"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}