{"id":8717,"date":"2023-05-15T15:29:56","date_gmt":"2023-05-15T15:29:56","guid":{"rendered":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=8717"},"modified":"2023-05-15T15:29:56","modified_gmt":"2023-05-15T15:29:56","slug":"excelsior-de-alexandru-macedonski-studiu-in-lucru-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2023\/05\/15\/excelsior-de-alexandru-macedonski-studiu-in-lucru-3\/","title":{"rendered":"Excelsior de Alexandru Macedonski. Studiu \u00een lucru"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen Excelsior<\/em>, poemul cu titlu omonim volumului (1895), raportul dintre planurile celest \u0219i terestru este r\u0103sturnat. Delimitarea piere sub energia excesiv\u0103 a corpurilor astrale. Casele sunt detectabile din spa\u021biu, datorit\u0103 farmecului pe care \u00eens\u0103\u0219i luna li-l acord\u0103. Pentru a se umple cu at\u00e2ta lumin\u0103, c\u00e2t nu mai poate primi, orice acoperi\u0219 trage \u00eenspre sine, ca pe un tub, magia selenar\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201eSub luna plin\u0103,
Cu farmecul ce-n jos se las\u0103,
Oricare coperi\u0219 de cas\u0103
    E balt\u0103 de lumin\u0103\u201d<\/p>\n\n\n\n

(Excelsior<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Mozaicul de fine\u021buri estivale (\u201epulberi de aur\u201d, \u201eflori sc\u00e2nteietoare\u201d), similar celui de la curtea Penelopei, blocheaz\u0103 orice form\u0103 de agresivitate – aceasta este impresia poetului, analiz\u00e2ndu-se pe sine \u2013 simte c\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u0219te orice e viu. \u00cen tragediile antice, destinul era inexorabil, oric\u00e2t de mult omul ar fi \u00eencercat s\u0103-l modifice, \u00een conformitate cu propriile-i aspira\u021bii. Adev\u0103rat spirit romantic, Macedonski prezint\u0103 auspiciile fatumului ca pe ni\u0219te coordonate facultative, influen\u021babile de c\u0103tre frumuse\u021bile naturii, at\u00e2t pe timp de zi, c\u00e2t \u0219i noaptea. Titlul volumului (Excelsior<\/em>), tradus din limba latin\u0103, \u00eenseamn\u0103 \u201emai sus\u201d. \u00centr-adev\u0103r, poemele consfin\u021besc tendin\u021ba av\u00e2ntat\u0103 a autorului, de a s\u0103lta, din peisajul terestru, \u00eenspre acela superior, presupus celest, diverse componente (case, p\u0103duri, ape etc.), inclusiv imanente, precum arta de a sublima germenii sor\u021bii autoritare, ca un medic genetician. Antiteza cu tragedienii greci rezult\u0103 dintr-un scop artistic, deloc magistral, acela de a sublinia c\u00e2t de grozav\u0103 este noaptea de var\u0103:       <\/p>\n\n\n\n

\u201eSub pulberi de aur,
Sub stele, flori sc\u00e2nteietoare,
Ce griji pot fi predomnitoare,
    \u0218i ce destin, balaur?\u201d<\/p>\n\n\n\n

