Dan Du\u021bescu \u2013 o nou\u0103 carte
Dup\u0103 volumele anterioare, Ora\u0219ul amintirii, Iubirea ca
pierdere \u0219i O mare de iubire, Dan Du\u021bescu vine cu un
nou volum, al patrulea, intitulat Amintiri\u2026 doar amintiri,
care graviteaz\u0103 \u00een jurul aceleia\u0219i teme \u2212 iubirea. Prin idilizarea trecutului, dar \u0219i prin tema timpului trec\u0103tor, primul
volum, despre care editorul, poetul Mihai Du\u021bescu, afirma: \u201eun debut t\u00e2rziu, dar remarcabil\u201d, este integrabil \u00een
tradi\u021bionalism, autorul p\u0103r\u00e2nd un dezr\u0103d\u0103cinat care-\u0219i
evalueaz\u0103 destinul. Un mijloc sigur de a rezista noii realit\u0103\u021bi este paseismul, dar, \u00een mod surprinz\u0103tor, \u0219i e\u0219ecul \u00een
plan sentimental, care at\u00e2t de mult\u0103 energie genereaz\u0103,
\u00eenc\u00e2t ajut\u0103 pe creator s\u0103 ilustreze efectele \u00eentr-o carte \u0219i,
mai ales, s\u0103 defineasc\u0103 varianta ne\u00eemplinirii \u00een dragoste
drept \u201epierdere\u201d, dup\u0103 cum poart\u0103 denumirea volumul
secund. Un mijloc de cunoa\u0219tere a vie\u021bii, precum \u0219i a tainelor universului, este iubirea, modalitate la care a aderat
\u0219i Lucian Blaga. Iubirea pentru via\u021b\u0103 \u00een sine reprezint\u0103
forma de \u00een\u021belepciune la care ajunge poetul \u0219i-l determin\u0103
s\u0103 exclame, cu expresia aceluia tr\u0103ind epifania: O mare de
iubire. Din tot ce ne este dat pe p\u0103m\u00e2nt, r\u0103m\u00e2n Amintiri\u2026
doar amintiri; concluzia, la care ajunge, probabil, fiecare
individ \u00een parte, dintre aceia care \u00een\u021beleg \u0219i latura meditativ\u0103 a vie\u021bii (nu doar partea practic\u0103), e titlul celui mai
recent volum, semnat de Dan Du\u021bescu. Dup\u0103 cum afl\u0103m
din moto, aceste \u201eversuri au fost scrise av\u00e2nd ca surs\u0103 de
inspira\u021bie sentimentele cele mai alese, nutrite c\u0103tre so\u021bia
mea, Sofia-Stelu\u021ba\u201d.
Fericirea de factur\u0103 casnic\u0103 nu a fost dob\u00e2ndit\u0103 facil.
Pentru a-\u0219i exprima tr\u0103irile pe \u00eendelete \u0219i f\u0103r\u0103 cenzur\u0103 auto-impus\u0103, poetul se dedubleaz\u0103 \u00eentr-un albatros,
precum Baudelaire \u00ee\u0219i depl\u00e2ngea soarta de bard damnat,
prin acela\u0219i procedeu, aproximativ comod, al dedubl\u0103rii.
Comunicarea dintre om \u0219i pas\u0103re se realizeaz\u0103 \u00een mod efectiv sau a\u0219a i se pare poetului care \u00een \u021bipetele albatrosului
\u00ee\u0219i recunoa\u0219te propriile g\u00e2nduri.
Secven\u021ba de fapt confirm\u0103 puternica interioritate a
eului liric: oric\u00e2t de mult \u00eencearc\u0103 a se distan\u021ba de ceea ce
simte \u0219i g\u00e2nde\u0219te, nu poate. Experimentul a existat, acesta
al abandonului de sine, dar efectul a confirmat imposibilitatea rezultatului favorabil, al despov\u0103r\u0103rii sentimentale,
dimpotriv\u0103, ecoul g\u00e2ndurilor intime s-a re\u00eemprosp\u0103tat \u0219i
a revenit sub form\u0103 auditiv\u0103: \u201eG\u00e2ndurile mele \u0219i zboru-\u021bi
maiestuos\/ Se \u00eentorc adesea \u00een \u021bipete de albatros\u201d (Albatro\u0219ii
nu pl\u00e2ng). Cu alte cuvinte, pentru a-\u0219i apropia fericirea,
poetul \u0219i-a \u00eensu\u0219it o prim\u0103 lec\u021bie (dup\u0103 cum \u00eensu\u0219i Diogene
\u00eenv\u0103\u021ba de la un copil): \u201eAm \u00een\u021beles c\u0103 oric\u00e2t ai zbura de sus\/
Din dep\u0103rt\u0103ri la cuibu-\u021bi ai ceva de adus\/ Exemplu-\u021bi poate
s\u0103-l urmeze omenirea\/ Solu\u021bia \u00een ast\u0103 lume e doar iubirea\u201d.
