\u201eMoara cu noroc\u201d de Ioan Slavici, nuvel\u0103 realist\u0103, psihologic\u0103<\/p>\n\n\n\n
Pentru scriitorii reali\u0219ti, natura, \u00eentreaga realitate, devine un obiect de analiz\u0103. Opera lui Ioan Slavici, fie c\u0103 e vorba de nuvele, fie c\u0103 e vorba de romanul \u201eMara\u201d, reflect\u0103 preferin\u021ba scriitorului pentru estetica realismului.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Reprezentativ\u0103 pentru viziunea scriitorului asupra lumii este crea\u021bia literar\u0103 <\/em><\/strong>\u201eMoara cu noroc\u201d, o nuvel\u0103 psihologic\u0103 de factur\u0103 realist\u0103, publicat\u0103 \u00een volumul \u201eNovele din popor\u201d, \u00een anul 1881.<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, dimensiunea realist\u0103 a nuvelei se eviden\u021biaz\u0103 la nivelul inten\u021bionalit\u0103\u021bii actului artistic a scriitorului de a realiza o literatur\u0103 mimetic\u0103. Universul fic\u021bional creat de<\/em><\/strong> Slavici aduce \u00een fa\u021ba cititorilor imaginea<\/em><\/strong> societ\u0103\u021bii tradi\u021bionale din Transilvania, de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. Fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile interioare ale protagonistului \u00eei confer\u0103 nuvelei caracterul de proz\u0103 psihologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, realismul prozei lui Slavici se eviden\u021biaz\u0103 \u0219i la nivelul construc\u021biei personajelor, care \u00eentruchipeaz\u0103 adev\u0103rate tipologii umane<\/em><\/strong>, reprezentative pentru societatea vremii. B\u0103tr\u00e2na soacr\u0103 reprezint\u0103 omul simplu, care d\u0103 glas \u00een\u021belepciunii populare. Ana este femeia supus\u0103, \u00een cadrul familiei patriarhale, \u00een vreme ce Lic\u0103 devine reprezentativ pentru tipologia infractorului. Ghi\u021b\u0103 este, la \u00eenceput, cizmarul s\u0103rac, nemul\u021bumit de propria-i condi\u021bie social\u0103, pe care vrea s-o \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103. Ceea ce-l face unic este patima sa pentru bani, comportamentul s\u0103u \u00eencadr\u00e2ndu-l \u00een tipologia parvenitului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, <\/em><\/strong>nuvela \u00ee\u0219i relev\u0103 apartenen\u021ba la realism \u0219i prin tematica abordat\u0103<\/em><\/strong>: familia. Aceast\u0103 macrotem\u0103 este dublat\u0103 de <\/em><\/strong>tema psihologic\u0103 a dezumaniz\u0103rii, discursul narativ urm\u0103rind<\/em><\/strong> pr\u0103bu\u0219irea moral\u0103 a protagonistului sub puterea mistuitoare a banului. <\/p>\n\n\n\n Dou\u0103 secven\u021be narative<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen acest sens, incipitul operei <\/strong>dezv\u0103luie ipostaza unui Ghi\u021b\u0103 st\u0103p\u00e2n pe sine. Con\u0219tient de postura lui de pater familiae, decide s\u0103 ia \u00een arend\u0103 c\u00e2rciuma de la Moara cu noroc, tocmai pentru a-\u0219i face o situa\u021bie mai bun\u0103. St\u0103p\u00e2nirea de sine, siguran\u021ba \u00een asumarea propriilor decizii se relev\u0103 \u00een episodul narativ<\/strong> ce surprinde dialogul cizmarului cu b\u0103tr\u00e2na soacr\u0103: \u201eS\u0103 st\u0103m pe prisp\u0103 la soare… eu uit\u00e2ndu-m\u0103 la Ana, Ana la mine, am\u00e2ndoi la copila\u0219 \u0219i dumneata la tustrei. Iat\u0103 lini\u0219tea colibei!