Socotit superior primelor dou\u0103 volume (Prima verba<\/em>, Poesii<\/em>) prin tematici (destinul, via\u021ba, rela\u021bia dintre om \u0219i univers etc.) \u0219i manier\u0103 (exuberant\u0103, dar \u0219i profund\u0103, totodat\u0103), Excelsior<\/em>, dup\u0103 insinuarea suprema\u021biei omului fa\u021b\u0103 de soart\u0103, a controlului pe care acesta l-ar avea asupra celor h\u0103r\u0103zite, propune, \u00een mod surprinz\u0103tor, acceptarea, ca pe un dat firesc, a preeminen\u021bei naturii terestre (\u00een rela\u021bie cu noi), atitudine format\u0103 la fa\u021ba locului de c\u0103tre poet, cu ocazia unei c\u0103l\u0103torii \u00een step\u0103 (\u201e\u00cen zadar, asupritoare, omenirea-nainteaz\u0103, \/ Stepa larg\u0103 e \u0219i ast\u0103zi un domen necucerit; \/ N-o despintec\u0103 nici pluguri, nici ora\u0219e n-o br\u0103zdeaz\u0103\u201d, Stepa<\/em>). Ceea ce-i r\u0103m\u00e2ne \u0219i \u00eel mul\u021bume\u0219te pe deplin este puterea de a ignora trecutul imediat \u0219i r\u0103v\u0103\u0219itor, putere pe care tocmai spa\u021biul vast al pustei i-o furnizeaz\u0103, ca pe un medicament. El se recupereaz\u0103 pe sine t\u00e2n\u0103r (pe c\u00e2nd era capabil s\u0103 \u00eenfrunte predestin\u0103rile injuste), abandon\u00e2nd zestrea de tr\u0103iri \u0219i de sl\u0103biciuni, adus\u0103 de v\u00e2rsta maturit\u0103\u021bii. Av\u00e2nd dou\u0103 variante la \u00eendem\u00e2n\u0103, persisten\u021ba \u00een timpul trecut \u0219i rena\u0219terea \u00eentr-un vis extrem de realizabil, precum asumarea unui rang de conduc\u0103tor, dispus la a se bate cu orice adversar, pentru a tr\u0103i clipa dup\u0103 cum \u00eei pofte\u0219te inima, poetul se \u00eembat\u0103 de elan, mai mult dec\u00e2t un emir. Este acel apogeu mult dorit, de a spune clipei: \u201eMai r\u0103m\u00e2i!\u201d, aidoma lui Faust, dar \u0219i potrivit pactului cu oricine i-ar facilita metamorfoza (\u00een m\u00e2ndru viteaz) \u0219i l-ar \u00eenso\u021bi \u00een misiune, precum don Quijote, orbit de stima de sine, ia \u00een piept realitatea, cu propriile-i arme, scutul \u0219i lancea \u00eenvechite, pentru a se afirma drept cavaler al drept\u0103\u021bii, de\u0219i lupta cea mai acut\u0103 ar trebui purtat\u0103 cu sine \u00eensu\u0219i, pentru a nu c\u0103dea \u00een derizoriu.<\/p>\n\n\n\n

Atent la contexte \u0219i la fapte, lui Macedonski i se pare c\u0103 orice am\u0103nunt s\u00e2c\u00e2itor, pe care nu-l a\u0219teapt\u0103 \u00een existen\u021ba de zi cu zi, provine de la soart\u0103. De aceea, sunt pu\u021bine ocaziile \u00een care nu o dispre\u021buie\u0219te. Inovator din cale-afar\u0103 de modern, \u00eembin\u0103 piatra pre\u021bioas\u0103 cu fierul, configur\u00e2nd cea mai str\u0103lucitoare spad\u0103, cu al c\u0103rei sprijin \u00ee\u0219i va supune destinul. Stepa devine teatru al confrunt\u0103rii (\u00eentre poet \u0219i destin):<\/p>\n\n\n\n

\u201ePe-arm\u0103sarul meu de step\u0103, ca n\u0103luc\u0103 orbitoare,
Trec, v\u00e2rtej de aur ro\u0219u, de nisip \u00eenf\u0103\u0219urat,
\u0218i c\u00e2nd luna stoarce lapte peste iarba \u0219optitoare,
    Stele clare privegheaz\u0103 cortul meu nem\u0103surat.<\/p>\n\n\n\n

La m\u00e2nerul unei spade peruzeaua c\u00e2nd z\u00e2mbe\u0219te,
Radiaz\u0103 o poem\u0103, g\u00e2nd pe suflet domnitor,
C\u00e2nd joci calul \u00een boestru sau c\u00e2nd pintenu-l iu\u021be\u0219te.