Categoriile vizate sunt hiperbolice, nu despre individ este
vorba, ci despre omenire, nu societatea consimte la iubire,
ci \u00eens\u0103\u0219i planeta, semn c\u0103 poetul are certitudinea c\u0103 valorile
255
\u00een care el crede, sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de to\u021bi semenii lui. De
aceea, textul poate fi considerat o ars poetica.
Paradoxul arghezian din De-abia plecase\u0219i e reiterat, sub
aceea\u0219i form\u0103 a m\u0103rturisirii directe \u0219i extrem de sincere,
\u00een poemul Clipa \u00een care pleci: \u201eTr\u0103iesc \u00eentre dou\u0103 infinituri
reci\/ Neant e \u00eenainte neant dup\u0103 ce pleci\u201d. \u00cen virtutea demersului pictorului Rafael de a o portretiza pe \u201eMadona
Dumnezeie\u201d, Mihai Eminescu (\u00een Venere \u0219i Madon\u0103) imputa
iubitei efortul (r\u0103mas ner\u0103spl\u0103tit) f\u0103cut pentru ea, de a o
transforma, prin arta scrisului, dintr-o femeie obi\u0219nuit\u0103,
\u00eentr-un prototip. Dan Du\u021bescu, pentru un efort asem\u0103n\u0103tor,
pretinde: \u201eLas\u0103-m\u0103 \u00een ochii t\u0103i s\u0103 r\u0103t\u0103cesc\/ Am fost odat\u0103
t\u00e2n\u0103r \u00eemi amintesc\/ Te-am ridicat la ceruri de at\u00e2tea ori\/
Noi doi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe un covor de nori\u201d. \u00cemplinirea \u00een
iubire este o variant\u0103 a fericirii \u0219i este proclamat\u0103 astfel,
cu abilitate paradisiac\u0103, \u00een versurile: \u201eAdu-\u021bi aminte c\u00e2nd
te-am s\u0103rutat\/ \u0218i-n a\u0219ternutul t\u0103u \u00eencet m-am furi\u0219at\/ O
clip\u0103 ce n-am s-o uit \u00een veci\/ Cum nu uit \u2026clipa \u00een care
pleci\u201d. Fiorii tragici ai interoga\u021biei lui Villon \u201eUnde sunt
z\u0103pezile de alt\u0103dat\u0103\u201d sunt limita\u021bi \u00een acest volum, at\u00e2t de
perspectiva luminoas\u0103 asupra n\u0103d\u0103jduitei rela\u021bii, c\u00e2t \u0219i de
instrumentele moderne, elementare pasiunii pentru muzic\u0103, pasiune comun\u0103 celor doi tineri \u00eendr\u0103gosti\u021bi (sunetul
pianului este de bun augur): \u201eUnde sunt clipele c\u00e2nd te
priveam\/ Vis\u00e2nd \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe clape de pian\u201d (Departe \u0219i
at\u00e2t de aproape). Titlul oximoronic al poemului instituie
capabilitatea omniprezent\u0103 a sufletului: \u201eTe port \u00een suflet
nu e\u0219ti departe\/ C\u00e2nd ochii-\u021bi privesc tu e\u0219ti aproape\/ Nu
dep\u0103rt\u0103rile m\u0103 pr\u0103v\u0103lesc \u00een disperare\/ Departe sau aproape
e doar a sufletului stare\u201d.
256
Un inconvenient al comunic\u0103rii dintre cei doi \u00eel reprezint\u0103 lipsa r\u0103gazului de a se cunoa\u0219te mai bine. De
fapt, sursa nefericirii eului enun\u021biativ este impresia c\u0103 nu-\u0219i
\u00een\u021belege iubita, \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri. Astfel, de\u0219i foarte
apropiat de ea, nu-\u0219i explic\u0103 natura pl\u00e2nsetului impresionant: \u201eLacrimi de fericire sau disperare\/ Ce-\u021bi \u0219iroiesc
obrajii la \u00eent\u00e2mplare\/ Mi-au umezit buzele-mi \u00eensetate\/
De dorul t\u0103u t\u00e2rziu \u00een noapte\u201d (Lacrimi de iubire). Versul
din final instaureaz\u0103 alte ipostaze, precum aceea a poetului care, de\u0219i dep\u0103rtat, totu\u0219i prezum\u0103 starea \u00een care se
reg\u0103se\u0219te femeia adorat\u0103, fiind \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 cread\u0103 c\u0103
lacrimile v\u0103rsate sunt din iubirea care i se poart\u0103.