\u201d. Mutarea la c\u00e2rcium\u0103 \u0219i apari\u021bia lui Lic\u0103 S\u0103m\u0103d\u0103ul marcheaz\u0103 \u00eenceputul declinului ontologic al protagonistului. \u00cencrederea va fi \u00eenlocuit\u0103 treptat de team\u0103, fapt ce reiese din comportamentul c\u00e2rciumarului, care \u00eencepe s\u0103-\u0219i ia m\u0103suri de precau\u021bie: \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 pistoale de la Arad, \u00ee\u0219i aduce doi c\u00e2ini buni de la Fundureni \u0219i \u00ee\u0219i angajeaz\u0103 o slug\u0103 nou\u0103, pe Marti, \u201eun ungur \u00eenalt ca bradul\u201d. \u00cen plus<\/em><\/strong>, sub influen\u021ba lui Lic\u0103 S\u0103m\u0103d\u0103ul, Ghi\u021b\u0103 \u00ee\u0219i pericliteaz\u0103 \u0219i rela\u021bia cu familia. Naratorul omniscient surprinde metamorfozele b\u0103rbatului care \u201enu mai z\u00e2mbea ca mai \u00eenainte, ci r\u00e2dea cu hohot, de \u00ee\u021bi era team\u0103 de d\u00e2nsul. Se juca din ce \u00een ce mai rar cu Ana, iar atunci c\u00e2nd o f\u0103cea, \u00eei l\u0103sa urme vinete pe corp\u201d. <\/p>\n\n\n\n Finalul nuvele<\/strong>i \u00eel surprinde pe Ghi\u021b\u0103 pe ultima treapt\u0103 a degrad\u0103rii sale morale. Orbit de furie \u0219i dornic s\u0103 se r\u0103zbune pe Lic\u0103, \u00ee\u0219i arunc\u0103 so\u021bia, drept momeal\u0103, \u00een bra\u021bele S\u0103m\u0103d\u0103ului. Dezgustat\u0103 de la\u0219itatea so\u021bului, pe care \u00eel consider\u0103 \u201edoar o muiere \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een straie b\u0103rb\u0103te\u0219ti\u201d, Ana i se d\u0103ruie\u0219te lui Lic\u0103. \u201ePrea t\u00e2n\u0103r\u0103, prea a\u015fezat\u0103 \u015fi oarecum prea bl\u00e2nd\u0103 la fire\u201c, Ana este o victim\u0103 a pr\u0103bu\u015firii morale a so\u0163ului, c\u0103ruia \u00eei repro\u015feaz\u0103, la un moment dat: \u201etu nu m\u0103 omori, Ghi\u0163\u0103, tu m\u0103 seci de via\u0163\u0103, m\u0103 chinuie\u015fti (\u2026), m\u0103 la\u015fi s\u0103 m\u0103 omor eu \u00een mine\u201c. Atunci c\u00e2nd Ghi\u0163\u0103 \u00eei spune brutal c\u0103 \u00eei st\u0103 \u00een cale, Ana \u00eei r\u0103spunde: \u201ecu c\u00e2t te vei face mai aspru, cu at\u00e2t mai dinadins am s\u0103 \u0163in la tine\u201c. C\u00e2nd iubirea pentru so\u0163 \u00eenceteaz\u0103, \u00een sufletul femeii se aprinde dispre\u0163ul pentru la\u015fitatea \u015fi cinismul so\u0163ului, spun\u00e2ndu-i lui Lic\u0103: \u201etu e\u015fti om, Lic\u0103, iar Ghi\u0163\u0103 nu este dec\u00e2t muiere \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een haine b\u0103rb\u0103te\u015fti\u201c. Strig\u0103tul ei disperat: \u201eNu vreau s\u0103 mor, Ghi\u0163\u0103!\u201c exprim\u0103 g\u00e2ndul Anei \u015fi al scriitorului, deci, c\u0103 via\u0163a e mai frumoas\u0103 ca moartea, iar faptul c\u0103 muribunda \u00eei mu\u015fc\u0103 m\u00e2na lui Lic\u0103, \u00eenfig\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2na \u00een obrajii lui, ilustreaz\u0103 g\u00e2ndul c\u0103 Lic\u0103 este un diavol, g\u00e2nd pe care-l avusese \u015fi Ghi\u0163\u0103 pentru Lic\u0103, \u201etu nu e\u015fti om, e\u015fti diavol\u201c. Sf\u00e2r\u015fitul spectaculos al lui Lic\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00ee\u015fi sf\u0103r\u00e2m\u0103 capul de un stejar, ca s\u0103 nu cad\u0103 \u00een m\u00e2inile lui Pintea, dup\u0103 ce-l pusese pe R\u0103u\u0163 s\u0103 dea foc c\u00e2rciumii, apare ca o sanc\u0163ionare a faptelor sale reprobabile \u015fi ca o satisfac\u0163ie a cititorului. De altfel, Ioan Slavici, adept al unei morale intransigente, \u00ee\u015fi pedepse\u015fte exemplar toate personajele amestecate \u00een afaceri necinstite.