{"id":935,"date":"2020-11-12T13:37:03","date_gmt":"2020-11-12T13:37:03","guid":{"rendered":"http:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/?p=935"},"modified":"2021-03-02T07:55:40","modified_gmt":"2021-03-02T07:55:40","slug":"12-noiembrie-2020","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/2020\/11\/12\/12-noiembrie-2020\/","title":{"rendered":"12 noiembrie, 2020"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\"
Vegetal autumnal<\/figcaption><\/figure>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

Dup\u0103 c\u00e2teva ore de online (c\u00e2nd ochii mi s-au f\u0103cut ca de melc – ai gasteropodelor sunt retractili, mie, pentru a-\u0219i reveni, \u00eemi trebuie odihn\u0103), am ie\u0219it \u00een curte, s\u0103 m\u0103 uit la natur\u0103. Avantajul de a sta la cas\u0103 este \u0219i acesta, c\u0103 vezi metamorfozele naturii. Frunzele s-au adunat la r\u0103d\u0103cina pomilor, smochinele care mai rezid\u0103 prin ram, devin tot mai negre precum fa\u021ba extratere\u0219trilor, iar murele au r\u0103mas necoapte, \u00een num\u0103r foarte mare; trandafirii s-au ve\u0219tejit ca sufletele. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen primele zile de la mutarea la cas\u0103, m\u0103 uitam, plin de fericire, la g\u00e2zele care mi\u0219unau prin vegetal. Anterior, sesizam venirea noilor anotimpuri, dup\u0103 verde\u021burile care abundau pe tarabe, la pia\u021b\u0103. M\u0103 aflam \u00een fa\u021ba misterelor, deodat\u0103. Uimirea de a fi rev\u0103zut natura c\u0103 s-a schimbat, din balconul meu nu-mi d\u0103deam seama, dec\u00e2t dup\u0103 culoarea frunzelor de la pomii din fa\u021b\u0103, \u00eemi era tovar\u0103\u0219\u0103 de suflet, mult\u0103 vreme. \u00cemi alinam dorul de spa\u021bii largi, de c\u00e2mp sau de apropierea de o tuf\u0103, prin lectur\u0103. Citeam poemele semnate de Publius Ovidius Naso, acelea din Ars amandi<\/em>. \u00cen timpul facult\u0103\u021bii, am tradus peste 400 de versuri din aceast\u0103 carte. Cel care direc\u021biona atunci activitatea editurii Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 mi-a cerut s-o traduc, sub promisiunea de a m\u0103 pl\u0103ti. Fiindc\u0103 nu s-a \u021binut de cuv\u00e2nt, am abandonat traducerea – \u00eemi lua mult timp \u0219i nu m\u0103 interesau alte t\u0103lm\u0103ciri din latin\u0103, pentru a le fi cola\u021bionat \u0219i a-mi fi fost mai u\u0219or, dec\u00e2t exerci\u021biul meu, care era foarte aproape de text, \u00een perfect acord cu no\u021biunile gramaticale. Rev\u0103d cu pl\u0103cere munca mea de atunci \u0219i admir produsul. Nu aveam o traducere liber\u0103, actualizat\u0103 – nu-mi d\u0103dea voie gramatica pe care eu o \u0219tiam \u0219i nu aveam curaj s\u0103 m\u0103 duc mai departe dec\u00e2t \u00eemi permitea arta lui Ovidiu, altfel m-ar fi marcat sentimentul de a-l fi tr\u0103dat pe marele poet roman. Azi, regret c\u0103 nu mi-am dus munca p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. <\/p>\n\n\n\n

\u00centre cele mai frecvente sfaturi din Ars amandi<\/em>, acesta era: de ce \u201emetalul dur s\u0103 str\u0103pung\u0103 pieptul t\u00e2n\u0103rului \u00eenamorat\u201d, c\u00e2nd sunt at\u00e2tea lucruri de f\u0103cut precum acela de a v\u00e2na, \u00eentinz\u00e2nd curse ra\u021belor s\u0103lbatice \u0219i iepurilor, sau de a pescui, \u00een umbra paltinilor. <\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2te ori m\u0103 prindea seara pe dealul din Cleanov, \u00een perimetrul gospod\u0103riei noastre de acolo, d\u00e2nd la coas\u0103 din pl\u0103cere – \u00eel mai ajutam pe tata -, \u00eemi reveneau \u00een minte versurile din Bucolicele<\/em> de Vergiliu, despre cel mai bun moment de a cosi, diminea\u021ba \u00een zori, atunci c\u00e2nd iarba este moale, sau \u00een b\u0103taia razelor selenare. \u00cen v\u0103paia aceea, senza\u021bia de r\u0103coare – c\u0103p\u0103tat\u0103 printr-o simpl\u0103 medita\u021bie – m\u0103 bucura, de parc\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, s-ar fi instalat de la sine \u00een spa\u021biu. <\/p>\n\n\n\n

De-a lungul timpului, am mers de mai multe ori la c\u00e2mp, la o bost\u0103n\u0103rie. Acolo, drept paznic era un b\u0103tr\u00e2n, tat\u0103l celui care de\u021binea parcela, care st\u0103tea toat\u0103 vara \u00een coverg\u0103. Avea pe l\u00e2ng\u0103 el \u0219iruri de pui, r\u0103saduri de ro\u0219ii. \u00centr-o zi, pusese la fiert, pe pirostrii, o ciorb\u0103 de ro\u0219ii. A fost at\u00e2t de gustoas\u0103! Ini\u021bial, am ezitat s\u0103 m\u0103n\u00e2nc, din cauza precau\u021biei mele exagerate (de a nu m\u00e2nca de la oricine, de a nu folosi dec\u00e2t tac\u00e2muri perfect curate etc.). Pe urm\u0103, datorit\u0103 culorii semin\u021belor galbene \u00een miezul ro\u0219u (pe m\u0103su\u021ba joas\u0103 de lemn, b\u0103tr\u00e2nul toca de zor ardeiul iute, ro\u0219iile) \u0219i mirosului de legume proaspete, m-am a\u0219ezat \u0219i eu pe un scaun, al\u0103turi de ceilal\u021bi, am rupt o bucat\u0103 de lipie \u0219i am \u00eenfulecat. Un asemenea trai simplu ducea \u0219i p\u0103storul lui Vergiliu (poate \u00eensu\u0219i poetul latin care pendula \u00eentre sat \u0219i Urbe). <\/p>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte, c\u0103r\u021bile nu-\u0219i tr\u0103deaz\u0103 cititorul, ci \u00eel vor \u00eenso\u021bi peste tot \u00een lume. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 c\u00e2teva ore de online (c\u00e2nd ochii mi s-au f\u0103cut ca de melc – ai gasteropodelor sunt retractili, mie, pentru a-\u0219i reveni, \u00eemi trebuie odihn\u0103), am ie\u0219it \u00een curte, s\u0103 m\u0103 uit la natur\u0103. Avantajul de a sta la cas\u0103 este \u0219i acesta, c\u0103 vezi metamorfozele naturii. Frunzele s-au adunat la r\u0103d\u0103cina pomilor, smochinele care … Continu\u0103 lectura 12 noiembrie, 2020<\/span> →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-935","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/935","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=935"}],"version-history":[{"count":21,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/935\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2985,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/935\/revisions\/2985"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=935"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=935"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/blog.revistaderecenzii.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=935"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}