\u00centr-o magic\u0103 splendoare zbori de lume uit\u0103tor,
Nici s\u0103geata nu te-ntrece \u0219i te-av\u00e2n\u021bi f\u0103r\u0103-ncetare,
Sub un farmec de himer\u0103, dup\u0103 ea urm\u0103ritor.

Din real ie\u0219it afar\u0103 nu mai e\u0219ti ca ori\u0219icare,…
Te-nzestrezi cu m\u00e2neci ro\u0219ii la tunic\u0103 de satin,
Chipe\u0219, nalt, cu stem\u0103-n frunte, pleci pe visul t\u0103u c\u0103lare,
    \u0218i se uit\u0103, \u0219i se uit\u0103 mizerabilul destin\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pe c\u00e2t de populat\u0103 este pusta (cu b\u0103t\u0103lii fictive, cu sine \u00een mijlocul evenimentelor), pe at\u00e2t de pustie \u00eei pare propria realitate. Pe un fundal existen\u021bial f\u0103r\u0103 umanitate, nu mai afl\u0103 interlocutori de treab\u0103, dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul mor\u021bilor:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu viii nu mai am de-a face
De mult,
\u0218i foarte des, c\u00e2nd totul tace,
Chem\u00e2nd pe mor\u021bi, ce dorm \u00een pace,
I-ascult\u201d<\/p>\n\n\n\n

(Cu mor\u021bii<\/em>) <\/p>\n\n\n\n

Ca \u00een proza fantastic\u0103, unde anticipeaz\u0103 secven\u021be cinematografice de tip horror (cearta p\u0103s\u0103rilor din curte anun\u021b\u0103 intriga filmului P\u0103s\u0103rile<\/em> de Hitchcock), \u0219i \u00een poezie, Macedonski d\u0103 tonul valorific\u0103rii miturilor dintre cele mai detestate, precum acelea despre zombi, tot ca o form\u0103 de a ar\u0103ta c\u00e2t de lipsit de via\u021b\u0103 este propriu-i destin \u0219i c\u00e2t de antipatic, mai mult dec\u00e2t o carcas\u0103 de oase. Decorul este potrivit invaziei sinistre. Rolul corbului (din poezia Corbul<\/em> de E. A. Poe) este preluat de liliac, ambele p\u0103s\u0103ri fiind simboluri nocturne (considerate din sfera extinc\u021biei): primul preveste\u0219te sf\u00e2r\u0219itul (a ceva sau cuiva), al doilea, hr\u0103nindu-se cu s\u00e2nge, seac\u0103 de via\u021b\u0103 prada \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 prin configura\u021bie:  <\/p>\n\n\n\n

\u201eCu viii nu mai am de-a face
De mult,
\u0218i foarte des, c\u00e2nd totul tace,
Chem\u00e2nd pe mor\u021bi, ce dorm \u00een pace,
I-ascult.

Din gropi ei vin \u0219i m\u0103-nconjoar\u0103,
Ei vin,
C\u00e2nd liliacu-n noapte zboar\u0103,
C\u00e2nd dealu-n umbr\u0103 se-nf\u0103\u0219oar\u0103
Deplin\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Invocarea lumii subterane (underground) se bazeaz\u0103 pe o logic\u0103 venit\u0103 din structura intern\u0103 a poetului, de a nu consim\u021bi la piedicile aduse de c\u0103tre soart\u0103, prin opunerea predilec\u021biilor contemporanilor, la viziunea lui asupra vie\u021bii. Astfel, devine de apreciat absen\u021ba sentimentelor la robo\u021bi, dec\u00e2t suita alambicat\u0103 de infamii, din partea oamenilor:<\/p>\n\n\n\n