Pentru iubire, poetul e \u00een stare s\u0103 \u00eentreprind\u0103 orice,
inclusiv s\u0103 renun\u021be la bun\u0103starea material\u0103; sper\u0103 s\u0103 aib\u0103
aceast\u0103 posibilitate de a alege: \u201eAm risipit de at\u00e2tea ori\/
F\u0103r\u0103 vreo simpl\u0103 tres\u0103rire\/ Trecute clipe de iubire\/ \u0218i
amintiri ce-mi dau fiori\/\/ Nes\u0103buit am fost cu firea\/ Un
testament acum eu scriu\/ Mi-e sufletul plin de pustiu\/
Las tot \u2026 l\u0103sa\u021bi-mi doar iubirea\u201d (L\u0103sa\u021bi-mi doar iubirea).
Se pot identifica mai multe sec\u021biuni ale c\u0103r\u021bii. Prima
dintre ele confer\u0103 imaginea unui eu interior, incapabil s\u0103
reziste unei desp\u0103r\u021biri definitive, iar dac\u0103 aceasta s-ar \u00eent\u00e2mpla, o modalitate de a atenua suferin\u021ba ar fi experimentarea
unor practici hedoniste, precum b\u0103utul de vin. Textele
care apar\u021bin acestei etape sunt: Albatro\u0219ii nu pl\u00e2ng, Amintiri
trecute, Clipa \u00een care pleci, Departe \u0219i at\u00e2t de aproape, Doar
un pahar de vin. Etapa secund\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-o
devotare, indiferent de rezultat, fa\u021b\u0103 de iubire: Insuficien\u021be,
Lacrimi de iubire, L\u0103sa\u021bi-mi doar iubirea. Sec\u021biunea a treia,
inaugurat\u0103 prin referiri la timp, prin dorin\u021ba faustian\u0103
257
de a-l face s\u0103 stea \u00een loc, este aceea a \u00eemplinirii, \u00een orice
caz, a unei evolu\u021bii spre zenitul iubirii: Mi-e dor de tine \u0219i
de secolul trecut, Mi-e team\u0103, O harp\u0103 c\u00e2nt\u0103 marea, O noapte
\u00eennegurat\u0103, Pianistul, Revela\u021bie.
Urm\u0103toarele poeme implic\u0103 nelini\u0219tea generat\u0103 de
unele semne ale unei desp\u0103r\u021biri temporare. Tonul de adresare devine implorator (S\u0103 nu pleci \u0219i-n ast\u0103 noapte), dar \u0219i
asigurator \u00een ceea ce prive\u0219te constan\u021ba sentimentelor pe
care eul liric le proclam\u0103: Te am \u00een g\u00e2nd \u00een fiecare clip\u0103, Uit\u0103m
s\u0103 iubim, Viseaz\u0103 iubita mea, Frumoasa curtezan\u0103, Obsesie,
Frunze care mor. Sf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii de iubire nu este ca \u00een
basme (Divor\u021b autumnal, O toamn\u0103 perfect\u0103) pentru c\u0103 trecerea timpului transform\u0103 oamenii.
\u00cen fiecare poem, Dan Du\u021bescu are ceva de spus \u0219i,
odat\u0103 cu el, to\u021bi lectorii care simt asem\u0103n\u0103tor lui. Volumul
Amintiri\u2026 doar amintiri denot\u0103 un poet profund, dispus a
se exprima direct, f\u0103r\u0103 a se \u00eempiedica \u00een rigorile vreunui
curent literar sau ale unui model.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dan Du\u021bescu \u2013 o nou\u0103 carte Dup\u0103 volumele anterioare, Ora\u0219ul amintirii, Iubirea capierdere \u0219i O mare de iubire, Dan Du\u021bescu vine cu unnou volum, al patrulea, intitulat Amintiri\u2026 doar amintiri,care graviteaz\u0103 \u00een jurul aceleia\u0219i teme \u2212 iubirea. Prin idilizarea trecutului, dar \u0219i prin tema timpului trec\u0103tor, primulvolum, despre care editorul, poetul Mihai Du\u021bescu, afirma: \u201eun … Continu\u0103 lectura Postfa\u021b\u0103<\/span>