<\/p>\n\n\n\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, viziunea despre lume a autorului se remarc\u0103 \u0219i la nivelul elementelor de structur\u0103 \u0219i de compozi\u021bie ale textului narativ<\/em><\/strong>. Discursul epic dezvolt\u0103 ini\u021bial un conflict exterior, \u00eentre mentalitatea tradi\u021bional\u0103, c\u0103reia \u00eei d\u0103 glas b\u0103tr\u00e2na soacr\u0103 a lui Ghi\u021b\u0103: \u201eomul s\u0103 fie mul\u021bumit cu ceea ce are\u201d, \u0219i mentalitatea capitalist\u0103, \u00een care puterea suprem\u0103 e banul. Acest conflict exterior este un pretext pentru amplul conflict interior, tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific\u0103 prozei de analiz\u0103 psihologic\u0103. Firul narativ urm\u0103re\u0219te m\u0103cinarea, p\u00e2n\u0103 la dispari\u021bie, a con\u0219tiin\u021bei protagonistului al c\u0103rui suflet este scindat \u00eentre cele dou\u0103 chem\u0103ri l\u0103untrice: cea a moralit\u0103\u021bii \u0219i cea a banului.<\/p>\n\n\n\n Cronotopul face posibil\u0103 \u00eencadrarea nuvelei \u00een estetica realismului.<\/em><\/strong> Ac\u021biunea se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe parcursul unui an, \u00eentre dou\u0103 repere temporale cu valoare religioas\u0103: de la Sf\u00e2ntul Gheorghe p\u00e2n\u0103 la Pa\u0219ti. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, sf\u00e2r\u0219itul tragic al personajelor care au \u00eenc\u0103lcat principiile etice a avut loc de s\u0103rb\u0103toarea Pa\u0219telui, care, \u00een tradi\u021bia popular\u0103 este un moment \u00een care sufletele sunt chemate la Judecat\u0103 de Apoi. Spa\u021biul fic\u021biunii este fixat prin toponime reale: Ineu, Fundureni, Arad, Oradea, Mun\u021bii Bihorului.<\/p>\n\n\n\n Perspectiva narativ\u0103 <\/strong>este obiectiv\u0103, cu viziunea dind\u0103r\u0103t. Naratorul este omniscient \u0219i omniprezent \u0219i extradiegetic, care nareaz\u0103 la persoana a III-a.<\/p>\n\n\n\n Construc\u021bia subiectului reflect\u0103 preferin\u021ba scriitorului pentru rigurozitatea clasicismului. Ac\u021biunea este structurat\u0103 \u00een 17 capitole.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie<\/em><\/strong>, nuvela \u201eMoara cu noroc\u201d r\u0103m\u00e2ne reprezentativ\u0103 at\u00e2t pentru viziunea despre lume a autorului, c\u00e2t \u0219i pentru realismul rom\u00e2nesc din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n (963 de cuvinte)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eMoara cu noroc\u201d de Ioan Slavici, nuvel\u0103 realist\u0103, psihologic\u0103 Pentru scriitorii reali\u0219ti, natura, \u00eentreaga realitate, devine un obiect de analiz\u0103. Opera lui Ioan Slavici, fie c\u0103 e vorba de nuvele, fie c\u0103 e vorba de romanul \u201eMara\u201d, reflect\u0103 preferin\u021ba scriitorului pentru estetica realismului. Reprezentativ\u0103 pentru viziunea scriitorului asupra lumii este crea\u021bia literar\u0103 \u201eMoara cu noroc\u201d, … Continu\u0103 lectura \u201eMoara cu noroc\u201d de Ioan Slavici, nuvel\u0103 realist\u0103, psihologic\u0103<\/span>