\u201eO! mor\u021bi frumo\u0219i, veni\u021bi \u00eentruna…
Cu voi
Nu vine ura, nici minciuna
S\u0103 r\u0103scoleasc\u0103 iar furtuna
Din noi\u201d.  <\/p>\n\n\n\n

Modelul realit\u0103\u021bii acceptabile ar trebui s\u0103 fie insuflat de vis: vreme cald\u0103, posibilitatea de a zbura iute ca g\u00e2ndul peste r\u00e2pe, alternarea (ca ni\u0219te pl\u0103ci schimbate la pick-up) traiului sofisticat (\u00een palate zidite cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i \u00eentr-un timp scurt), cu acela rudimentar, similar aceluia pe care-l duce baciul de la munte. Men\u021bionarea numelor \u201eStan \u0219i Bran\u201d, personaje comice, intrate, \u00een memoria colectiv\u0103, prin film, surprinde la aceast\u0103 dat\u0103 (1895), c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu fuseser\u0103 \u00eentruchipate, pe ecran, de celebrii actori, Stan Laurel \u0219i Oliver Hardy. De cinematograf, se auzise, datorit\u0103 Fra\u021bilor Lumi\u00e8re, care au pus la punct prima proiec\u021bie public\u0103 a unui film, \u00een decembrie 1895. Realitatea obiectiv\u0103 este de nesuportat, \u00eentruc\u00e2t este inflexibil\u0103 \u0219i nu las\u0103 loc manifest\u0103rii ludice:<\/p>\n\n\n\n

\u201eSpre mun\u021bi s\u0103 merg,
\u00cen zbor alerg
Cu g\u00e2ndul,
\u0218i trec prin v\u0103i,
Pe tainici c\u0103i,
De-a r\u00e2ndul.

Prin r\u00e2pe-ad\u00e2nci,
Pe nalte st\u00e2nci,
Prin sate,
Degrab’ zidesc
S\u0103 locuiesc
Palate.

Dar tot cu zor
Le \u0219i dobor,
\u0218i-n urm\u0103,
Ca Stan ori Bran,
M\u0103 fac cioban
De turm\u0103\u201d<\/p>\n\n\n\n

(Vis de mai<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Postura de p\u0103stor (pe care \u0219i Vergiliu, autorul Eneidei<\/em>, Georgicelor<\/em> \u0219i Bucolicelor<\/em>, a experimentat-o \u00een realitate \u0219i dup\u0103 care a jinduit c\u00e2nd, pentru scurt timp, i se confiscase ogorul) asigur\u0103 deconectarea de la tensiunea ora\u0219ului. \u00centr-un asemenea mediu, f\u0103r\u0103 ajust\u0103rile presupuse de tiparul citadin, priorit\u0103\u021bile vor fi altele. Preocuparea principal\u0103 va fi pentru poet s\u0103 o curteze pe o anume Rada (nume \u00eent\u00e2lnit \u0219i \u00een lirica de dragoste, semnat\u0103 de Tudor Arghezi) \u0219i s\u0103 o \u00eembie cu valorile noului univers, precum Riga Crypto, pe lucida Enigel: lui Rada \u201eflori, panglici \/ i-aduc de-aici \/ cu lada\u201d. Dar simplitatea vie\u021bii la \u021bar\u0103 depinde \u2013 este aproape o condi\u021bie sine qua non – de zelul altei v\u00e2rste, pe care tot reveria (cu ochii deschi\u0219i) \u00eel poate facilita:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00centinerit
M\u0103 v\u0103d, uimit,
\u00cen ciuturi
Am p\u0103r b\u0103lai,
E zi de mai\u201d.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103sfr\u00e2ngerea este, de fapt, arta, lirica \u00een sine, al c\u0103rei domeniu, ca \u00een opera Joc secund<\/em> de Ion Barbu, sublimeaz\u0103 tendin\u021bele oric\u0103rui creator. Macedonski vrea s\u0103 fie altul, mult mai puternic \u0219i mai frumos; pentru a explora peisajul rustic, \u00een\u021belege a-i fi potrivit\u0103 energia adolescen\u021bei, v\u00e2rst\u0103 neafectat\u0103 de mojicia semenilor \u0219i la care apar \u0219i primii fiori ai dragostei pure, iar poezia \u00eei permite revizuirea trecutului, din unghiul maturit\u0103\u021bii \u0219i \u00een virtutea iluziei c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, l-a modificat \u0219i \u00eel retr\u0103ie\u0219te. Dar aspira\u021bia \u00eel poart\u0103 \u0219i mai departe, \u00een lumea basmelor, acolo unde popasul i-a fost inspirat de emergen\u021ba prin\u021bului (pentru a ajunge s\u0103 conduc\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia, face un ocol formator, pe la magul atot\u0219tiutor din mun\u021bi) din Povestea magului c\u0103l\u0103tor prin stele <\/em>de Mihai Eminescu. Rivalitatea (mai mult dinspre Macedonski) dintre cei doi mari poe\u021bi se \u00eentrevede, fiindc\u0103 nu exist\u0103 elanuri eminesciene pe care Macedonski s\u0103 nu le fi \u00eencercat, dar cutezan\u021ba nu e totuna cu persisten\u021ba \u00eentr-un domeniu, permisibil geniilor. Totu\u0219i, este de remarcat proiectarea, pe un spa\u021biu scurt, a unei c\u0103l\u0103torii fantastice de tip western (ca \u00een balada Buffalo Bill<\/em> de Radu Stanca) \u0219i destul de mul\u021bumitoare pentru cititorul \u00eensetat de aventuri. Ritmul sacadat al versurilor reproduce tropotul:<\/p>\n\n\n\n

\u201eAdese iar
Un arm\u0103sar,
\u00cen prip\u0103,
Mi-aleg pe plac,
\u0218i-n pulpe-l fac
De \u021bip\u0103.

Iar c\u00e2nd pe cer
S-aprind \u0219i pier
Rubine,
S\u0103 fug\u0103-l las,
F\u0103r\u0103 popas,
Cu mine.

C\u0103ci s\u0103 tot zbor
Un tainic dor
M-apuc\u0103,
Ne\u00eencetat,
Uit\u00e2nd, uitat,
N\u0103luc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a se distan\u021ba de soarta fa\u021b\u0103 de care este circumspect, Macedonski \u00eencearc\u0103 subterfugii variate, precum acela de a se arunca \u00een tr\u0103sur\u0103 \u0219i de a c\u0103l\u0103tori pe oriunde-l poart\u0103 bidivii, ferit de orice rigoare impus\u0103 din exterior (cu at\u00e2t mai mult, de c\u0103tre soart\u0103), ci doar \u00eempins de propriu-i agrement. Poetul se viseaz\u0103 pe sine: cu plete \u00een v\u00e2nt, ca un veritabil cowboy care nu \u021binte\u0219e altceva, dec\u00e2t ceea ce-i \u00eenc\u00e2nt\u0103 inima:<\/p>\n\n\n\n

\u201eA\u0219 vrea s\u0103 plec la drum mai mare,
Dar nici pe jos nici de-a-n c\u0103lare
\u0218i nici cu carul cel de foc,
Ci c-o tr\u0103sur\u0103 ferecat\u0103,
De zece cai \u00een \u0219ir purtat\u0103…
Hi – Hi! Hi – Hai! \u00eentr-un noroc!\u201d<\/p>\n\n\n\n

(C\u00e2ntec<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Cea mai bun\u0103 forma de a sfida soarta este norocul \u2013 o situa\u021bie favorabil\u0103, bazat\u0103 pe hazard. Starea de imprevizibilitate, adoptat\u0103, cu \u00eend\u00e2rjire, \u00eempotriva fatumului hain, este subliniat\u0103 prin lipsa de control a nomadului asupra itinerarului, fiindc\u0103 se las\u0103 la m\u00e2na surugiilor \u2013 ei \u00een\u0219i\u0219i alerta\u021bi de posibilitatea de a o rupe cu tiparul existen\u021bial:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu surugi pe de\u0219elate
Ce trec v\u00e2rtej prin \u0219apte sate,
H\u0103ind, m\u00e2n\u00e2nd, gonind cu foc\u201d,<\/p>\n\n\n\n

Traiul simplu este captivant, iar pentru a-l experimenta, este nevoie, de asemenea, de mult\u0103 energie. Popasul se va face la han, loc de tain\u0103 \u0219i de rostit pove\u0219ti, prin ale c\u0103ror porti\u021be fantastice, se poate evada \u00een alt\u0103 lume, care, de\u0219i fictiv\u0103, are sus\u021binere \u00een disponibilitatea interioar\u0103 a eroilor de a se l\u0103sa du\u0219i de val, precum \u0219i \u00een realitatea imediat\u0103, cu od\u0103i dichisite, p\u0103zite de icoane. Magia hanului, b\u0103tut\u0103 \u00een cuie, de secole \u00eentregi, i-a insuflat \u00eencredere lui don Quijote c\u0103 este un cavaler aprig, pus pe fapte bune. Tot la han, \u00een celebrul roman al lui Sadoveanu, Hanu \u2013 Ancu\u021bei<\/em>, ruleaz\u0103 o lume \u00eentreag\u0103, \u00eenviat\u0103 de istorisirile celor ma\u0219i peste noapte. Macedonski pozeaz\u0103 \u00een crai, a c\u0103rui miz\u0103 este clipa prezent\u0103, fiindc\u0103 nimic nu mai conteaz\u0103, dec\u00e2t sprintul prin via\u021b\u0103 \u0219i ceasul de r\u0103gaz:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe surugiu dau o sf\u0103n\u021buic\u0103
\u0218i beau ciocanul cel de \u021buic\u0103
Cu c\u00e2t m-o duce mai cu foc;
Dar pentru fata cea sub\u021bire
P\u0103strez colea un pumn de lire\u201d;<\/p>\n\n\n\n

\u201eCur\u00e2nd, cur\u00e2nd la drumul mare
S\u0103-mi uit de-a vie\u021bii \u00eentristare
C\u0103 m-a topit sub al ei foc…
Cur\u00e2nd la hanul cel din vale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Excelsior<\/em> este volumul \u00een care apar \u0219ase nop\u021bi (din cele unsprezece), al c\u0103ror titlu, de fiecare dat\u0103 articulat, le anun\u021b\u0103 drept chintesen\u021b\u0103 a tr\u0103irilor \u0219i preocup\u0103rilor pe care oricine le poate avea, \u00een decurs de o lun\u0103 de zile: Noapte de noiembrie<\/em>, Noapte de ianuarie<\/em>, Noapte de februarie<\/em>, Noapte de martie<\/em>, Noapte de mai<\/em>, Noapte de iulie<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Excelsior, poemul cu titlu omonim volumului (1895), raportul dintre planurile celest \u0219i terestru este r\u0103sturnat. Delimitarea piere sub energia excesiv\u0103 a corpurilor astrale. Casele sunt detectabile din spa\u021biu, datorit\u0103 farmecului pe care \u00eens\u0103\u0219i luna li-l acord\u0103. Pentru a se umple cu at\u00e2ta lumin\u0103, c\u00e2t nu mai poate primi, orice acoperi\u0219 trage \u00eenspre sine, ca … Continu\u0103 lectura Excelsior de Alexandru Macedonski. Studiu \u00een lucru<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-8717","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8717","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8717"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8717\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8718,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8717\/revisions\/8718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8717"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8717"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8717"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}